Abdomenul poate fi impartit in 4 cadrane. Trasam 2 linii imaginare, una orizontal si alta vertical si obtinem cadranele superioare stang si drept, aflate deasupra coastelor, si cadranele inferioare stang si drept. Varsta, sexul si starea generala a pacientului sunt importante pentru stabilirea diagnosticului. La fel si istoricul si examenul clinic, dar si cu manifestari precum scaderea in greutate si starea de slabiciune. Timpul scurs de la instalarea durerii este de asemenea un factor important
Evaluarea durerii în cadranul superior drept
Durerea in cadranul superior drept al abdomenului poate avea diverse cauze, legate de organe, muschi sau oase (mai rar) sau pot proveni de la alte afectiuni dinafara abdomenului. Se examineaza cu mare atentie abdomenul, dar si celelalte sisteme, pentru a nu omite un diagnostic. Text: Asist. Univ. Dr. 1. 2. 3. 4. 5. Medicul va inspecta organele genitale externe si va face tuseul vaginal pentru a determina modificarile uterului.
Posibile afectiuni asociate cu durerea in cadranul superior drept includ afectiuni hepatice si ale veziculei biliare, afectiuni intestinale, afectiuni cardiovasculare, afectiuni renale, afectiuni respiratorii, afectiuni endocrine, infectii, sarcina si alte afectiuni. Ulterior, in functie de suspiciune, vor fi recomandate analize de sange si alte teste. Orice durere poate ascunde o boala, iar complicatiile pot fi fatale, de aceea consultatia la un medic gastroenterolog este necesara!
Afecțiuni hepatice și ale veziculei biliare
Afectiuni ale ficatului, cum ar fi hepatitele - acute sau cronice - pot cauza dureri sub forma unei apasari in partea superioara dreapta a abdomenului. Veziculele biliare pot manifesta durere prin calculii, infectii sau cancer. Leucemiile pot duce la marirea ficatului si a splinei.
Afectiuni intestinale
Sindromul intestinului iritabil, boala diverticulara, colita ischemica, cancerul de colon sau apendicita acuta atipica pot explica repetitiv durerea în cadranul drept superior.
Afectiuni cardiovasculare
Anevrismele, chiar disecante, pot provoca dureri la nivel cerebral si pot iradia spre alte zone, iar durerea de origine cardiaca sau insuficienta cardiaca congestiva poate manifesta durere abdominala.
Afectiuni renale
Pielonefritele sau obstructia tractului urinar, litiaza renala sau cancerul renal pot prezenta durere abdominala.
Afectiuni respiratorii
Pneumonia, embolie pulmonara pot provoca dureri si necesita evaluare pentru tromboza venoasa profunda.
Afectiuni endocrine si infectii
Cetoacidoza diabetica, criza addisoniana, tuberculoza si metastaze pot provoca dureri abdominale. Infectii precum abcese pot necesita interventie chirurgicala; herpes zoster poate asocia vezicule pe piele.
Sarcina
In ultimul trimestru pot apare afectiuni precum preeclampsia sau sindrom HELLP, cu modificari ale testelor de sange. Examenul clinic prenatal este esential pentru monitorizarea sarcinii si a dezvoltarii fatului. Primul consult prenatal se face cat mai precoce, din momentul suspicionarii unei sarcini.
Examenul clinic si palparea in sarcina
Examenul clinic general stabileste inaltimea, greutatea, tensiunea arteriala, pulsul, temperatura. Palparea abdomenului se efectueaza folosind tehnica Leopold; palparea poate detecta miscari fetale, iar auscultatia umfla BCF (batai cardiace fetale) cu stetoscop obstetrical. In al doilea trimestru, BCF se aude deasupra simfizei pubiene.
Nodulii axilari sunt noduli limfatici de la nivelul axilei, implica drenajul vaselor limfatice din cadranul axilar, de pe peretele toracic si din abdomenul superior. Examinarea nodulilor este importanta; limfadenopatia axilara poate indica infectii sau cancer mamar.
In cazul femeilor gravide, palparea abdomenului si a uterului ajuta la evaluarea cresterea uterului si a miscarilor fetale; masurarea dimensiunii uterului se face cu banda metrica de la marginea superioara a simfizei pubiene pana la fundul uterului. Diastaza abdominala poate aparea in timpul sarcinii si dupa nastere, ca urmare a intinderii fibrelor muschilor drepti abdominali.
