Perioada de gestație și fătările duc la o epuizare semnificativă a organismului caprei.
Alimentația adecvată a caprelor după fătare are drept scop refacerea cât mai rapidă a resurselor organismului, dar și reabilitarea tuturor funcțiilor, inclusiv reproductive.
Alimentația caprei se modifică încă din perioada gestației. Fătul crește intens, consumând mai multe vitamine și elemente nutritive. În consecință, se epuizează rezervele organismului mamei, ceea ce duce la anumite boli.
Capra gestantă se hrănește în mare parte cu concentrate, raportul acestora crescând progresiv cu fiecare lună. În luna a treia se recomandă 100-150 gr de concentrate pe zi, pe când la sfârșitul gestației cantitatea ajunge la 500 gr.
După fătarea caprei, hrana din nou se modifică. În timpul gestației scopul este să se asigure substanțele necesare mamei și fătului. După fătare alimentația are rol primordial în recuperarea tinerei mămici.
Capra în această perioadă este slăbită, se poate îmbolnăvi ușor, poate refuza hrana și apa câteva zile. Alimentația sănătoasă întărește organismul, favorizând reabilitarea acestuia. În plus, ea joacă rol de bază în sporirea lactației.
Fătarea consumă o bună parte din energia organismului. Se recomandă, ca în iesle să fie deja pregătite mâncarea și apa.
De regulă, capra refuză hrana imediat după fătare. La 1,0-1,5 ore după fătare, capra se hrănește cu terci din tărâțe, apă și zahăr.
În primele 40-60 de minute după fătare capra se adapă cu apă călduță, puțin sărată. Se administrează și lichidul amniotic, recoltat cât mai curat la fătare.
În primele 24 de ore se va asigura accesul doar la fân de înaltă calitate și la terciul din tărâțe. Foarte utilă se consideră a fi glucoza, adăugată în rație. Aceasta poate fi administrată în formă de zahăr, sfeclă de zahăr, sau adaosuri alimentare.
Următoarele 2 zile rația la fel se alcătuiește doar din fân. Din ziua a patra după fătare capra se readuce treptat la rația obișnuită.
Pentru a mări producția de lapte, meniul caprei lactante este din nou modificat. Din aceste concentrate se prepară nutrețul combinat. Acesta se hrănește zilnic, în cantitate de 300-400 gr în prima săptămână după fătare, apoi norma se mărește cu 100 gr în fiecare săptămână, până la stabilizarea lactației.
Producția de lapte la capră crește zilnic în primele 3 luni de la fătare.
Stimularea secreției de lapte la capre are loc și la hrănirea cu furaje suculente. Pe zi se hrănesc de la 3 la 5 kg de siloz. Valoarea acestuia constă în aportul sporit de calorii, dar și conținutul mare de apă.
Un alt aliment este fânul, care se alege de cea mai înaltă calitate. Cel mai bine se potrivește fânul de cereale și boboase. Pe zi se dau până la 3 kg de fân.
Evitați alimentația excesivă a caprei gestante. În caz contrar se formează depuneri de grăsime, care fac fătarea dificilă, reduc lactația și afectează sănătatea animalului.
Caprele de regulă fată fără ajutorul omului. Se recomandă totuși prezența stăpânului, pentru asigurarea îngrijirii cuvenite iezilor și mamei la necesitate.
Dacă fătarea a fost complicată, iar capra mănâncă rău, se mișcă puțin și prezintă semne de boală - de vină poate fi febra de lapte, care necesită intervenția medicului veterinar și administrarea intravenoasă a calciului și a glucozei.
După fătare capra nu se scoate la păscut, ci se ține în stabulație până la recuperare. Iarba proaspătă poate influența negativ digestia animalului slăbit.
Oxitocina este un nonapeptid natural, eliberat de lobul posterior al glandei hipofize. Oxitocina are activitate uterotonică şi susţine ejecţia laptelui.
Stimularea musculaturii uterine în timpul parturiţiei are o mare importanţă fiziologică. Stimularea este iniţiată de activarea MAP (Proteina Mitogen - Activatoare) kinazei prin intermediul proteinei G din celulele miometrice.
Mai mult, oxitocina stimulează intens secreţia de prostaglandină PGF2α de către celulele miometrului, care produce luteoliză la animalele non-gestante.
Efectul oxitocinei este mediat de legarea sa de receptorii membranari şi prin activarea fosfolipazei C, care duce la activarea unei cascade intracelulare de reacţii care mobilizează acidul arahidonic din fosfolipidele membranei.
