Inflamația cronică este un mecanism de apărare al organismului. Devine însă o problemă atunci când rămâne activă luni sau ani, chiar dacă nu doare și nu dă simptome evidente. Ce înseamnă, concret, inflamația cronică, cum o putem depista prin analize, care este profilul de risc, dar și greșelile frecvente pe care le facem după un rezultat crescut, explică pe larg dr. Roxana Voica.
Inflamația acută vs. inflamația cronică: diferențe esențiale
Inflamația acută este o reacție utilă, creată pentru a ne apăra atunci când suntem supuși unui stres sau unui pericol, cum ar fi o tăietură la un deget sau o viroză. Celulele sistemului imunitar se mobilizează și rezolvă problema. Semnele ei clasice sunt roșeață, umflătură, senzație de cald și disfuncționalitate locală. Inflamația acută este de scurtă durată (7-14 zile), iar în această fază, markerii inflamatori - VSH, proteina C-reactivă, fibrinogenul, feritina - sunt crescuți.
În inflamația cronică, în schimb - o stare în care sistemul imunitar rămâne „activ” permanent -, markerii inflamatori sunt normali sau foarte discret modificați. „Este o inflamație invizibilă, de intensitate mică, iar aceasta nu prea modifică hemograma”, explică medicul. Asta înseamnă că analizele pot fi aproape normale, deși în organism există un proces inflamator de fond. Pacientul poate avea simptome vagi, precum oboseală, dureri difuze, o digestie proastă sau probleme cu somnul.
Rolul intestinului în inflamația cronică
Potrivit dr. Dr. Roxana Voica, inflamația cronică are, de multe ori, un punct de plecare clar: intestinul. „75-80% din sistemul imunitar stă dispus de-a lungul tractului intestinal”, spune dr. Voica. Tubul digestiv este, din punct de vedere biologic, un mediu „exterior” organismului, iar între interiorul intestinului și restul corpului există o barieră protectoare. „Peretele care desparte sistemul imunitar de interiorul tubului digestiv este ca o fortăreață, care nu lasă să treacă lucruri”.
Când această „fortăreață” este afectată, sistemul imunitar rămâne activ. „E ca o fabrică de pantofi - face clone întregi de celule și descarcă frecvent celule inflamatorii, citochine pro-inflamatorii (molecule de semnalizare care întrețin și amplifică inflamația n.red.)”, explică medicul. Aceste substanțe nu rămân doar în intestin, ci pot produce efecte la distanță. Inflamația cronică nu este doar o stare biologică discretă, ci un mecanism de fond care întreține bolile majore ale adultului.
Care sunt cele 5 categorii de boli asociate inflamației cronice?
„Inflamația cronică este baza sau combustibilul pe care se dezvoltă principalele boli, cele 5 categorii de boli care scad din longevitate”, mai spune dr. Roxana Voica. Deși legătura nu este întotdeauna evidentă pentru pacient, inflamația cronică poate fi discretă, fără simptome zgomotoase. Dr. Voica recomandă căutarea inflamației chiar și în absența simptomelor bogate, în special când pacientul se simte obosit sau are dureri difuze, o digestie proastă ori dificultăți de somn.
Evaluarea și monitorizarea inflamației cronice
Evaluarea nu se oprește la simptome. „Evaluăm pacientul structura de masă corporală, compoziția corporală. Dacă are grăsime abdominală, circumferința taliei dacă e bărbat este peste 104, ne uităm la obezitate abdominală, la masa musculară. Dacă masa musculară nu e bine dezvoltată, atunci încercăm să căutăm inflamația prin analize”, mai spune dr. Voica.
Profilul de risc este, în opinia sa, ușor de recunoscut. „Un pacient care are markeri de inflamație crescuți este un pacient care are obezitate, obiceiuri alimentare proaste, este sedentar, lucrează 8-10 ore la birou, mănâncă foarte multe gustări, de obicei carbohidrați, are un somn prost și fumează”.
Inflamația cronică de intensitate mică poate exista chiar și atunci când analizele par aproape normale. „Low grade inflammation (inflamație de intensitate mică) nu prea modifică hemograma”, spune dr. Roxana Voica. De aceea, hemograma nu este suficientă. „Căutăm markerii de inflamație: VSH, proteină C-reactivă, fibrinogen. Low grade inflammation s-ar putea vedea printr-o proteină C-reactivă”, explică medicul. Markerii inflamatori pot crește tranzitoriu în infecții acute, virale, bacteriene, fungice.
