Adaugă spotmedia ca sursă preferată. Dezbaterea privind avortul a încins, săptămâna aceasta, spiritele în Statele Unite, unde Curtea Supremă se pregătește să anuleze decizia istorică Roe v. Wade din 1973, prin care a recunoscut dreptul la avort. Efectele draftului ajuns în presă printr-o scurgere de informații de la instanța supremă americană au reverberații și în Europa, unde activiștii și politicienii conservatori fac eforturi pentru interzicerea avortului. Parlamentul European a declarat anul trecut accesul liber la avort, ca drept fundamental al omului, însă legislațiile naționale tratează diferit această problemă.
Context european: diversitate legislativă în UE
Cele mai multe state membre ale Uniunii Europene permit avortul în primul trimestru al sarcinii. Statele nordice, printre primele care au legalizat avortul, sunt cele mai liberale în acest domeniu, Suedia ocupând primul loc în Atlasul Politicilor de Avort din Europa întocmit în 2021. O analiză publicată de Politico demonstrează cât de diversă este abordarea asupra dreptului la avort în Europa, continentul văzut deseori ca un bastion al liberalismului.
Polonia: un reper central al restricțiilor
Polonia, ochiul ciclonului. Varșovia a devenit epicentrul european al dezbaterii asupra avortului după introducerea interzicerii aproape totale în 2020, când o instanță supremă a stabilit că sarcina nu poate fi întreruptă din cauza malformațiilor fătului. Decizia permite excepții doar pentru sarcinile produse de viol sau incest ori în cazul în care viața femeii este în pericol. Avortul era legal în Polonia din 1932, însă începând din anii '90 accesul la această procedură a fost mult restricționat.
Interzicerea avortului a fost puternic politizată, iar instanța care reglementează avortul este văzută ca extensie a guvernului conservator. Biserica Catolică, foarte influentă în stat, a promovat intens interzicerea întreruperilor de sarcină. Decizia a provocat fracturarea blocului conservator, asimilat îndeosebi mediului rural, față de cel liberal, mai puternic în orașe. Moartea unei femei de 30 de ani a stârnit valuri de protest în toată Polonia și a atras condamnarea politicii statului în Parlamentul European, după ce un avocat al familiei victimei a spus că decizia medicilor de a nu interveni a fost determinată de prevederile legale.
Tendințe în Europa de Est
Viziunea liberală asupra avortului suferă în Europa de Est, unde s-au înregistrat mai multe tentative de restricționare a acestui drept. În Ungaria, guvernul lui Viktor Orban a redus fondurile spitalelor pentru a împiedica acoperirea costurilor pentru această procedură, iar femeile trebuie să treacă prin două ședințe de consiliere înainte de a li se permite avortul. În Slovacia, parlamentarii Puterii au încercat restricționarea accesului, însă tentativele lor au eșuat. În România, avortul a fost interzis în 1966 de Ceaușescu, decret abolit în 1989; în prezent, avortul este permis la cerere în primele 14 săptămâni și până la 24 de săptămâni în cazuri speciale, dar spitale invocă motive deontologice sau religioase pentru a refuza procedura.
Conform Centrului FILIA, în România multe spitale publice refuză avorturi la cerere, iar costurile pot ajunge la niveluri semnificative. Situația din sudul Europei este marcată de obstacole: Malta are cea mai dură legislație din blocul UE, interzicând avortul în toate circumstanțele, în timp ce Italia și Spania impun perioade de așteptare și condiții care complică accesul. În Belgia, se impune o perioadă de așteptare de șase zile, în Italia de șapte zile, iar Slovacia a încercat să introducă un timp minim de așteptare, fără succes.
În Malta, reacția publică este în continuare împotriva liberalizării avortului, iar majoritatea cetățenilor se opun avortului la cerere, indicând o cultură dominantă anti-avort. În Danemarca și Țările de Jos, legislația este mult mai permisivă, dar datele despre experimentarea accesului rămân variabile în funcție de spitalele locale și de convingerile profesionale.
Țări cu avort la domiciliu și telemedicină
Avortul la domiciliu, permis în Franța, unde pilulele pot fi administrate după o consultație de telemedicină, iar în Marea Britanie, utilizarea pilulelor la domiciliu a fost extinsă. Pandemie a accelerat adoptarea unor soluții care ar putea deveni permanente, oferind opțiuni sigure pentru femei în condiții restrictive.
Relația dintre CEDO, UE și dreptul la avort
CEDO a pronunțat mai multe cauze privind avortul, inclusiv Tysiąc v. CEDO (care stabilește faptul că avortul intră în sfera dreptului la integritate a persoanei, în special pentru motive medicale), R.R. v. CEDO (gestionația întârzierii poate încălca Art. 3 CEDO) și faptul că statele au obligația pozitivă să ofere proceduri pentru exercitarea dreptului la avort. Cu toate acestea, pentru că nu există o protecție a dreptului la avort la nivel UE sau în CEDO în mod unic, rămâne un drum lung până la un „Roe v. Wade” european. Uniunea Europeană ar trebui să adopte o procedură eficientă pentru dreptul la avort, evitând obstacolele provocate de refuzul medicilor și de diferențele legislative între state.
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021.
Țări microstatice și situația drepturilor femeilor
Microstatele europene Andorra, Liechtenstein, San Marino și Monaco au tradiții legale diferite, multe dintre ele interzicând avortul în toate cazurile, inclusiv viol, incest sau malformații fetale. Exemplele includ Andorra și Liechtenstein, unde opoziția Bisericii a modelat continuu politica publică, în timp ce Monaco a introdus reglementări mai lejere după negocieri cu liderii religioși. În aceste cazuri, drepturile femeilor sunt grav afectate, iar mulți călătoresc în țări vecine pentru a avorta.
Inițiative europene pentru dreptul la avort
Uniunea Europeană și Parlamentul European au discutat de mai multe ori despre mecanismele de a facilita accesul la avort în toate statele membre, inclusiv posibilitatea de a se recurge la avort în alt stat membru în condiții de siguranță și finanțare. Proiecte precum „Vocea mea, alegerea mea” și inițiativele cetățenești au atras susținerea pentru garantarea dreptului la avort la cerere în întreaga UE, cu mecanisme de sprijin financiar pentru femeile din țări restrictiv vulnerabile. Aproape 70.000 de români au semnat în favoarea acestor demersuri, iar dezbaterea se extinde spre o soluție europeană comună.
Condiții practice în diverse țări
În Marea Britanie, avortul este permis până la 24 de săptămâni, cu excepțiile unde viața femeii este în pericol; în Croația, avortul poate fi permis la cerere, dar convingerile religioase pot limita accesul. În Malta, legea este cea mai strictă, avortul fiind interzis, iar multe femei călătoresc în străinătate pentru întrerupere. În Rusia, avortul este în principiu permis, dar guvernul a încercat să restricționeze accesul. În multe dintre aceste cazuri, costurile și stigmatizarea socială reprezintă bariere semnificative pentru femei.
- State cu avort liber în primul trimestru
- State cu condiții stricte sau interzicere totală
- State cu posibilitatea avortului la domiciliu sau telemedicină
Astfel, panorama europeană privind avortul este una variată: în timp ce unele țări afirme regularitatea și siguranța procedurii, altele mențin restrictii severe sau interdicții, iar procesele legale internaționale continuă să stimuleze discuțiile despre drepturile femeilor și accesul la servicii medicale responsabilizate.
tags: #pin #care #state #din #europa #avortul