Filiația definește relația dintre copii și părinți, esențială în stabilirea paternității sau maternătății. Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. Respectiv despre acțiuni în anularea filiației, tăgădă paternității fără a avea pretenția că epuizăm subiectul. În cuprinsul art.408 C.civ. sunt reglementate două tipuri, filiația față de mamă, respectiv filiația față de tată. Filiatia față de mamă rezulta din faptul nașterii, iar dovada se face prin certificatul constatator al nașterii.
Prezumția paternității și recunoașterea în afara căsătoriei
Dacă nașterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă sau dacă s-au făcut mențiuni potrivit cărora este născut din părinți necunoscuti, mama îl poate recunoaște pe copil. Recunoașterea se poate face prin declarație la registrul public comunitar local de evidență a persoanelor, printr-un înscris autentic, prin testament sau prin hotărâre judecătorească. Filiația față de tatăl din afara căsătoriei se stabilește nu prin prezumția de paternitate în sensul stricteții, ci în principal prin acțiunea în stabilirea paternității, iar prezentarea prezumției poate fi înlăturată dacă pretinsul tată demonstrează că nu poate fi tatăl copilului.
Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei
Potrivit art. 425 C.civ., acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul legal. Aceasta este o acțiune esențialmente personală. Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada concepției. În lumina textului de lege, paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate fi contestată prin mijloace legale adecvate, iar dreptul la identitate face obiectul protecției prin cadrul procesual.
- Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de mama sau de copil împotriva soțului mamei, dacă acesta este tatăl prezumat; în cazul decesului, acțiunea se poate introduce de moștenitori.
- Tatăl biologic poate introduce acțiunea împotriva soțului mamei și a copilului, iar dacă aceștia sunt decedați, acțiunea se poate formula împotriva moștenitorilor.
- Copilul poate intenta acțiunea în timpul vieții sale, iar minorul poate fi reprezentat legal de către reprezentantul său.
Recunoașterea nu corespunde adevărului poate fi contestată oricând și de orice persoană interesată. Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic, iar acțiunea în tăgada paternității poate fi introdusă și în timpul majoratului, prin reprezentantul legal, cu efecte asupra stabilirii filiației și a raporturilor părintești.
Termene, instanțe și efectele admiterii acțiunii
În ce termene poate fi introdusă o astfel de acțiune? Soțul mamei poate introduce acțiunea în tăgada paternității în termen de 3 ani de la data la care a cunoscut că este prezumat tată al copilului, sau de la data la care a aflat că prezumția nu corespunde realității. Dacă soțul a murit înainte de a cunoaște realitatea sau de a porni acțiunea, moștenitorii pot formula acțiunea în termen de 1 an de la deces. Mama poate introduce acțiunea în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. Tatăl biologic poate introduce acțiunea pe toată durata vieții sale, iar în caz de deces, moștenitorii lui pot formula acțiunea în termen de un an de la deces.
La ce instanță se introduce acțiunea în tăgada paternității? Astfel, competența aparține instanțelor de tutelă și familie, adică judecătoriei, în funcție de domiciliul reclamantului sau al pârâtului. Exemplu: acțiunea formulată de un copil din București, împotriva soțului mamei din alt județ, poate fi introdusă fie la Judecătoria Sectorului 1 București, fie la Judecătoria din raza domiciliului pârâtului.
Efectele admiterii acțiunii și importanța protecției copilului
Principalul efect este lămurirea situației minorului. Pentru stabilirea filiației, este necesar ca filiația prezumată să fie tăgăduită, apoi rezultă efecte patrimoniale și nepatrimoniale: dreptul la nume, calitatea de membru într-o familie, răspunderea părintească, respectiv calitatea de moștenitor. Un proces de acest tip este solicitant pentru toți actorii implicați, iar impactul asupra dezvoltării copilului poate fi semnificativ. Din această cauză se recomandă tratarea procedurii cu maximă atenție, pentru a diminua efectele negative asupra copilului pe cât posibil.
Prezumpția paternității
Conform C.civ., copilul conceput în timpul căsătoriei are ca tată soțul mamei, iar în registrul de stare civilă este menționat tatăl soț. Paternitatea copilului din căsătorie poate fi înlăturată doar prin hotărâre judecătorească care stabilește că soțul nu este tatăl copilului născut sau conceput în timpul căsătoriei.
Dreptul la identitate și cadrul procesual
CedO subliniază dreptul minorului la identitate și dezvoltare personală, inclusiv la obținerea informațiilor despre identitatea părinților. Pentru îndeplinirea acestui drept, mecanismul de tăgadă a paternității este prevăzut în art. 429 și urm. din Codul civil.
Acțiunea în tăgada paternității urmărește răsturnarea prezumției de paternitate atunci când soțul mamei nu poate fi tatăl copilului. Aceasta poate fi deschisă atât pentru copil, cât și pentru mama sau tatăl biologic, iar în caz de deces, acțiunea se poate extinde către moștenitori. Termenele diferă în funcție de rolul fiecărei părți și de momentul când s-a aflat despre existența copilului.
2. Paternitate
Având în vedere impactul potențial asupra copilului, serviciile juridice recomandă consultări prealabile și, eventual, asistență psihosocială în timpul pregătirii și desfășurării procedurii, pentru a proteja bunăstarea minorului și a evita posibile traume psihologice. Notarul poate autentifica acorduri parentale între părinții necăsătoriți, dar necesită autorizare prealabilă a instanței și, în unele situații, anchetă psihosocială și ascultarea copilului, în funcție de vârsta și particularitățile cazului.
- Acțiunea în stabilirea paternității - temeiuri, procedură, dovezi.
- Recunoașterea și nulitatea relative în contextul aflat în afara căsătoriei.
- Rolul instanțelor de tutelă și familie în hotărârea despre filiație.
- Impactul asupra drepturilor copilului: identitate, nume, drepturi de întreținere, locuință, vizite.
tags: #paternitate #copil #din #concubinaj