Investigații suplimentare și viitorul pacientului
Una dintre cele mai frecvente cauze ale inflamației cronice de intensitate mică este sindromul metabolic (un dezechilibru metabolic caracterizat prin grăsime abdominală și rezistență la insulină, care întreține inflamația cronică). Pe lângă markerii inflamatori clasici, medicii caută și modificări metabolice: „Căutăm transaminazele, feritina și albumina”, spune dr. Voica. Se evaluează și rezistența la insulină: „nu doar glicemia; de cele mai multe ori indicele HOMA ne poate spune că avem o rezistență la insulină; căutăm chiar și hemoglobina glicozilată”.
La evaluarea inflamației de fond se pot adăuga investigații imagistice. „Ecografia ne poate arăta suficient de multe date cât să ne dăm seama dacă pacientul are sau nu nevoie de următorul nivel de investigații imagistice”, spune dr. Voica.
Planuri, prevenție și sfaturi practice
Dr. Roxana Voica avertizează asupra greșelilor frecvente după analize modificate: „Pe toate! Sunt pacienți care vin în cabinet și spun: mă simt inflamat și își pun singuri cumva diagnosticul. Rolul nostru este să căutăm această inflamație, să găsim locul. Uneori nu găsim nimic și spunem pacientului doar că trebuie să schimbe stilul de viață.”
O problemă frecventă este automedicația cu antibiotice sau suplimente. „Avem pacienți care iau antibiotice din când în când, la nevoie, doar pentru că au senzația că li s-a umflat o măsea sau pentru că au răcit și de fapt e o viroză respiratorie. La fel de frecventă este și automedicația cu suplimente. Cele mai multe dintre ele trebuie recomandate de medic.”
Prevenția începe cu stilul de viață: „O alimentație săracă în fibre întreține inflamația”, spune dr. Voica. Fibrele, găsite în plante ca legumele, leguminoasele, fructele, nucile, semințele, plantele aromatice și condimentele, hrănesc microbiomul. O dietă de tip vestic crește riscul inflamator. Mesajul final al medicului este clar: „Veniți la medic, faceți controalele uzuale, faceți ecografie anuală, faceți analize care să ne arate colesterolul, lipidele, inflamațiile.” Dacă stilul de viață este echilibrat, un control anual poate fi suficient.
Condițiile personalizate ale Anca Voica în contextul rezidențiatului
Povestea Ancei Maria Popară-Voica, care a promovat examenul de rezidențiat cu 907 puncte, este example de dedicare în medicină. Tânăra de 25 de ani, din Craiova, a obținut 907 puncte la examenul de rezidențiat desfășurat la Spitalul Universitar, iar viitorul său pas este halatul alb la Spitalul Fundeni din capitală. Anca vorbește despre credință, inteligență, studiu intens și relevanța visului de a ajunge profesionist, în România, fără planuri clare de a pleca peste hotare. Ea subliniază că nu a avut pile și că nu a dat șpagă, demonstrând ideea unei “performanțe fără pile”.
Ultimul congres internațional de la Cluj i-a adus locul I și consolidă imaginea unei cariere în care profesionalismul și etica profesională rămân articolele principale. Anca preferă să își folosească cunoștințele pentru a contribui în România, având posibilitatea de a se întoarce în Craiova, dacă va dori, demonstrând că meseria de medic este una de suflet.
Întrebări pentru rezidenta cu cel mai mare punctaj din țară
- Cum explici motivația ta pentru alegerea carierei medicale în contextul provocărilor actuale din sistemul de sănătate?
- Care au fost cele mai mari obstacole în timpul pregătirii pentru rezidențiat și cum le-ai depășit?
- Ce rol a jucat învățarea intensivă (16 ore pe zi) în atingerea punctajului tău și ce înțelegere ai despre echilibrul între muncă și viața personală?
- Ce sfaturi practice ai pentru tinerii studenți care își doresc performanțe notabile în examenele naționale?
- Ai planuri să te întorci în Craiova sau să rămâi în București, iar dacă da, ce condiții te-ar putea determina să te stabilești acolo?
- Ce părere ai despre sistemul de sănătate din România și ce schimbări ai considera necesare pentru a sprijini tinerii medici?
Inflamația cronică este în continuare un subiect de interes major pentru medicina modernă, iar înțelegerea sa rămâne crucială pentru prevenție, diagnostic și tratament. Mesajul este clar: prevenția începe cu stilul de viață echilibrat, iar controalele regulate pot preveni acumularea riscurilor pe termen lung.
tags: #pareri #pediatru #anca #voica