Toate păcatele sunt păcate grele și toate păcatele se numesc de marele Apostol Pavel „lucruri ale întunericului”. Că auzi ce zice: „Lepădați, dar ,lucrurile întunericului”. Apoi, începe să le numere: desfrânarea, lăcomia, beția, hula, necredința... Tot păcatul întunecă pe om, dar uciderea este un păcat și împotriva Duhului Sfânt și strigător la cer, și poti să spui acestui păcat cum vrei. Că ce este mai scump la fiecare vietate decât viața? Nu vezi mata că și o furnică și un țânțar și o muscă, o jivină cât de mică, ea vrea să-și salveze viața. Fuge, aleargă, se păzește să nu o omori. Dar omul, care-i chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cât de scumpă este viața lui înaintea Tatălui ceresc?

Dacă ar fi omul fiară, n-ar fi o pagubă mare, că o fiară este mult inferioară omului, dar omul este chipul și asemănarea lui Dumnezeu. *- Prea Cuvioase, copiii care sunt avortați au suflet?- Au!* Cum să nu aibă?- Dintr-a câta zi au ei suflet?- Din clipa zămislirii. Căci spune proorocul Ieremia: „Doamne, Tu zidesti duhul omului întru zămislire”.- Păi, înseamnă că sunt numai suflet, părinte.- Sămânța bărbatului și a femeii este vie. Și atunci, în clipa împărtănirii, s-a zidit și sufletul și trupul.- Prea Cuvioase, ce se zidește întâi la om?- Întâi și întâi se zidește sufletul și apoi trupul. Trupul ia forma după suflet.

Atunci cum este cu copiii avortați?- Pentru un copil avortat, 20 de ani n-are voie să se împărtășească mama lui. El este viu de când s-a zămislit în pântecele maicii lui; de când era cât o sământă de cânepă. Dacă îi faci ceva de atunci sau bei niste otrăvuri ca să pierzi copilul, ucigașă de oameni ești. Cum să nu vă spun? Cum să tac? Că o să mă întrebe Mântuitorul!

Mai este iertare, părinte?- Este iertare! Te duci și te spovedești, faci canonul și te iartă Dumnezeu. Nu este nici un păcat de neiertat. Numai păcatul nepocăit și nemărturisit rămâne în veci neiertat. - Sufletele copiilor avortați unde sunt?- Sufletele copiilor avortați stau într-un loc unde nu este nici întuneric, nici lumină. Nici nu se bucură, nici nu se chinuiesc. Și ei strigă la Dumnezeu: „Doamne, pentru ce suntem noi lipsiți de bucuria feței Tale...?”.

Și atunci glasul lor se ridică la Dumnezeu, iar Dumnezeu va cere sufletele din mâna mamelor ucigașe. Iar părinții care au omorât copiii în pântece, dacă fac canon, îi eliberează pe copiii lor din acea stare. - Dar care se feresc să nu nască copii, ce canon trebuie să facă?- Care se păzesc să nu facă copii, sunt opriți de la Sfânta împărtășanie doi ani. - O femeie bolnavă de trei ani de zile și care a pierdut un copil fără voia ei, vă întreabă ce să facă?- Să se ducă la mărturisire la preotul ei și să-și facă canonul rânduit, că dacă nu-l face în lumea aceasta, o ajunge canonul cel de dincolo.

În această ordine de idei, o serie de fragmente din texte patristice și comentarii teologice conturează convins părerile despre momentul zămislirii, sufletul și demnitatea vieții încă din clocirea vieții. Desigur, discuțiile se extind în cetate: dacă nu există voință morală clară pentru păstrearea vieții, dacă societatea seculară susține drepturi ale femeii, etc. În acest context, imaginea copilului din flori devine adesea un simbol al opțiunilor personale, alegerii entre responsabilitate și presiuni sociale, iar povestirile de familie devin mărturii despre lupta dintre etică, religie și realitatea socială.

Infografic: etape ale dezvoltării embrionare umane de la zămislire la naștere

În istorie, tema avortului a fost însoțită de controverse ample. În antichitate existau practici și ierburi care să oprească sarcina, iar jurământul lui Hippocrate a scos în evidență interdicția de a oferi practici avortive. Pe durata secolelor, ideologiile s-au schimbat, iar mișcări sociale au propus legalizarea avortului. Parlamentul European a analizat evoluția politică a acestei probleme, iar discuțiile despre etică, libertate personală și pacea între conștiința morală și drepturile femeii au continuat, cu accente diverse în diferite țări ale lumii.

În plus, discuția despre nașterea copiilor în afara căsătoriei a cunoscut o creștere semnificativă în întreaga lume. Astăzi, în multe țări, această realitate nu mai surprinde, iar cifrele arată diversitate semnificativă conform culturilor și contextelor sociale. Un exemplu ilustrativ este povestea Laurei Bogaciu, care a născut la 21 de ani și a devenit mamă singură, demonstrând reziliența și puterea comunității de a sprijini femeile în situații vulnerabile.

La nivel personal, narativele de viață despre “copil din flori” pot reflecta relații complexe cu familia, comunitatea și instituțiile, precum și modul în care femeile își asumă responsabilitatea pentru copiii lor în condiții dificile. În timp ce unele discursuri pot critica decizia de a naște, altele pot sublinia curajul de a alege o viață nouă și de a-și împlini rolul de mamă. Astfel, tema rămâne una provocatoare: cum echilibrăm valorile morale, drepturile individuale și responsabilitatea față de noua viață care apare în lume?

Aspecte cheie despre avort și naștere în contexte istorice și religioase

  • Concepția despre începutul vieții: momentul zămislirii, dezvoltarea sufletului și a trupului; discuții între teologi despre responsabilitatea morală a avortului.
  • Impactul legislativ: Decretul 770 din România (1966-1989) a restricționat avortul, influențând dinamica socială, mortalitatea maternă și percepțiile despre drepturi ale femeii.
  • Consecințele sociale: stigma copiilor născuți în afara căsătoriei, presiuni familiale, sprijinul comunității și recuperarea acestora în context modern.
  • Aspecte medicale și bioetice: argumente științifice despre începutul vieții, diferențe între puncte de vedere etice și practice medicale, rolul diagnosticului genetic, la momentul deciziilor, în contextul avortului.
  • Teologie, morală și societate: poziții confesionale despre păcat, iertare, pocăință, și modul în care economia politică a regimurilor a influențat deciziile private ale femeilor.

Avortul interzis în România comunistă – adevărul despre Decretul 770

În final, subliniază că dreptul personal de a decide între a naște sau a avorta este adesea în contradicție cu perspectivele morale publice, iar poveștile individuale rămân testimonii ale complexității deciziilor în materie de maternitate, familie și credință.

tags: #nastere #sau #avort #copil #din #flori

Postări populare: