Dacă ai o problemă sau chiar și numai o îngrijorare medicală ce te împiedică să fii fericit, medicii noștri buni sunt gata să te ajute. Ca să poți fi medicul unui bebeluș din primele lui clipe de viață, trebuie să fii veșnic îndrăgostit de copii. Ca să poți înțelege un nou-născut, trebuie să stai mult să-l privești, să-l asculți și să ai răbdare cu el, iar când simți că este mai greu, trebuie să crezi că imposibilul poate deveni posibil. Sunt lecții pe care medicul Daniela Popescu le-a învățat în aproape două decenii de când practică neonatologia.
Cariera și chemarea către neonatologie
Chemarea către medicină a avut-o încă din copilărie - de când a început să vorbească. „Eram fascinată de mama mea, care era medic de dispensar. Mă fascina și halatul alb, în sine”, își amintește medicul. În 1999 a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, iar ulterior a ales neonatologia ca domeniu, întrucât presupune atât urgențe, cât și terapie intensivă pentru bebeluși. Așa a decis să-și învețe marea iubire: să salveze vieți fragil, încă din primele clipe de viață.
Începând cu anul 2002, dr. Daniela Popescu a intrat în prima secție de neonatologie și a avut de-a face cu mii de bebeluși. Primul pacient a fost un nou-născut prematur, care cântărea doar 1.200 de grame. „Am fost cuprinsă de emoție și de teamă în același timp. Doamna doctor mi-a simțit emoțiile. Și-a pus mâna pe mâna mea și așa, împreună, am atins bebelușul”, își amintește ea despre momentul în care a învățat primii pași ai actului medical în echipă.
Învățături din teren: bebelușii ca luptători
De atunci, neonatologul a avut în grijă multi nou-născuți cu greutate sub 1.000 de grame. Cel mai fragil caz îl privește pe Ana-Maria, o fetiță de 550 de grame care a reușit să învingă multe hopuri în spitalul Odobescu din Timișoara. „Sunt copii care au săpat adânc în sufletul meu. Sunt și copii care au lăsat răni, pentru că nu am putut face mai mult decât am făcut”, spune dr. Popescu cu emoție. Învățătura centrală rămâne: „bebelușii au o putere extraordinară de recuperare, mai mare decât a adulților.”
Un alt moment definitoriu a fost cazul lui Patrick, un nou-născut cu o infecție materno-fetală și septicemie severă. „Nu-i dădeam nicio șansă de supraviețuire, însă Patrick ne-a demonstrat că se poate.” Acest episod a întărit convingerea că, uneori, „existența este deasupra noastră și transformă o suferință într-o minune.”
Provocări emoționale, egală dedicare profesională
„Sunt bebeluși care stau săptămâni și chiar luni în spital, copii care se nasc foarte micuți și au nevoie de multă grijă și atenție. Este o mare binecuvântare să faci ceea ce-ți place”, spune medicul. În plus, activitatea în sistemul privat, din 2011, a ajutat la o conectare mai strânsă cu pacienții. „Ne trimit poze și filmulețe cu ei, cu primii dințișori, primul pas, prima zi de grădiniță”, completează ea, cu bucurie.
Dr. Popescu desertă o rețetă nemijlocită pentru a fi un neonatolog bun: să comunici cu bebelușul prin limbajul corpului, să asculți și să ai răbdare. „Plânsul este limbajul pe care bebelușii îl folosesc pentru a comunica: plâns de foame, plâns de durere, plâns de suferință. Înțelegerea diferitelor tipuri de plâns vine din observație, repetare și multă experiență.”
În lecția despre relațiile cu mamele, dr. Popescu subliniază necesitatea ca mamele să învețe limba bebelușului lor și să-și asume că uneori întâlnirea lor cu bebelușul poate întârzia datorită sănătății sale. „Este o limbă bebelinească pe care trebuie să o redescoperim cu răbdare și încredere.”
Viața de neonatolog: echilibrul personal și profesional
„Este mai greu să tratezi copii decât adulți”, recunoaște ea, și adaugă că nu a renunțat niciodată la această cale, chiar dacă au fost momente foarte dificile. În afara sălii de tratament, își dedică timp și studiului, dar și petrecerii timpului în grădină: „Mă deconectează foarte tare grădinăritul.”
Împărtășind experiența cu studenții de la medicina, dr. Daniela Popescu subliniază că nu există o opțiune alternativă la neonatologie în viața ei: „Dacă aș avea să încep din nou, aș alege aceeași specialitate.”
Conectarea cu comunitatea medicală și cu pacienții
Dr. Popescu menționează faptul că este implicată în activitatea didactică a studenților, în cadrul orelor de Neonatologie și Puericultură, proiecte ce contribuie la pregătirea viitoarelor generații de medici. „Avem multe legături de suflet cu copiii pe care i-am îngrijit la naștere și cu părinții care ne țin în viață povești despre evoluția lor.”
În plus, lista întâlnirilor cu alți neonatologi ai Spitalului Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Regina Maria, oferă o imagine clară despre comunitatea profesională dedicată copiilor: Dr. Dana Știube, Dr. Cristina Marcu, Dr. Raluca Tănase, Dr. Roxana Negriloiu, Dr. Simona Șipoș et al.
Vocea și inspirația tinerilor părinți
Prietenia dintre neonatologie și familii aduce efecte pe termen lung. „Părinții ne trimit poze și vor să ne arate progresul copiilor noștri”, însă ceea ce rămâne în amintire este legătura profundă formată în acei ani în care bebelușul a fost în grijă. Așa se formează o comunitate în jurul copiilor mici, iar medicii își găsesc motivația în fiecare poveste de succes.
🎙️ Episod 7: Fertilitatea: cât de mult este influențată de vârstă?
tags: #popescu #daniela #pediatru #premiere
Postări populare:
- Descoperă povestea Laurei Trandafir
- Ghid complet privind purtarea bebelușilor: beneficii, siguranță și recomandări
- Descoperiri Arheologice: Brățările Dacice
- Titluri inspirate pentru albumul de sarcină: cum să capturezi emoția fiecărei luni
- Este sângerarea la implantarea ovulului un semn de sarcină? Descoperă diferențele față de menstruație