In Romania, in fiecare an, se inregistreaza peste 20.000 de copii nascuti prematur si de nou-nascuti cu greutate mica la nastere. Prematuritatea si complicatiile sale sunt responsabile de mai mult de jumatate din decesele neonatale, reprezentand una din principalele cauze de mortalitate neonatala din tara noastra. Datele oficiale ale Institutului National de Statistica arata ca, in 2009, dintre cei 222.388 de copii nascuti, sub aspectul greutatii, 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar in privinta varstei de gestatie, 10.635 de copii au venit pe lume inainte de 36 de saptamani.

„Se estimeaza ca rata de prematuritate in Romania este de aproximativ 9%”, iar in general, Romania are un indicator de prematuritate mai mare fata de multe tari ale UE. in acelasi timp, procentajul copiilor nascuti inainte de 28 de saptamani si avand sub 1.000 de grame este de aproximativ 1 - 1,5% din totalul nou-nascutilor vii. Cifrele sunt variabile in functie de zonele geografice, spune Prof. Dr. ”Sunt regiuni cu o rata mai mare de prematuritate, cum ar fi Moldova si Muntenia, in functie de conditiile socio-economice (varsta mamei, venit redus etc.) si de patologia materna. Pe de alta parte, centrele universitare mari ingrijesc in maternitatile de grad III un numar dublu de prematuri fata de restul maternitatilor din tara”, a adaugat Prof. Dr.

Infografic risc prematuritate Romania: distributie pe varste gestationale si greutati la nastere

Prematurul reprezinta orice nou-nascut iesit din organismul matern inainte de 37 saptamani de gestatie, adica inainte de termenul de maturare a sistemelor si organelor care il ajuta sa supravietuiasca. in functie de varsta de gestatie si de greutatea la nastere, prematurii pot fi cu greutate corespunzatoare varstei de gestatie sau cu greutate mai mica/mai mare decat cea normala pentru varsta de gestatie, in general pragul de greutate fiind de 2.500 de grame.

• Patologia materna - patologii preexistente sarcinii (boli de sistem, infectii TBC, malformatii cardiace); boli concomitente sarcinii (hipertensiune arteriala, diabet zaharat, pneumonii, infectie urinare si vaginale, boli ale aparatului uro-genital matern); sarcina multipla; nespatierea sarcinilor cu intervale mici intre ele si lipsa unei igiene sexuale adecvate. In 2009, 18% dintre femeile sub 30 de ani au nascut fara a merge la nici un control prenatal. „Peste 40% dintre femeile care nasc prematur nu beneficiaza de o consultatie prenatala sistematica sau periodica”, sustine Prof. Dr. Silvia Stoicescu.

Diagrama cauze prematuritate: patologii materne, sarcina multipla, igiena sarcinii

Cea mai frecventa cauza de mortalitate determinata de prematuritate este sindromul de detresa respiratorie, cauzat de imaturitatea pulmonara. in contextul prematuritatii, printre complicatiile pe termen scurt determinate de detresa respiratorie se numara: hemoragia pulmonara si cerebrala, enterocolita ulceronecrotica, displazia bronhopulmonara, retinopatia de prematuritate. Pe termen lung, prematurii care au prezentat detresa respiratorie au risc de aparitie a sechelelor neuro-motorii: paralizie cerebrala, retard mental, handicap psihomotor. Exista, de asemenea, studii care asociaza prematuritatea si cu autismul.

„Tratamentul prematurilor inseamna, in fapt, realizarea unei tranzitii cat mai putin agresive intre conditiile intrauterine si mediul exterior. in conditiile actuale de dotare a maternitatilor, realizam maximum posibil pentru a salva copii mai mici de 28 de saptamani, insa pe multi ii pierdem sau ii recuperam partial, ei continuand sa traiasca cu diferite forme de handicap. Pentru a schimba aceasta situatie, este nevoie de echipamente performante, care saa ne ajute in special in ventilatia mecanica a acestor micuti pacienti in primele zile de viata, moment delicat in care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenta intre un copil normal sau un copil cu risc mare de deces si handicap ulterior\", a afirmat Dr. Adrian Toma, Medic primar neonatolog, sef Sectie, Spitalul Clinic Obstetrica Ginecologie.

Numărul de naşteri a scăzut în ultimii ani, iar în 2023 a fost raportat un total mai mic de naşteri comparativ cu anii precedente. Conform datelor Asociaţiei Prematurilor, în 2023 se înregistrează peste 25.000 de copii născuți prematuri, iar numărul total al nașterilor a scăzut semnificativ față de anii 90. România are în prezent peste 18.000 de nașteri prematur pe an, iar rata mortalității în rândul prematurilor rămâne o problemă majoră, în special pentru cei născuți înainte de 34 de săptămâni.

Harta dotarii neonatologie Romania: paturi ATI, incubatoare, personal

Asociația Prematurilor semnalează aspecte îngrijorătoare privind natalitatea redusă și cazurile de minore care devin mame. București ocupă primul loc în topul județelor cu cele mai multe nașteri prematuri. Autoritățile sunt îndemnate să extindă secțiile de prematuri, să investească în aparatură modernă și să crească competențele maternitatilor de grad II la nivel național pentru a trata prematurii cu complicații severe la naștere, fără transfer către unitățile universitare.

„În 2023, peste 25.000 de copii au venit pe lume înainte de termen”, iar 40% dintre prematuri nu primesc îngrijiri corespunzătoare din cauza lipsei echipamentelor. Spitalele din provincie au fost prioritizate pentru distribuția de incubatoare prin donații, însă deficitul de personal rămâne critic, în special în zonele cu puțini neonatologi.

