Credem că alăptarea reprezintă startul ideal în ceea ce privește nutriția bebelușilor și sprijinim în totalitate recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață, urmată de introducerea alimentației complementare adecvate alături de continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani. Este important să se adopte o dietă echilibrată atât în timpul sarcinii, cât și după naștere. În același timp știm că alăptarea nu este întotdeauna o opțiune pentru părinți. Va recomandăm să discutați cu medicul pediatru despre cum să va hrăniți bebelușul și să solicitați sfaturi privind momentul potrivit pentru introducerea alimentației complementare. Dacă alegeți să nu alăptați, vă rugăm să rețineți că o astfel de decizie poate fi dificil de inversat și are implicații sociale și financiare.
Introducerea hrănirii parțiale cu biberonul va reduce cantitatea de lapte matern. Multe mame care încep aventura alăptării fac o greșeală elementară. Ele reduc ponderea sau elimină complet din alimentație majoritatea produselor, de teamă că nu vor fi potrivite pentru bebelușii lor. Această abordare este de obicei cauzată de informații incorecte sau contradictorii. Prietena sau mama spune una, o moașă spune alta, iar pe internet descoperiți ceva diferit... Vă puteți simți dezorientată.
În fiecare zi, laptele îi oferă bebelușului o mulțime de nutrienți valoroși, inclusiv: proteine, vitamine, glucide, fosfor și calciu. Astfel, în perioada de alăptare, nevoia dumneavoastră de vitamine, minerale și proteine crește semnificativ. Dacă consumați doar orez, pui și morcovi, s-ar putea ca acest lucru să provoace anumite deficiențe în organism. La rândul lor, aceste deficiențe pot duce la dispariția lactației. În perioada de alăptare, puteți mânca majoritatea produselor, desigur dacă bebelușul nu este alergic la acestea sau nu are un intestin sensibil. În astfel de cazuri, trebuie să acordați o atenție deosebită produselor pe care le consumați. Bunul simț este cel mai important. Să nu ne mințim singure.
Acestea par foarte gustoase și colorate, dar sunt pline de îngrășăminte artificiale. Merită să așteptați încă o lună, până când acestea apar în mod natural, fără îngrășăminte artificiale. Dacă nu aveți o sursă verificată: grădina de cartier sau grădina bunicii. Fasolea, varza, conopida, broccoli, bobul, ceapa, perele și fructele cu sâmburi precum cireșele, vișinele și prunele provoacă flatulență și pot provoca colici sau dureri de stomac. Totuși, nu este o regulă. Emilka mea s-a născut vara. Mi-am respectat hotărârea de a evita produsele din lista interzisă doar pentru scurt timp. Trecând pe lângă un aprozar local, nu am rezistat și am cumpărat o jumătate de kilogram de cireșe, pe care pur și simplu le-am devorat în câteva minute după ce am ajuns acasă. Trei zile stresante, în care mi-am făcut griji dacă nu era dăunător pentru copilul meu, mi s-au părut nesfârșite. S-a dovedit că nu aveam de ce să-mi fac griji.
În primul rând, trebuie să știți că alcoolul poate reduce cantitatea de lapte produs. În al doilea rând, rețineți că alcoolul ajunge în lapte! Cei mai frecvenți alergeni includ: nucile, cacaua, roșiile, căpșunile, fragii, citricele, produsele lactate și ouăle. Desigur, acest lucru nu înseamnă că bebelușul dumneavoastră este alergic la ele. Eu am putut să mănânc orice când alăptam, dar înainte să mănânc o pungă de nuci preferate în ciocolată, am gustat doar câteva și am așteptat trei zile. Simptomele alergiei pot apărea în acest interval de timp. Dacă nu se întâmplă nimic în 72 de ore de la această masă, puteți mânca restul pachetului cu conștiința curată.
Atenție la carnea crudă. În timpul alăptării este mai bine să evitați tartarul sau sushi, deoarece acestea pot fi o sursă de boli zoonotice. În prima perioadă a vieții bebelușului, încercați să nu mâncați carne prăjită sau la grătar. În loc de cotlet sau ceafă la grătar, gătiți o bucată de mușchi de porc sau de iepure. Ar trebui să eliminați în totalitate alimentele procesate, produsele conservate, instant sau pudră. Acestea conțin o mulțime de conservanți și nu au valoare nutritivă. Pot provoca dureri abdominale, colici sau chiar alergii. De asemenea, este mai bine să evitați mâncarea fast-food, mâncărurile gata ambalate și prăjiturile de la cofetărie. Desigur, cea mai bună este făina integrală. De asemenea, o puteți pregăti acasă.