Acidul arahidonic mobilizat este oxigenat la prostaglandina PGF2 prin intermediul prostaglandin H2 peroxid sintetazei PGHS-2 şi convertit la PGF2α de PGF sintetază.
Oxitocina creşte concentraţia de PGHS-2 ARNm, care influenţează secreţia de PGF2α.
După administrarea intravenoasă, efectul oxitocinei apare foarte repede la toate speciile ţintă (în 20-30 de secunde) iar durata efectului este scurtă (5 - 10 minute).
După administrarea intramusculară sau subcutanată, efectul oxitocinei apare în 5 - 10 minute, iar durata efectului este de 20 - 30 minute.
În perioada puerperală: în caz de diminuare a contractilităţii musculare uterine. Atonie uterină, eliminarea laptelui, mastite, involuţie uterină: 20 - 40 UI (i.m.
Atonie uterină: 20 - 40 UI (i.m.
Retenţie placentară: 10 - 20 UI (i.m.
Eliminarea laptelui, involuţie uterină: 40 UI (i.m.
Atonie uterină: 10 UI (i.m.
Eliminarea laptelui, involuţie uterină: 10 - 20 IU (i.m.
Atonie uterină, involuţie uterină, retenţie placentară, eliminarea laptelui: 10 - 30 UI (i.m.
Atonie uterină, involuţie uterină, retenţie placentară, eliminarea laptelui: 2 - 10 IU (i.m.
Produsul se poate administra s.c. - subcutanat; i.m. - intramuscular sau i.v. - intravenos.
În indicaţiile obstetrice se poate administra lent intravenos, intramuscular sau subcutanat.
Se recomandă repetarea dozelor mai mici, decât administrarea unei doze mari.
Pentru eliminarea laptelui rezidual şi în caz de retenţie placentară se utilizează administrarea lentă intravenoasă.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra în condiţii de refrigerare (2 °C-8 °C).
Animalele tratate nu trebuie să fie stresate, întrucât epinefrina eliberată în timpul stresului poate reduce efectul oxitocinei.
Produsul trebuie injectat cu grijă, pentru a preveni auto-injectarea.
Oxitocina nu are efecte teratogene.
Produsul nu se va utiliza în perioada gestației, cu excepția parturiţiei.
Produsul poate fi utilizat în timpul lactaţiei, doar în cazurile indicate (de ex.
Oxitocina nu este eficientă dacă se administrează la timp scurt după agoniştii beta 2-adrenergici.
Contracţiile musculare uterine nedorite pot fi suprimate cu agonişti beta 2 - adrenergici (de ex.
Laptele matern este un drept incontestabil al mamelor si copiilor acestora, iar pentru a realiza acest lucru, merita facute eforturi, cu scopul alaptarii exclusive la san, pana la sase luni, si continuarea acesteia, concomitent cu diversificarea, pana la 2 ani.
Aceasta este varianta ideala recomandata unanim de pediatri, nutritionisti si medici, in general, cu beneficii majore atat pentru copil, cat si pentru mama.
In aceste conditii, se poate afirma ca stimularea lactatiei este un beneficiu atat pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului, cat si pentru cea fizica si emotionala a mamei.
Procesele care duc la aparitia secretiei lactate incep in timpul sarcinii, dar se instaleaza cu adevarat abia dupa nastere.
Interesant este ca procesul lactatiei apare si in cazul nasterilor premature, dar este complet blocat in perioada sarcinii, desi glandele mamare sunt apte sa produca lapte, practic, de la finele lunii a cincea de sarcina.
Acest mecanism fin, ce regleaza tot procesul si care este orientat in favoarea sustinerii nou-nascutului, este realizat de trei hormoni.
In timpul sarcinii, combinatia de estrogen si progesteron sustine dezvoltarea fatului, inhiband efectul prolactinei.
Acest mecanism se inverseaza dupa nastere, factorul declansator al secretiei lactate fiind expulzia placentei, scaderea brusca a nivelului de progesteron si estrogeni, concomitent cu un raspuns activ din partea glandelor mamare la secretia crescuta de prolactina si oxitocina.
Acesta este mecanismul hormonal, dar modul in care reactioneaza fiecare organism este unul specific, aceasta fiind explicatia pentru faptul ca unele femei isi pot alapta copiii imediat dupa nastere, indiferent daca a fost o nastere normala sau prin cezariana, in timp ce altele nu.
Nu este o regula ca la nasterea naturala laptele sa apara mai usor decat la cezariana.
Este unanim acceptat ca totul depinde de fiecare organism in parte, dar si de modul in care se produce stimularea dupa nastere.
Sunt situatii in care, dupa o nastere naturala, mamele pleaca acasa fara lactatie declansata, dar si cazuri cand, desi au nascut prin cezariana, lactatia se declanseaza foarte repede.
Nu exista un tipar general variabil si nu trebuie facute comparatii, pentru ca nu sunt relevante.
Pragul normal pentru declansarea lactatiei este de 48 pana la 72 de ore de la nastere.
In primele doua, trei zile este normal ca bebelusul sa fie hranit cu colostru, dar, daca mama nu reuseste sa declanseze lactatia, se poate ca bebelusul sa primeasca un supliment alimentar sub forma de lapte praf.
De asemenea, pot exista situatii in care mama nu are colostru si este evident ca acel copil trebuie hranit.
La femeile aflate la a doua sau a treia nastere, lactatia se declanseaza mai repede.
Laptele matern este o emulsie de globule de grasime intr-o solutie coloidală de proteine, la care se adauga alte substante.
Doi constituenti ai laptelui (cazeina proteica si lactoza) sunt produsi exclusiv de glandele mamare.
Laptele uman este superior formulelor de lapte de vaca modificate si ofera vitamine, minerale, proteine si anticorpi care protejeaza tractul gastrointestinal al sugarului.
Specific acestuia sunt continutul de lipaza stimulata de saruri biliare care faciliteaza digestia completa a grasimilor si unii compusi care stimuleaza maturarea mucoasei intestinului sugarului, astfel incat acesta sa fie capabil sa digere si sa absoarba nutrientii si sa-si reduca gradul de sensibilitate (iar prin aceasta, sa evite reactiile adverse, inclusiv alergiile) la proteine.
Mai mult, unii compusi unici din laptele matern au efect direct asupra dezvoltarii si maturarii nervilor si a retinei.
Niciunul dintre acesti compusi nu poate fi sintetizat artificial si nu se regaseste in formulele de lapte.
In final, dar nu in cele din urma, se cuvine adaugat ca alaptarea formeaza o legatura speciala intre parinte si copil.
Pentru a avea in mod constant aceste calitati, aportul caloric zilnic al mamei trebuie sa creasca semnificativ (circa 2500 calorii zilnic), organismul acesteia consumand multa energie pentru a produce laptele.
Laptele uman din perioada de inceput a lactatiei, deci imediat dupa nastere, difera de cel matur, cand lactatia este stabilizata.
Laptele timpuriu sau colostrul este bogat in aminoacizi esentiali, proteine vitale pentru adaptarea la viata extrauterina, cu rol in imunitate, care continua transferul de anticorpi din perioada prenatala, ceea ce imunizeaza nou-nascutul impotriva oreionului, rujeolei, difteriei sau scarlatinei.
Imunogubulinele din laptele matern au capacitatea de a fi absorbite de intestinele nou-nascutului fara digestie, oferind o imunitate suplimentara, si blocheaza dezvoltarea virusurilor si bacteriilor.
In zilele de dupa nastere, compozitia laptelui se modifica treptat, devenind, dupa 4-5 zile, lapte de tranzitie, iar dupa a 14 zi de la debutul lactatiei, lapte matur.
Stimularea lactatiei se poate realiza prin mecanisme naturale, care, utilizate inteligent si constant, pot asigura bebelusului aportul nutritional complet de care are nevoie in primele sase luni de viata si in completarea sanatoasa a dietei dupa diversificare.
Primul pas (dar si unul dintre cele mai eficiente) este contactul piele pe piele intre mama si copil imediat dupa nastere sau indata ce acest lucru este posibil, dupa operatia de cezariana.
Reflexul innascut de supt al nou-nascutului este cel mai bun declansator al secretiei lactate, astfel ca, a pune copilul la san, cat mai des, este un alt demers care functioneaza.
In plus, in primele zile, copilul are nevoie de alaptare o data la doua ore; astfel, se stimuleaza secretia lactata in cel mai firesc si natural mod cu putinta.
Alaptarea la cerere a copilului, pana la sase luni, este cel mai sigur si simplu mod prin care se realizeaza continuarea stimularii.
Cu alte cuvinte, da-i bebelusului sa suga la san de fiecare data cand acesta o cere.
Singura recomandare este aceea de a lasa cel putin o ora si jumatate intre alaptari, aceasta perioada urmand sa creasca, de la sine, in urmatoarele saptamani si luni.
Ritmul ideal este intre 8-10 sesiuni de alaptare in 24 de ore, uneori, 12 sesiuni, pentru copiii prematuri, in primele 2-3 luni de viata.
Alaptarea din cursul noptii este un stimul important al lactatiei, in conditiile in care prolactina, hormon important pentru mentinerea lactatiei, este secretata mai ales noaptea.
Tine copilul la ambii sani cel putin 15 minute, in primele zile de viata.
Alaptarea corecta inseamna trecerea copilului la ambii sani, de doua ori in cursul unei reprize de alaptare.
Cu toate acestea, golirea sanilor este esentiala si benefica pentru stimularea lactatiei si hranirea completa din punct de vedere nutritiv a bebelusului, compozitia laptelui variind intre inceputul si sfarsitul alaptarii la un san.
Pozitia copilului si modul in care acesta se ataseaza de san sunt, la randul lor, importante si contribuie la stimularea lactatiei, dar si la confortul mamei si copilului.
Copilul trebuie sa prinda bine tot mamelonul, pentru ca stimularea sa fie optima.
In plus, detasarea copilului de san trebuie facuta cu atentie, pentru a nu rani sanul.
Comprimarea cu blandete a sanului, atunci cand nou-nascutul suge, este un gest util, care va facilita fluxul de lapte.
Inainte de a apela la ceaiuri sau alte solutii, mamele care alapteaza trebuie sa aiba o dieta echilibrata, bogata in proteine si grasimi de calitate, la care se adauga un aport ridicat de lichide.
Dieta in sine este esentiala pentru stimularea lactatiei si mentinerea fluxului de lapte la nivelul necesitatilor copilului, nevoi ce cresc constant pana la varsta de sase luni.
O stare emotionala buna, confortul in timpul alaptarii si echilibrul psihic al mamei sunt, la randul lor, factori care incurajeaza si stimuleaza lactatia.
Exista convingerea ca anumite ceaiuri sau alimente pot stimula lactatia.
Poate fi util, mai ales pentru confortul psihic al mamei, ca aceasta sa apeleze la aceste produse, dar este necesar sa solicite sfatul medicului, pentru ca tot ceea ce consuma mama trece, in proportii variabile, in laptele matern.
Dupa ce fluxul de lapte se stabilizeaza, punerea copilului la san si o dieta corecta a mamei sunt suficiente pentru stimularea lactatiei, tot procesul fiind intretinut perfect de reflexele provocate de oxitocina, hormonul care se produce si se descarca in sange cand copilul suge.
Semnele reflexului activ de oxitocina sunt senzatia de furnicaturi in san, inainte sau in timpul alaptarii, laptele care curge din sani cand mama se gandeste la copil sau il aude plangand, prezenta unui flux de lapte ca raspuns reflex la sunetele pe care le face copilul cand inghite, senzatiile la nivelul uterului, in primele saptamani dupa nastere.
Oxitocina are, de asemenea, efecte psihologice importante si induce o stare de calm, reduce stresul si sporeste sentimentele de afectiune dintre mama si copil.
Pompa de san a fost realizata si utilizata prima data in 1854, oferind mamelor libertate si flexibilitate.
Totodata, s-a dovedit a fi un ajutor important in stimularea lactatiei.
Este frecventa situatia in care, dupa prima nastere, apar problemele de alaptare si lactatia se declanseaza mai dificil.
Punerea copilului la san este solutia ideala, dar, din diverse motive, nou-nascutul nu reuseste sa produca stimularea necesara pentru formarea reflexelor ori oboseste repede (cum este cazul prematurilor si al celor cu icter neonatal).
Mai mult, eventualele nereusite pot atenua reflexul de a suge al bebelusului.
In toate aceste situatii, dar si in multe altele specifice, pompa de san este necesara si utila.
Pompa te poate ajuta sa golesti complet sanii la fiecare alaptare sau sesiune de pompare si previne acumularea de lapte, care poate fi dureroasa.
Una dintre recomandarile medicilor este sa nu treaca mai mult de 5 ore fara ca laptele sa fie extras.
Este utila in situatia in care bebelusul se satura, iar un san ramane plin si angorjat.
Pompa poate rezolva aceasta problema, asigurand o rezerva de lapte si oferind posibilitatea celuilalt parinte sa-l hraneasca pe cel mic.
Folosirea pompei este utila si atunci cand apare hiperlactatia.
Niciodata sanul nu trebuie golit complet, pentru ca pot aparea inflamatii si complicatii.
Pompa se foloseste pana se detensioneaza sanul, dar nu mai mult.
Pompa se poate folosi pana cand lactatia se regleaza si se tempereaza.
Atunci cand colectezi laptele sau vrei sa pastrezi lactatia, dar, din motive medicale, nu poti alapta, cum se poate intampla atunci cand mama primeste un tratament temporar, pompa de san ofera aceasta posibilitate.
Odata colectat, laptele poate fi mentinut la temperatura camerei pana la 4 ore.
In frigider, poate fi pastrat patru zile, iar in congelator - maximum sase luni.
Dupa decongelare si incalzire, laptele poate fi mentinut la temperatura camerei aproximativ doua ore, iar in frigider, cel mult o zi.
Dupa decongelare, nu se mai poate recongela.
Desi nu in egala masura cu situatiile in care este utila stimularea lactatiei, exista si reversul.
In ce conditii nu mai este necesara stimularea lactatiei?
In primul rand, mamele care alapteaza stiu ca secretia lactata se adapteaza la necesitatile copilul, iar asta inseamna inclusiv reducerea secretiei atunci cand copilul nu mai suge sau are nevoie de mai putin lapte matern.
Daca se continua alaptarea si dupa prima etapa de diversificare, fluxul de lapte matern se stabilizeaza si corespunde exact nevoilor copilului, iar stimularea lactatiei cu ceaiuri sau alte produse nu mai este necesara.
In perioada premergatoare intarcarii, orice demers pentru stimularea lactatiei trebuie oprit.
Fluxul de lapte se reduce de la sine, in decurs de cateva zile.
Reducerea numarului de alaptari si a timpului in care copilul sta la san si distragerea atentiei acestuia sunt pasi utili in procesul de intarcare blanda si treptata, dar si o modalitate de a reduce natural lactatia, prevenind complicatiile de tipul mastitei si oferind confort copilului.
In plus, dupa intarcare, este util ca femeile sa reduca la minimum aportul de lichide, cateva zile, iar golirea sanilor sa se faca doar la nevoie, din ce in ce mai rar.
Alaptarea este o experienta unica, pe care fiecare femeie o traieste diferit.
Cert este ca, in ciuda eventualelor neplaceri de la inceput, hranirea la san a bebelusului face parte din cele mai importante si mai frumoase experiente prin care pot trece amandoi: si mama, si copilul.
Q&A - Cum poți stimula eficient lactația
Este foarte important, in calitate de proaspata mamica, sa ai o dieta echilibrata, atat pentru tine cat si pentru copilul tau.
Trebuie, in schimb, sa tii cont de faptul ca anumite substante ajung in organismul bebelusului, prin intermediul laptelui.
De pilda, sistemul digestiv nu poate suporta, pana la 6-7 luni, anumite alimente care pot favoriza producerea de gaze intestinale.
De asemenea, nu sunt indicate nici alimentele cu miros intens precum ceapa, usturoiul, telina, hreanul, pentru ca acestea pot modifica calitatile organoleptice ale laptelui matern, iar bebelusul poate refuza sa se alimenteze.
Cifrele sunt relevante.
In general, o proaspata mamica poate avea circa 650-750 ml lapte pe zi.
O mama care alapteaza poate avea nevoie de 2200 2500 de calorii pe zi, pentru a acoperi și nevoile ei nutriționale.
Ideal ar fi sa nu consume sub 1800 de calorii.
In acest caz, pentru corpul mamei producerea de lapte va fi prioritara, iar asta inseamna ca nevoile nutritionale ale mamei vor avea de suferit.
Raspunsul la intrebarea ce poti manca atunci cand alaptezi este destul de complex.
In mod normal, ar trebui sa poti asimila toti nutrientii de care ai nevoie printr-un regim alimentar obisnuit, fara sa ai nevoie si de alte elemente suplimentare.
Cu toate acestea, in perioada postnatala, un surplus de nutrienti esentiali nu este contraindicat, dar retine ca pentru asta ai nevoie intotdeauna de recomandarea medicului.
Vitamina A este un antioxidant puternic, care are un rol important in dezvoltarea vederii si a functiilor neurologice.
Vitamina B2 joacă un rol important in asigurarea fierului de catre organism.
Ajuta copilul sa mentina niveluri corespunzatoare de hemoglobina.
Vitamina B6 ajuta copilul sa-si dezvolte propriile reflexe.
Piridoxina este esentiala pentru dezvoltarea creierului si a maduvei spinarii.
De asemenea, joaca un rol in formarea hormonului de melatonina, responsabil pentru reglarea somnului si a ciclului de trezire.
Vitamina B12 este vitala pentru sanatatea neuronilor (celulelor nervoase).
Vitamina C te ajuta sa fii mai putin obosita.
Vitamina D (D2, D3) ajuta la intarirea oaselor si la protejarea inimii.
Organismul nostru o produce in timpul expunerii la soare, dar bebelusul poate primi vitamina D si din laptele matern, daca mama are resurse sau daca primeste suplimente in timpul alaptarii.
Omega 3 ajuta la dezvoltarea vederii si a functiilor cognitive ale bebelusului.
In primul an de viata, fierul ajuta la oxigenarea corpului si accelereaza producerea de celule rosii.
Cei mai multi copii se nasc cu deficit de fier, iar resursele pe care le au le epuizeaza in primele luni de viata.
Tocmai de aceea, este importanta introducerea in alimentatia mamei a unor produse bogate in fier, in vremea alaptarii bebelusului.
Calciul ajuta la intarirea oaselor.
Fiindca pe perioada sarcinii, corpul unei femei trece prin numeroase transformari, unele dintre acestea afectand si sistemul osos, este recomandat sa te asiguri ca nivelul de calciu este de 1000-1300 miligrame pe zi, in perioada alaptarii.
Iata, asadar, de ce medicii recomanda proaspetelor mamici trei mese pe zi (chiar daca acestea sunt gustari).
Acestea ar trebui sa contina nutrientii esentiali care dau corpului energie, in vederea alaptarii bebelusului.
In perioada alaptarii, mesele mamei ar trebui sa asigure un aport caloric de circa 2000 de calorii.
Aceste calorii trebuie obtinute din alimente sanatoase, cu valoare nutritiva ridicata (alimente de baza).
Ce ar trebui sa contina dieta din timpul alaptarii?
Fructele si legumele nu trebuie să lipsească oricum din dieta de fiecare zi.
Morcovi: sunt o sursa importanta de betacaroten, substanta pe care organismul o transforma in vitamina A.
Andivele: au efect energizant si stimuleaza apetitul.
Fasole (galbena si verde): ofera toate substantele de care ai nevoie in timpul alaptarii: vitamina A, vitamina C, magneziu, potasiu, acizi grasi Omega 3.
Rubarba: contine proteine, fibre alimentare, vitamina C, complexul B, vitamina K.
Vinete: sunt recomandate, fie ca sunt preparate pe gratar sau coapte.
Vinetele contin multe minerale.
Bebelusul s-ar putea sa nu tolereze anumite legume: varza, conopida, ceapa, ardei iute, usturoi, fiindca au gustul foarte puternic.
Pe de alta parte, excesul de cruditati poate cauza celui mic tulburari de tranzit intestinal.
Alimente bogate in proteine: oua, carne slaba, peste, lactate semidegresate.
Carnea are un continut bogat de proteine, dar este si o sursa de fier.
Grasimile nu trebuie sa lipseasca din alimentatia mamei, mai ales acizii grasi.
Pestele si fructele de mare sunt recomandate, dar nu uita ca nu trebuie sa consumi o cantitate prea mare de mercur, pentru a nu dauna dezvoltarii sistemului nervos al copilului.
Cel mai indicat este somonul (cu efecte pozitive asupra lactatiei), pentru ca este bogat in acizi Omega 3 si vitamina D.
Mai sunt indicate: pastravul, sardinele, scoicile, crabul.
Cerealele sunt permise in timpul alaptarii.
In combinatie cu semintele, acestea constituie o gustare foarte buna intre mese.
Ovaz: cea mai buna optiune pentru micul dejun.
Susan: este o sursa de calciu.
Actioneaza asupra durerilor de cap, diminueaza greata, durerile de stomac.
Seminte de canepa si in: sunt foarte bogate in acizi grasi Omega 3 si Omega 6.
Orez: este o importanta sursa de energie si un bun antioxidant.
Ceaiurile sunt recomandate, in general, pentru ca au un efect calmant asupra organismului.
Mai mult decat atat, anumite ceaiuri ajuta la calmarea colicilor celor mici sau pot avea un efect benefic asupra cantitatii de lapte.
Ceaiul de musetel are efecte calmante, amelioreaza crampele stomacului si durerile de cap.
Ceaiul de fenicul este o sursa importanta de vitamine si de nutrienti (vitamina C, potasiu, magneziu).
Lista de alimente permise in alaptare nu este restrictiva, putand fi completata cu alte alimente.
Fructele de mare, pestele afumat, icrele de peste pot fi contaminate cu listeria.
Alimentele care contin oua crude sunt salate, maioneze, inghetate, creme pentru prajituri.
Aceste alimente trebuie evitate pentru a se evita infectia cu salmonella.
Ca de exemplu Feta, Gorgonzola, Brie, Camembert, pentru ca listerioza poate aparea in cazul consumului de lapte nepasteurizat.
Multi specialisti considera ca mamicile nu ar trebui sa consume ciuperci deloc in primele trei luni de viata ale bebelusului, pentru ca sistemul lor digestiv nu este destul de dezvoltat pentru a face fata substantelor toxice din ciuperci care ajunge in laptele matern.
Prea mult zahar in timpul alaptarii poate duce la o predispozitie la obezitate.
Orice aliment consumat de mama este transmis prin lapte.
Citricele ar trebui evitate pentru ca tractul gastrointestinal al bebelusilor nu este destul dezvoltat asa ca nu poate face fata aciditatii din aceste fructe.
In perioada alaptarii, ai nevoie de o hidratare mai intensa.
90% din laptele matern este apa, de aceea ar trebui sa consumi cu 200-300 mililitri pe zi mai multa apa.
Hidratarea mamei este importanta, pentru ca laptele contine 87% apa.
Asta inseamna ca are nevoie de circa 8-10 pahare de apa pentru a acoperi nevoile hidrice.
Consuma cantitati mai mari de apa.
In mod normal este indicat sa consumi 2,5 litri de apa pe zi, insa in timpul in care alaptezi si imediat dupa nastere, ar trebui sa depasesti aceasta cantitate.
Incredibil, dar apa iti va ajuta corpul sa-si recapete energia, te vei simti mult mai bine si mai revigorata.
Ca si alcoolul si cofeina, nicotina ajunge in laptele matern.
Majoritatea medicamentelor sunt sigure pentru mamele care alapteaza, dar exista si exceptii, pentru ca unele medicamente pot avea reactii chimice neasteptate care pot duce la substante toxice care ajung la bebelus, prin intermediul laptelui.
Este necesar sa maresti numarul de mese pe zi.
Poti creste consumul caloric pana la 2500 de calorii.
Daca intentionezi sa alaptezi pentru o perioada de mai mult de 3 luni, poti creste pana la 2800 calorii.
Imparte consumul caloric pe parcursul a 5 mese: mic dejun, pranz, gustarea de dupa-amiaza, cina, gustarea de seara.
Deoarece corpul tau produce lapte continuu, este nevoie ca alimentele sa fie ingerate regulat.
Atentie la alimentele interzise in alaptare, le poti inlocui cu altele mai potrivite: in locul alcoolului, opteaza pentru o bautura nonalcoolica (bere cu ghimbir), un smoothie sau o limonada.
In loc de cafea, un desert cu ciocolata/cacao, in loc de sucuri cu cofeina alege ceaiurile.
In perioada alaptarii, cura de slabire nu este importanta.
O alimentatie echilibrata in timpul alaptarii este esentiala atat pentru sanatatea mamei, cat si pentru cresterea si dezvoltarea copilului.
In perioada alaptarii circula multe mituri legate de ce poate sau nu poate manca mama, iar unele dintre ele pot genera restrictii inutile sau anxietate.
Realitate: alimentele aromate pot modifica gustul laptelui, dar nu sunt daunatoare.
Este important sa retii ca in perioada alaptarii ai nevoie de alimente bogate in nutrienti.
Nevoile tale nutritionale sporesc in perioada alaptarii, iar cantitatea de substante nutritive din dieta in alaptare poate influenta in mod direct prezenta lor in lapte.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate.
Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic.
Majoritatea mamelor care nasc prin cezariană programată sau de urgență au îngrijorări legate de alăptare.
Vestea bună este că, indiferent cum a fost nașterea, mama poate alăpta copilul.
Laptele începe să se producă în sân, în cantități mici, încă din săptămâna 16 de sarcină.
Lactația crește spectaculos în ziua 2-6 postpartum, cel mai frecvent în zilele 2-3.
Este cunoscut faptul că nașterea prin cezariană poate întârzia procesul de instalare a lactației, dar e de avut în vedere că fiecare organism reacționează diferit.
Important este să ai grijă de tine și să ai rabdare cu tot procesul, să permiți organismului să se adapteze acestor schimbări majore prin care treci.