Infografic: cresterea mortalitatii prematuritate si necesarul de resurse in maternitati

Monitorizarea pe termen lung a copiilor prematuri este definitorie. Un centru de Excelență în Prematuritate, înființat de Asociația Prematurilor, oferă consultații gratuite și evaluări ale copiilor născuți prematur sau cu dificultăți la naștere. Lipsa monitorizării pe termen lung și a centrelor multidisciplinare după externare contribuie la costuri crescute si la dificultăți în accesul la îngrijiri de calitate. Aproape 20% dintre familii au acces redus la îngrijiri adecvate după externare, iar programul de monitorizare a gravidelor este esențial în reducerea mortalității infantile.

În managementul prematurității se includ măsuri profilactice precum administrarea corticosteroizilor înainte de naștere în situații de risc, tratamente pentru controlul contracțiilor și suport respirator postnat, precum CPAP sau ventilație, plus administrarea surfactantului. Procesul de îngrijire este realizat de o echipă neonatală, cu evaluări zilnice și adaptări ale intervențiilor în funcție de evoluția copilului.

Îngrijirea copilului prematur acasă implică controale regulate, respectarea vaccinărilor, poziționarea pe spate la somn, protecția împotriva expunerii la persoane bolnave și observarea atentă a eventualelor semne de alarmă. Sprijinul emoțional al părinților este deosebit de important, iar în colectiv poate ajuta la gestionarea anxietății și a oboselii.

Clasificarea prematurității și implicațiile clinice

Medicii definesc nașterea prematură ca fiind orice naștere înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Clasificările variază în funcție de vârsta gestatională: prematuritate târzie (34-36 săptămâni); moderată (32-33 săptămâni); severă (28-31 de săptămâni); extremă (<28 de săptămâni). Această clasificare ghidează deciziile medicale și tipul de monitorizare necesar.

Plămânii, creierul, ficatul și sistemul digestiv continuă să se maturizeze până aproape de termen. Fiecare săptămână câștigată în sarcină contează. Cauzele nașterii premature sunt atât factori materni cât și sarcină multiplă, probleme ale colului uterin, sangerări în sarcină sau placenta praevia, iar uneori travaliul începe spontan fără motiv evident.

Semne de alarma și când să mergi la medic

Dacă ești însărcinată și nu ai ajuns la 37 de săptămâni, monitorizează contracțiile regulate, presiunea pelviană, durerea lombară, crampele abdominale, modificările scurgerilor vaginale și ruperea membranelor. Orice semn de alarmă necesită contactarea imediată a medicului sau prezentarea la spital.

Medicul va evalua lungimea colului, va efectua ecografie, va monitoriza contracțiile și ritmul cardiac fetal, iar în cazuri necesare se efectuează teste pentru infecții sau analize suplimentare. Intervenția rapidă poate amâna nașterea sau pregăti echipa medicală pentru îngrijirea imediată a copilului.

Complicații și monitorizare

Complicațiile pe termen scurt includ sindromul de detresă respiratorie, infecții neonatale, hemoragii intraventriculare și enterocolită necrotiză. Pe termen lung pot apărea întârzieri în dezvoltarea motorie sau cognitivă, paralizie cerebrală, epilepsie, tulburări de atenție, probleme de vedere și auz, precum și displazie bronhopulmonară. Prognosticul depinde de vârsta gestațională, greutatea la naștere, complicații și calitatea îngrijirii.

Monitorizarea neurologică este esențială, deoarece creierul se dezvoltă intens în ultimele săptămâni de sarcină. Conceptul vârstei corectate este utilizat până la vârsta de 2 ani pentru evaluarea dezvoltării, iar o evaluare timpurie poate ghida intervenții eficiente.

Schema monitorizarii neurodezvoltarii la prematuri

Impactul social și economic al prematurității în România

Rata prematurității afectează pe termen lung structura demografică: natalitatea scăzută și numărul tot mai mare de prematuri implică costuri crescute pentru sistemul de sănătate și pentru familii, necesită servicii de suport, monitorizare pe termen lung și terapii de recuperare. Comunitatea medicală subliniază necesitatea de politici noi de sănătate pentru extinderea secțiilor de prematuri, investiții în aparatură modernă și competențe în maternitățile de grad II, precum și creșterea personalului medical în neonatologie.

Asociația Prematurilor continuă să strângă fonduri pentru achiziția de echipamente, să dezvolte programe dedicate părinților și să militeze pentru existența unui registru național al nou-născuților prematuri, precum și pentru îmbunătățirea monitorizării pe termen lung a copiilor prematuri. Sunt necesare politici de sănătate preventive legate de sănătatea mamei, accesul la servicii obstetrice de calitate, educație pentru mamă tânără și sprijin pentru familii.

Recomandări pentru părinți și comunitate

  • Participarea la controale prenatale regulate și respectarea recomandărilor obstetricianului.
  • Monitorizarea atentă a semnelor de alarmă în sarcină și solicitarea de asistență medicală imediat dacă apar semne precum contractii regulate, scurgeri sau dureri persistente.
  • În cazul nașterii premature, colaborarea cu echipa medicală pentru înțelegerea opțiunilor de tratament și a etapelor de recuperare.
  • Susținerea inițiativelor de dotare a maternităților și accesul la programe de suport psihologic pentru părinți.

tags: #numar #copii #nascuti #prematuri

Postări populare: