Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu) • România
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competenţe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însuşirea unei a doua sau a treia limbi.
Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită. Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniului al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviştilor şi nu numai.
Fundamente pentru multilingvism
Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Paşii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii. Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziţiei de limbaje noi îl reprezintă investigarea factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educaţie sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul şcolar.
În ţări cu o populaţie eterogenă şi diversitate lingvistică, multilingvismul facilitează comunicarea şi colaborarea între şi în comunităţi. Un alt factor demn de menţionat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorinţa de promovare a identităţii naţionale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educaţie. Numeroase ţări susţin învăţarea limbilor străine în şcoli pentru promovarea şi dezvoltarea naţională sau regională.
Transferul lingvistic şi condiţiile sale de succes
Studiile realizate asupra programelor de învăţare a limbilor străine indică mai multe trăsături comune considerate cheie pentru succes: susţinere din partea familiei şi a comunităţii; stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esenţială pentru dezvoltarea intelectuală; copiii pot învăţa o limbă nouă într-o varietate de moduri, în funcţie de personalitatea proprie şi de mediul socio-cultural; competenţele cognitive şi lingvistice se transferă; profesorii trebuie să fie foarte experimentaţi în folosirea şi predarea limbii străine.
Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă. În astfel de contexte, educaţia bilingvă are un succes sporit. Neglijarea educaţiei formale atrage după sine consecinţe pe plan cognitiv, dar şi lingvistic. Legătura dintre însuşirea limbii materne şi învăţarea uneia sau mai multor limbi străine trebuie cu atât mai mult evidenţiată cu cât, în anumite medii, educaţia formală este neglijată în favoarea utilizării unei limbi minoritare.
Swain et al (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine. Astfel elevii bilingvi cu bune abilităţi de comunicare în limba maternă şi o altă limbă străină manifestă o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi. Transferul sau influenţa trans-lingvistică a fost observată şi în context informal, deşi cercetarea la acest nivel este încă în stadiile preliminare.
Bilingvismul şi dezvoltarea cognitivă
Numeroase studii au adus dovezi despre influenţa pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive. Cummins, Swain şi Bialystok au demonstrat că bilingvismul sporeşte creativitatea, abilităţile de vedere spaţială, conceptualizarea şi conştientizarea meta-lingvistică. Elevii bilingvi au o flexibilitate cognitivă sporită datorită faptului că învăţarea unei limbi străine creează condiţii propice pentru dezvoltarea strategiilor de procesare specifice.
Cu cât este mai bună cunoaşterea limbii, cu atât mai mare este impactul asupra proceselor cognitive. McLaughlin şi Nayak argumentează că elevii avansaţi folosesc o gamă mai largă de strategii de învăţare decât începătorii. Nayak et al. arată că elevii multilingvi pot trece mai uşor de la o strategie la alta în funcţie de cerinţele sarcinilor de lucru. Vorbitorii mai experimentaţi au o eficienţă sporită în utilizarea strategiilor implicite de învăţare.
Comunicarea socială aduce dovezi relevante pentru beneficiile bilingvismului şi multilingvismului. Copiii bilingvi sunt consideraţi mai receptivi la nevoile interlocutorilor, iar acest lucru se leagă de capacitatea lor de a trece între limbi în funcţie de contextul social. Astfel, există dovezi clare privind sensibilitatea comunicativă atribuită bilingvismului şi multilingvismului.
Perspective educaţionale şi implementare practică
În ceea ce priveşte învăţarea unei a doua sau a treia limbi străine, vârsta este un factor central. Singleton şi Long oferă exemple despre importanţa vârstei în învăţarea limbilor străine; Genesee a sugerat avantaje pentru începerea mai târzie a învăţării unei a doua limbi. Mulţi cercetători susţin introducerea treptată a unei a doua şi a treia limbi pentru a optimiza rezultatele, consolidând mai întâi competenţele în limba maternă.
Profesorii de limbi străine trebuie să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a eficientiza experienţa de învăţare prin adoptarea celor mai bune strategii. Planificarea lecţiilor şi dezvoltarea profesională continuă pot menţine profesorii la curent cu noile tendinţe din cercetarea lingvistică aplicată pentru dezvoltarea bilingvismului şi multilingvismului elevilor.
Implicarea tradiţiilor în predare
Metodele tradiţionale de predare au fost considerate învechite în ultimele decenii, fiind înlocuite treptat de metode moderne, mai mult online. Totuşi, metodele tradiţionale nu au dispărut complet: traducerea dintr-o limbă în alta, repetarea exerciţiilor şi explicarea unor reguli gramaticale în limba maternă rămân utile în anii timpurii ai învăţării unei limbi străine. La începuturi, este necesar ca profesorii să traducă elevilor în limba maternă elementele dificil de dedus din context, pentru o fixare solidă a noilor cunoştinţe. În România, documentaţia specifică a revenit la conţinut în limba maternă în anumite contexte, reafirmând valoarea balanţei dintre tradiţional şi modern în predare.
Este important de asemenea să reflectăm asupra diversităţii lingvistice globale: UNESCO indică faptul că peste 7.000 de limbi sunt vorbite la nivel mondial, iar aproximativ 2.500 sunt în pericol de dispariţie. Limba maternă nu este doar un instrument de comunicare, ci o expresie a identităţii naţionale şi o comoară culturală ce merită să fie păstrată cu grijă pentru a nu pierde bogăţia diversităţii.
Rolul limbii materне în procesul educațional
Limba maternă facilitează învăţarea citirii şi scrierii, stă la baza dezvoltării personale şi este esenţială pentru formarea identităţii individuale şi comunitare. Socializarea şi colaborarea în comunităţi diverse se sprijină pe competenţa lingvistică, iar păstrarea limbii materne contribuie la coeziunea şi dialogul intercultural. În contextul diasporelor şi al imigraţiei, menţinerea limbii materne alături de cea de aport poate sprijini copiii în adaptarea educaţională, păstrând în acelaşi timp legături cu patrimoniul cultural românesc.
Poetul Vasile Alecsandri a subliniat că „Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi”, reamintind că păstrarea limbii materne este o datorie intergeneraţională. Dragi români, transmiteţi copiilor dragostea pentru limba română: citiți-le povesti în limba română, cântați-le cântece de leagăn, doine românești. Limba maternă este baza identităţii, a comunicării şi a creativităţii în procesul educaţional.
Concluzie orientativă
Redeaţia concluziilor din studii arată că bilingvismul poate facilita învăţarea altor limbi, iar transferul lingvistic depinde de asemănări fonetice, lexicale şi structurale. Este crucial să consolidăm competenţele în limba maternă înainte de a extinde studiul limbilor străine, să promovăm colaborarea între familie, comunitate şi şcoală, şi să adoptăm o combinaţie echilibrată între metode tradiţionale şi moderne în predare.
Importanța cunoașterii limbii materne de către copiii din diaspora
Din perspectiva practică, este util să includem în materialele de curs o analiză a transferului lingvistic între limbi înrudite, să promovăm programe de predare bilingvă şi să evaluăm periodic progresul elevilor în limba maternă şi în limbile străine, adaptând strategiile de învățare la nevoile fiecărui grup de elevi.
tags: #pastrarea #limbii #materne