În textul de față este analizată repararea pagubelor rezultate din acte administrative fiscale nelegale, în contextul răspunderii administrativ-patrimoniale a organelor fiscale și a autorităților publice, cu accent pe prematuritatea unor acțiuni și condițiile în care se poate solicita restituirea sumelor de la bugetul local.
Primul caz: repararea pagubelor cauzate prin actele administrativ-fiscale nelegale
Repararea pagubelor cauzate prin actele administrative fiscale nelegale se circumscrie răspunderii administrativ-patrimoniale a organelor fiscale, ca specie a răspunderii administrativ-patrimoniale a autorităților publice, reglementate de art. 577 C.
Astfel, instanța poate dispune ca organul fiscal să plătească dobânzi moratorii sau, după caz, majorări de întârziere aferente impozitelor încasate nelegal la bugetul public, începând cu ziua plății impozitelor și până în ziua restituirii acestora sau compensării lor cu obligațiile bugetare restante ale contribuabilului, cu precizarea că fixarea sumei definitive se face de către organul fiscal cu ocazia punerii în executare a hotărârii judecătorești.
O obiecție frecventă a organelor fiscale, potrivit căreia restituirea ar fi inadmisibilă odată cu acțiunea în anulare, este contrară reglementărilor care includ atât Codul de procedură fiscală, cât și ordinele Ministerului de Finanțe, care prevăd proceduri administrative de recuperare, fără a exclude calea judecătorească de restituire încasată nelegal.
Al doilea caz: două ipoteze privind restituirea impozitului nedatorat
Prima ipoteză - dacă impozitul nedatorat se plătește înainte de promovarea acțiunii în anularea deciziei de impunere, persoana interesată are dreptul să solicite restituirea impozitului odată cu acțiunea în anulare, temeiul legal fiind Legea nr. 554/2004 și art. 168 alin. (1) C. pr. fisc.
În practică, mai multe reglementări (O.G. nr. 92/2003, Legea nr. 207/2015, Codul de procedură fiscală) prevăd că „se restituie, la cerere, orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată” și că hotărârile judecătorești pot a afecta dreptul la restituire în condiții specifice de succesiune.
A doua ipoteză - dacă impozitul nedatorat se plătește după promovarea acțiunii în anularea deciziei de impunere, restituirea poate fi solicitată în cadrul procedurii, iar dacă nu se solicită imediat în proces, ulterior se poate depune o cerere la organul fiscal în baza Ordinului MFP nr. 1.899/2004; totuși, dacă recursul în contencios fiscal este necesar, se poate impune contestația la organul fiscal înainte de introducerea acțiunii în anulare.
Relația dintre dobânzi, majorări de întârziere și termene
Art. 182 alin. (2) C. pr. fisc. stabilește că dobânzile se cuvin în cazul creanțelor rezultate din anularea unui act administrativ fiscal, iar art. 183 alin. (4) teza I C. pr. fisc. definește condițiile în care instanța poate dispune plata dobânzilor sau a majorărilor de întârziere, calculul fiind în exclusivitate la data plății impozitelor și a restituirii sau compensării acestora.
Termenele de prescripție sunt, de asemenea, importante: dreptul de a solicita restituirea dobânzii se prescrie în 5 ani de la data nașterii dreptului, iar dreptul de a solicita dobânda se prescrie în 5 ani de la data la care anularea actului fiscal a devenit definitivă.
Atenționări privind procedura de restituire în practică
Ordinul MFP nr. 1.899/2004 reglementează procedura administrativă de restituire a sumelor, iar art. 112 din OG nr. 92/2003 stabilește că se restituie, la cerere, inclusiv sumele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare.
De asemenea, dacă organul fiscal refuză în mod tacit soluționarea cererii de restituire, reclamantul poate formula o acțiune de obligare a organului la restituire, iar în caz de refuz expres, trebuie să se urmeze procedura de contestare a actelor administrative fiscale înainte de acțiunea în anulare.
Răspunderea curții de conturi și structura acesteia
Camera de Conturi a României are rolul de a verifica legalitatea încasărilor bugetare și de a solicita recuperarea prejudiciilor. În perioada 2013-2022, Camera de Conturi a raportat abateri în mai multe unități administrativ-teritoriale, iar concluziile generale evidențiază faptul că abaterile sunt adesea din lipsa intervenției eficiente a autorităților locale.
Exemple specifice de prejudicii în municipiul Cluj-Napoca
Din rapoartele Camerei de Conturi a Județului Cluj, în cazul municipiului Cluj-Napoca, valoarea totală a abaterilor de la legalitate și a prejudiciilor între 2013 și 2022 se ridică la aproximativ 1.134.933 mii lei, cu exemple precum neîncasarea impozitului pe clădiri de la un hotel de cinci stele sau plăți nelegale către furnizori pentru lucrări neexecutate.
Conform acestor rapoarte, măsurile de recuperare nu au fost suficiente, iar în majoritatea cazurilor sancțiunile aplicate fermitatea au fost limitate la avertismente, fără blocarea fondurilor bugetare sau sesionări penale, iar Curtea de Conturi poate cere suspendarea în funcție de gravitatea situației.
Condiții pentru acțiuni și rolul consilierilor de conturi
Condițiile pentru a deveni consilieri de conturi includ studii superioare economice sau juridice, pregătire profesională temeinică, și posibilitatea includerii persoanelor cu studii inginerești, în anumite condiții legislative actuale.
Constatări asupra intereselor politice și influența acestora asupra controlului bugetelor locale indique că instituția poate deveni influențată de grupuri de interese politice, ceea ce poate afecta obiectivitatea răspunderii administrative-patrimoniale.
Rezumate practice și recomandări
- Există două căi principale de restituire a sumelor plătite necuvenit: prin acțiunea în anulare și prin proceduri administrative/fiscale diferite.
- Dobânzile și majorările de întârziere reglementate de Codul de procedură fiscală pot fi cerute de la organul fiscal în condițiile legale, începând cu ziua plății sau restituirii.
- La nivel local, controalele Curții de Conturi indică necesitatea consolidării măsurilor de recuperare de prejudicii, altfel pot apărea consecințe penale pentru neraportarea prejudiciilor.
ANUNT IMPORTANT PENTRU CONTRIBUABILII GIURGIUVENI
tags: #nulitate #dispozitie #primar #imputare #sume #prejudiciu