Diagnostice si semne in sarcina
Exista diagnostice diferentiale in primele saptamani de gestatie, cand uterul este inca pelvic. Amenoreea hiperhormala, hematometra, metrita parenchimatoasa si fibromul uterin pot fi confondate cu sarcina. Chistul ovarian, chorioepiteliomul si alte patologi pot afecta diagnosticul. Gonadotropina corionica umana (hCG) este un element-cheie in diagnosticul pozitiv al sarcinii.
Investigatiile includ teste biologice, imunologice si ecografia. Testele biologice pot fi calitative sau cantitative, detectand hCG; reactiile imunologice (aglutinarea, hemaglutinare, latex) ofera sensibilitate ridicata; testele radio-imunologice pot diferentia LH-ul hipofizar de hCG. Ecografia ofera precizie, putere de interpretare usoara si poate fi utilizata chiar din primul trimestru.
Diagnoza positiva a sarcinii in trimestrul II se bazeaza pe prezenta fatului in cavitatea uterina si pe miscarile fatului; examinarea sanilor, abdomenului si a organelor genitale contribuie la confirmarea stadiului gestational. Usor de identificat este cresterea volumului abdomenului si pigmentarea tegumentelor. Palparea abdomenului evidentiaza o formatiune globuloasa si contractila, corespunzatoare uterului gravid.
Diastaza abdominala si distensia abdominala
Diastaza abdominala este definita ca separarea marginelor mediane ale muschilor drepti; apare frecvent in trimestrul III si poate persista dupa nastere, influentand postura si functionalitatea musculaturii pelvine. Distensia abdominala are multiple etiologii: SIBO, intolerante la carbohidrati, dereglari ale microbiotei, hipersensibilitate viscerala, disinergia abdomino-frenica, tulburari de tranzit, balonare si presiune diafragmala. Tratamentul poate include diete, probiotice, medicatie specifica si, in cazuri extreme, interventii chirurgicale precum abdominoplastia. Diastaza netratata poate duce la dureri lombare, disfuncii pelvine si afectari ale activitatilor fizice.
La ce sa fii atent daca esti gravida
Modificarile functionale ale trimestrului I includ greturi, pirozis, hipersalivatie si modificarile de gust; inspectia si palparea pot evidentia marierea sanilor si a abdomenului dupa 12 saptamani. Examenul vaginal digital si televizual poate evidentia modificarile colului si corpului uterin. Diagnosticul diferential include amenoreea hiperhormonala, metrita, chorioepiteliomul si chisturi ovariene. Statusul sarcinii se monitorizeaza prin masurarea uterului, evaluarea miscarilor fetale si ecografii periodice.
Aspecte practice si recomandari
Exista elemente esentiale in supravegherea unei sarcini normale: vizitele prenatale regulate, palparea abdomenului, monitorizarea miscarilor fetale si ecografiile la intervale recomandate. Conversațiile despre simptomele materne si discutarea cu un medic gastroenterolog sau obstetrician pot preveni complicatii. Este important sa se acorde atentie semnalelor de alarma si sa se solicite consult medical pentru orice durere severa, febra, icter sau modificari ale tranzitului intestinal in timpul sarcinii.
Pregnant Abdomen Examination (a.k.a. Obstetric Abdominal Examination) - OSCE Guide | UKMLA | CPSA
Text aditional: Nodulii limfatici axilari - structura si functionare, precum si rolul lor in limfadenopatie, pot avea relevanta pentru sanatatea generala si pentru diagnoza diferentiala in context obstetric.
Distensia abdominala si diastaza abdominala pot necesita interventii preventive in sarcina si postpartum, cu exercitii specifice si eventual abdominoplastie in cazuri severe postpartum, conform recomandarilor medicale. Abordarea multidisciplinara, ce include obstetrician, gastroenterolog si kinetoterapeut, poate facilita o sarcina sanatoasa si o recuperare optima dupa nastere.
tags: #palparea #abdomenului #gravid
Postări populare:
- Ghid de vitamine pentru păr în sarcină: cum să previi căderea și deshidratarea
- Ecografiile de sarcină în trimestrul II la Spitalul Filantropia – detalii
- Albinuța a zburat – activități educative pentru copii
- Analiză detaliată a beneficiilor Femicur în tratamentul infertilității
- Ghid rapid al specializărilor în ginecologie la Spitalul Medgidia