De ce nu este profesionalizată clasa politică românească? Răspunsul direct: pentru că atingerea vârfului piramidei competenței politice în România nu înseamnă o ardere a unor etape de formare profesională în domeniul politic, ci, în cele mai multe situații, o întâmplare. Ar fi interesant, de exemplu, să aflăm câţi din deputaţii, senatorii sau miniştrii din Anglia, Franţa sau Italia au ajuns în aceste demnităţi fără să fi fost primari sau consilieri locali sau regionali sau preşedinţi de regiuni, departamente sau provincii. Vom avea surpriza să vedem că evoluţia politică, CV-ul politic al acestora, are o logică a evoluţiei şi a acumulărilor în diverse funcţii premergătoare demnităţii de prim rang. Şi asta numai în cazul în care a performat. Cu alte cuvinte, partidele din societăţile occidentale au o politică de cadre bine urmărită şi pregătită, astfel încât pot forma guverne performante în 24 ore. În România, totul este la întâmplare. Noi încă am rămas cu falsa impresie că dosarele de personal erau apanajul comuniştilor.
Orice partid respectabil din ţările occidentale are oameni pregătiţi pentru orice situaţie politică de normalitate sau de criză. Fiecare politician din vârful ierarhiei ştie că poate să fie nominalizat într-o posibilă viitoare guvernare, astfel încât se pregăteşte, cunoaşte şi mai ales răspunde profesionist în dezbateri publice în confruntări televizate cu reprezentanţi ai guvernului în funcţie. Din păcate la noi ca la nimeni. În dezbaterile publice, toţi se pricep la toate. Azi la o dezbatere pe muncă şi protecţie socială, mâine la o alta pe stimularea dezvoltării investiţionale. Într-o zi pe sănătate şi în alta pe educaţie, între subiecte mai vorbim şi despre cine cu cine s-a întâlnit. Şi atunci, la schimbarea unui guvern, partidul care ar trebui sa dea prim-ministrul stă şi se gândeşte. Oare cine ar fi cel mai bun prim-ministru? Dar la sănătate? Pe cel cu pătrăţele sau cel cu barba sură?
Ne mai mirăm că atunci când analizăm fiecare guvern în parte tragem concluzia ca niciunul nu a făcut nimic şi că nimeni nu este vinovat. Ne mirăm că avem 4000 de şantiere neterminate şi tot deschidem pe ele când venim la putere ca să arătam cât de deştepţi suntem noi şi cât de proşti au fost cei de dinaintea noastră sau că spitalele sunt pline de infecţii intraspitaliceşti sau că avem autostrăzi care nu duc decât arareori undeva. A avea o clasă politică performantă şi profesionistă, indiferent de vârsta celor care vor sa facă politică, ţine de managementul resurselor umane ale partidelor. Şi care, din păcate, este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire. Şi culmea, că acest lucru, cariera politică a oamenilor politici din partide, nu costă bani, ci numai timp şi metodă, care să orienteze pe oricine ar vrea sa facă carieră politică, din care să trăiască onorabil şi pe termen nelimitat. Cu alte cuvinte, predictibilitatea carierei politice. Până când acest lucru nu se va întâmpla, Romania va fi condusă în derivă şi din întâmplare bine. À bon entendeur salut!
Contextul românesc și necesitatea reformei profesionale
PROGRAM POLITIC - BLOCUL UNITĂŢII NAŢIONALЕ
I. NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII BUN Blocul Unităţii Naţionale este o nouă forţă politică naţională de centru-stânga, care are în vedere valorile europene ale statului de drept, ale democraţiei şi economiei sociale de piaţă. Blocul Unităţii Naţionale îşi propune să fie tribuna de unde să se exprime toţi cei care îşi doresc cu adevărat modernizarea și dezvoltarea armonioasă a României. Iniţiativa apariţiei Blocului Unităţii Naţionale în spaţiul politic românesc este motivată de următoarele argumente: 1. Decredibilizarea clasei politice româneşti. Partidele care s-au succedat la putere după 1990 și până în prezent au demonstrat prin ignoranţa cu care au tratat principiile de viaţă ale poporului că s-au situat pe o poziţie antiromânească, acţionând cu prioritate pentru interese personale sau de grup. S-a ajuns astfel ca la nivel naţional să ne confruntăm cu o criză instituţională fără precedent, aceasta fiind provocată de promovarea, uneori fără discernământ, în funcţii de stat a unor persoane controversate. Ca o consecinţă directă a unei astfel de situaţii se pot constata cu ușurinţă, printre altele, efecte precum lichidarea de fapt a industriei românești, concesionarea resurselor naturale în condiţii dezavantajoase și aducerea agriculturii la stadiul primitiv. Devalizarea economiei româneşti din ultimii 25 de ani, corupţia şi birocraţia din sistemul public, sărăcirea populaţiei şi fragilitatea instituţiilor sunt, fără tăgadă, rezultatul politicilor promovate de toate partidele ce s-au perindat la putere în întreaga perioadă postrevoluţionară. 2. Prestaţia Parlamentului....
II. SCOPUL ACTIVITĂţii POLITICE A BUN
III. PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE POLITICE ALE BUN
IV. IDENTITATEA BUN
Mai mult, datele sociologice recente indică o dorință puternică în rândul populației pentru o schimbare a clasei politice: 68.7% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” (INSCOP, 2026).
Andrei Munteanu: Reforma educației dă greș foarte serios
Între timp, reformele în domeniul educației rămân un pilon central pentru succesul pe termen lung al oricărei reforme politice. Un Pact pentru Educație, discutat de-a lungul decadelor, a demonstrat fragilitatea politicilor transpartinice, iar proiectele recente precum România Educată reclamă o nouă viziune comună în jurul educației ca fundament al dezvoltării naționale.
Perspective de reformă și recomandări
- Profesionalizarea carierei politice prin programe formale de pregătire în politici publice, finanțare publică a formării și evaluări transparente.
- Standardizarea traseelor de carieră politică în partide: minimul comun de experiență administrativă, primar sau consilier, înainte de a accede în funcții superioare.
- Crearea unui cadru robust de management al resurselor umane în partide, cu criterii de merit, etică și competențe dovedite.
- Predominarea unei culturi a responsabilității și a răspunderii față de cetățeni, prin transparență decizională și controale independente.
- Îmbunătățirea calității dezbaterilor publice și a informării, pentru a evita situațiile în care orice politician pretinde a ști tot despre toate domeniile.
În plus, integrarea tehnologiilor avansate, inclusiv AI, poate sprijini evaluarea competențelor, monitorizarea promisiunilor electorale și creșterea eficienței guvernării. Totuși, această integrare necesită un cadru etic și legal clar, pentru a evita capturarea proceselor politice de interese private sau de interese de grup.
Concluzie operațională
Schimbarea de mentalitate în rândul clasei politice trebuie să pornească de la educație și la nivelul instituțiilor, iar Pactul pentru Educație trebuie transformat într-un angajament național durabil, cu termene clare, finanțări predictibile și mecanisme de monitorizare independentă. Doar printr-o reformă comprehensivă a conducerii politice și printr-un sistem educațional modern, România poate traversa crizele în mod previzibil și poate crește potențialul de dezvoltare durabilă.
tags: #politicienii #trebuie #schimbati #ca #scutecele #copiilor