Dacă îngrijorarea ta este legată de faptul că medicația administrată în timpul operației de cezariană ajunge prin laptele matern la copil, reamintesc faptul că atât antibioticele, cât și majoritatea medicamentelor analgezice folosite azi în timpul operației de cezariană sunt compatibile cu alăptarea.
În plus, în primele două zile de viață ale sale, copilul înghite cantități mici de colostru, deci cantitatea de substanță activă ce poate ajunge la bebeluș este minimă.
Pune copilul la sân cât mai devreme posibil.
Găsește o poziție confortabilă, cu spatele susținut comod pe perne sau direct pe pat dacă acesta are poziție adaptabilă.
Încearcă să poziționezi copilul cu fața în jos peste sâni (asemănător cu poziția leagăn, dar copilul este mai sus și mai departe de incizie), în contact direct burtică pe burtică.
După nașterea prin cezariană, este important să te asiguri că atașarea copilului la sân este cea mai corectă, la fel ca și în cazul nașterii vaginale.
În atașarea corectă bebelușul deschide larg gura și se fixează bine în spatele mamelonului, nu doar pe vârful acestuia.
Evoluția alăptării depinde stimularea sânului de către copil.
Suptul acestuia crește producția de oxitocina și prolactină, hormoni cu rol important în lactație.
Un supt eficient va ajuta la instalarea rapidă și eficientă a lactației.
Daca din diverse motive, copilul nu poate fi pus la sân, această stimulare poate fi făcută cu ajutorul sesiunilor de pompare.
Urmărește semnalele de foame date de copil și oferă sânul de câte ori este nevoie.
Reflexul de supt al nou-născutului este cel mai puternic în primele două luni.
Nașterea prin cezariană poate fi o experiență dificilă pentru unele mame, dar asta nu înseamnă că alăptarea nu poate fi o reușită.
Deși recuperarea post-operatorie aduce unele provocări specifice, mamele care nasc prin cezariană pot alăpta cu succes și pot avea o legătură la fel de puternică cu bebelușii lor.
În multe spitale din România, bebelușii sunt separați de mame imediat după cezariană, ceea ce împiedică inițierea alăptării în primele ore de viață.
Aceste prime momente sunt cruciale pentru stabilirea contactului piele-pe-piele și pentru stimularea lactației.
Cere insistent contact piele-pe-piele imediat după cezariană sau cât mai repede posibil.
După o cezariană, durerile pot influența alăptarea, atât prin faptul că mama se simte inconfortabil și are dificultăți în a găsi o poziție relaxantă, cât și prin impactul direct asupra reflexului de ejectare a laptelui.
Solicită medicului soluții de management al durerii care să fie compatibile cu alăptarea.
Folosește perne speciale pentru alăptare care să îți susțină spatele și să îți protejeze incizia.
Unul dintre miturile comune legate de nașterea prin cezariană este că aceasta întârzie instalarea lactației.
Deși unele mame pot experimenta o ușoară întârziere din cauza intervenției chirurgicale și a separării de copil, acest lucru nu este valabil pentru toate mamele care nasc prin cezariană.
Ce spune știința?
Pentru o mamă care a trecut printr-o cezariană, găsirea unei poziții confortabile pentru alăptare este esențială.
Poziția culcat lateral (side-lying): Îți permite să te întinzi pe o parte și să alăptezi fără a pune presiune pe abdomen.
Poziția semi-înclinată: Te poți așeza într-un fotoliu sau pat cu perne în spate, într-o poziție semi-înclinată, cu bebelușul așezat pe pieptul tău.
Informează-te din timp: Află care sunt procedurile din maternitatea în care vei naște și discută cu medicul tău despre dorința ta de a iniția alăptarea cât mai curând posibil.
Planifică sprijinul: Dacă spitalul nu îți permite să ai contact imediat cu bebelușul, discută cu personalul medical despre posibilitatea ca tatăl să fie implicat în acest proces.
Consultanță în alăptare: Un consultant în alăptare te poate ajuta să depășești provocările întâlnite și să îți optimizezi alăptarea chiar și în condiții mai puțin favorabile.
Deși alăptarea după o cezariană vine cu provocările sale, ele pot fi depășite cu sprijinul potrivit și cu un plan bine gândit.
Cel mai important este să îți acorzi timp și să fii blândă cu tine însăți în acest proces de recuperare.
tags: #stimularea #lactataei #la #ctele #dupa #cezariana