Poți consuma fără nicio grijă banane, zmeură, mure, agrișe, mere, piersici, pepeni roșii și galbeni. Le poți consuma preparate în diverse moduri: crude, fierte, sub formă de sucuri sau gemuri. Cele mai bune sunt cele de casă, dar dacă cumperi produse gata preparate, selectează-le pe cele cu conținut scăzut de zahăr. Le poți consuma sub orice formă: crude, fierte, înăbușite și la cuptor. Poți alege dintr-o listă cuprinzătoare: cartofi, morcovi, pătrunjel, sfeclă roșie, castraveți, dovlecei, dovleac, pătrunjel, porumb, gulii, fasole verde, spanac și tot felul de salate verzi. Recomand în special pătrunjelul verde, mărarul, busuiocul, oregano, maghiranul și cimbrul. Pe lângă faptul că conțin componente valoroase, dau un plus de aromă. În loc de cele uscate, puteți cumpăra ierburi aromatice proaspete în ghiveci.
Carnea - în funcție de tipul și metoda de preparare - poate fi nerecomandată în timpul alăptării (a se vedea mai sus) sau invers. Cel mai bun pește este cel de mare. Iaurturi (de preferință naturale), lapte bătut, lapte acru, chefir, quark și brânzeturi tari cu conținut scăzut de grăsimi. Laptele de capră și derivatele sale sunt, de asemenea, foarte bune. În timpul alăptării, trebuie să aveți un aport crescut de lichide. Renunțați la cafea și la băuturile cu conținut mare de zahăr sau carbogazoase în favoarea apei minerale, ceaiului (recomand ceaiul din fructe și plante), compoturi și sucuri (cele mai bune sunt cele proaspăt stoarse). Cel mai bun sfat pentru toate mamele care alăptează: mâncați orice cu moderație și observați copilul. Urmăriți dacă copilul nu prezintă erupții cutanate, observați-i scaunul și comportamentul.
„Ce trebuie să mănânc ca să am lapte de calitate? Cât? Ce cantitate de lichide trebuie să beau?” După cum v-am spus, laptele de mamă se produce exclusiv prin mecanism hormonal. Rezultă că dieta nu are un impact hotărâtor asupra lactației. Să aveți un regim alimentar echilibrat, cu un surplus de 300-400 calorii/zi; nu mâncați, nu beți exagerat; un surplus de alimente proaspete, bogate în vitamine, săruri și calorii. De ce? Pentru un lapte bogat în nutrimente și pentru acoperirea pierderilor organismului matern prin secreția lactată. De fapt, cam asta este tot ce vă trebuie. Organismul vă dă semnale clare despre ce necesități are! Ca o conduită generală, vă recomand să mâncați zilnic un ou sau măcar un gălbenuș, carne (nu prea multă), brânzeturi și lactate (evitați laptele de vacă) ; fructe și legume proaspete, sucuri naturale, cereale integrale, fructe oleaginoase (nuci, migdale, cocos, dovleac, floarea soarelui, semințe de pin, susan - dacă nu aveți alergie la ele). Ce cantitate? Ce înseamnă echilibrat? Până vă săturați și simțiți confort digestiv. Ca formă de preparare: ciorbițe, tocănițe, budinci, sufleuri, prăjituri făcute în casă, salate de fructe sau legume; preparate la cuptor, grătar, în casă, cât mai simplu și mai proaspăt. Nu există scheme fixe de alimentație a mamei care alăptează! Instituirea de regimuri rigide creează stres suplimentar și favorizează instalarea hipogalactiei.
Indicații speciale: sunt la cei cu teren atopic familial, situații specifice legate de boli sau malformații ale nou-născutului, boli cronice ale mamei (diabet), etc. Câteva cuvinte legate de alergii… Într-o lume tot mai poluată, în care nici alimentația nu mai este naturală, ne confruntăm pe plan mondial cu o recrudescență extraordinară a bolilor alergice. 40% din populația lumii este alergică. Foarte mult! 5-6% din sugari sunt alergici la proteinele din laptele de vacă. Ca urmare, dragi mămici care alăptați, aveți grijă ce mâncați voi și copilul. Știați că în țările cu tradiție în cultivarea piperului, acesta se folosește ca stimulent natural al secreției lactate?
Procesul de formare a laptelui matern folosește foarte multe calorii. Pentru ca lactația să conțină toți nutrienții necesari dezvoltării copilului, este esențial ca, printr-o alimentație corectă în alăptare, mama să-și asigure un aport suficient de proteine, lipide, carbohidrați, minerale și vitamine, necesare atât pentru propriul consum de calorii, cât și pentru sinteza de lapte matern. În cele ce urmează, descoperă mai multe despre alimentația în alăptare și află ce alimente sunt permise, ce alimente trebuie să eviți, dar și ce alimente sunt interzise în alăptare. De ce este importantă dieta în timpul alăptării: laptele matern este plin cu nutrienți și substanțe esențiale pentru dezvoltarea copilului tău, iar lactația necesită multe calorii.
Alimente permise în timpul alăptării: pește și fructe de mare (somon, alge, crustacee, sardine); carne de pui, vită, miel, porc, organe (ficat); fructe de pădure, căpșune, zmeură, afine; roșii, ardei, broccoli, usturoi; migdale, nuci, semințe de chia, cânepă; grăsimi sănătoase: avocado, ulei de măsline, ulei de cocos, ouă, iaurt cu conținut ridicat de grăsime; bogate în fibre: cartofi, dovleac, cartof dulce, fasole, linte, quinoa, ovăz, hrișcă; alte alimente: tofu, ciocolată neagră, varză murată. Este indicat să reduci consumul de alimente procesate, precum cele de tip fast food sau cereale cu un conținut ridicat de zahăr. De exemplu, dacă ești obișnuită să îți începi ziua cu un bol mare de cereale colorate, poți înlocui cu un bol de ovăz cu fructe de pădure și lapte de cocos.
Nutrienții în laptele matern pot fi împărțiți în două grupuri: Grupul 1 de nutrienți și Grupul 2 de nutrienți, cu roluri diferite în secreția în lapte. Vitaminele și mineralele din Grupul 1 sunt cele ale căror niveluri în lapte pot crește prin aportul alimentar; Grupul 2 include nutrienți a căror concentrație în lapte nu depinde atât de mult de aportul mamei. Suplimentele pot fi necesare atunci când este indicat de medic, în special pentru vitaminele din Grupul 1. Suplimente importante în sarcină/ldt: Multivitamine, Vitamina B12, Omega-3 (DHA), Vitamina D, aportul de apă. De asemenea, un echilibru adecvat de hidratare este esențial pentru producția laptelui și pentru starea mamei.
Recomandări pentru mamele care alăptează: alăptarea este solicitantă, organismul tău necesită multe calorii și nutrienți, și este important să ai o dietă variată, să eviți alimentele procesate, excesul de cafea și alcoolul. Alimentația în perioada alăptării nu impune o dietă strictă, ci mai degrabă respectarea principiilor de alimentație sănătoasă adoptate în sarcină. Există mituri despre „alimente interzise”, însă în realitate nu există o listă universală; este important să observi reacțiile copilului și să discuți cu un specialist înainte de a începe diete de eliminare.
Colicile la bebeluși: cum se relaționează cu alimentația mamei
Colicile fac parte din dezvoltarea normală a multor bebeluși. Identificarea unui aliment problematic se poate face prin jurnal alimentar: notează tot ce mănânci și bei, împreună cu perioadele în care bebe plânge, are gaze sau problematici la scaun. Dacă identifici un suspect principal (ex: lactate), elimină-l complet din dietă pentru 2-3 săptămâni. Dacă simptomele se ameliorează, ai un indiciu; după eliminare, reintrodu alimentul în cantitate mică pentru a verifica reacția în 24-72 de ore. Evitarea dietele restrictive excesive este importantă pentru a nu provoca carențe.
Colicile pot fi ameliorate prin sprijinul care însoțește alăptarea: suptul la sân este relaxant, poate reduce durerea prin eliberarea endorfinelor din lapte, iar dacă sugarul suge agitat, poate ingera aer care contribuie la disconfort. Înghițirea aerului poate fi diminuată prin folosirea tetinelor cu orificiu mic pentru hrănirea cu biberonul și prin susținerea eructării după masă. În cazul balonării și a „deficitului de lactază”, menținerea unui sân pentru un fot de timp poate ajuta la o digestie mai echilibrată. Dieta mamei poate fi ajustată în funcție de răspunsul sugarului la diverse alimente care pot cauza gaze.
Alimentele permise în alăptare nu trebuie să fie eliminate preventiv. Majoritatea sugarilor pot tolera o gamă largă de alimente, iar alergiile la produsele lactate ori la proteina laptelui de vacă pot apărea doar la un procent mic dintre sugari. Dacă apare o reacție, se discută cu medicul pentru a evalua necesitatea eliminării lactatelor. Verifică scaunul verde al bebelușului: acesta poate apărea din transferul ineficient de lapte sau dintr-o infecție virusuală; nu este neapărat legat de alimentația mamei. În cazul balonării mamei, gazele nu trec în lapte în cantități semnificative.
Alimentația mamei în perioada de alăptare!
Alimente și practici utile pentru mamele care alăptează
- Bea apă în cantități suficiente; hidratarea este esențială pentru producția de lapte.
- Preferă alimentele proaspete, gătite simplu (ciorbe, tocănițe, supe) și evită excesul de produse procesate.
- Include în alimentație proteine de calitate, lactate pasteurizate, legume și fructe variate, cereale integrale și semințe.
- Discută cu un specialist înainte de a adopta diete de eliminare sau suplimente, pentru a preveni carențele.
- Monitorizează răspunsul bebelușului la alimentație și ajustează dieta mamei în consecință.
Important despre alergii și alergeni
Cei mai frecvenți alergeni includ proteinele din laptele de vacă, soia, ouăle, grâul, nucile, fructele de mare. Nu este recomandată eliminarea preventivă a acestor alimente din dietă fără indicii clare la sugar. Alergiile pot necesita o dietă de eliminare temporară sub supravegherea medicului. Unele Situații necesită consultări suplimentare pentru gestionarea corectă a alergiilor la sugar.
tags: #otetul #in #alaptare #provoaca #colici