Sarci­na duce la schimbări de durată în creierul viitoarelor mame, reducând volumul de substanță cenușie în arii ale creierului implicate în cogniția socială - care ajută la înțelegerea perspectivei și sentimentelor altor persoane. Cercetătorii din Barcelona și Olanda care au condus acest studiu cred că aceste schimbări îmbunătățesc abilitățile mamei de a proteja și interacționa cu bebelușul. În cele nouă luni de sarcină corpul viitoarelor mame trece printr-un proces adaptativ ce implică schimbări fizice și fiziologice majore generate de schimbările hormonale. Corpul mamelor este “inundat” de doze uriașe de progesteron și de un val de estrogen, care este mai mare decât pentru tot restul vieții lor, spun cercetătorii. Dar ce se întâmplă în creierul mamelor în timpul sarcinii?

Pentru a avea mai mulți termeni de comparație, au scanat deasemenea creierele partenerilor (19) care au deveni tați pentru prima dată, dar și ale altor 20 de femei care nu au fost niciodată însărcinate și ale partenerilor (17) care nu aveau nici un copil. Numai femeile care au devenit mame pentru prima dată prezentau reduceri pronunțate ale volumului de substanță cenușie în regiuni ale creierului asociate cu procesele sociale (ex. în arii specifice ale cortexului prefrontal și ale cortexului temporal). Aceste schimbări în structura creierului s-au menținut cel puțin 2 ani după naștere. Volumul de substanță cenugie al partenerilor care au devenit tați pentru prima dată a rămas neschimbat, înainte și după sarcina partenerei, sugerând că pierderile de substanță cenușie ale partenerei se datorează schimbărilor biologice din timpul sarcinii și nu altor schimbări relaționate cu faptul de a deveni părinte (ex. schimbările în stilul de viață, interacțiunea cu bebelușul).

Cu cât schimbările în volumul de substanță cenușie au fost mai pronunțate cu atât legătura de atașament emoțional creată între mamă și copil a fost mai puternică la 6 luni după naștere. În mod intuitiv, atunci când auzim despre pierderi de substanță cenușie facem asocieri negative și ne vine în minte legătura binecunoscută dintre pierderea de substanță cenușie și deteriorarea memoriei în some patologii. Dar, mamele nu au raportat probleme de memorie și cercetătorii nu au găsit în imaginile RMN evidențe ale deteriorării memoriei și nici ale altor funcții cognitive. Cercetătorii spun că pierderea de substanță cenușie nu implică deficite cognitive pentru mame și nu are efecte negative asupra lor.

Aceștia atrag atenția că pierderile în volum de substanță cenușie nu înseamnă neapărat ceva rău. Dimpotrivă, poate indica un proces benefic de maturare sau specializare. Cercetătorii au observat o asemănare extrem de interesantă între schimbările în volumul de substanță cenușie din timpul sarcinii și pierderile de substanță cenușie observate în adolescență. Adolescența este o perioadă caracterizată de schimbări hormonale turbulente care duc la o reorganizare masivă a creierului. În această perioadă, se înregistrează pierderi de substanță cenușie, care sunt atribuite unui proces de eliminare a sinapselor vechi pentru a face loc unor conexiuni noi mai complexe, adaptate maturizării. Acest proces este critic pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială sănătoasă, eliminarea deficitară a sinapselor fiind asociată cu întârzieri în dezvoltare.

Cercetătorii cred că, la fel ca în cazul adolescenților, și pentru mame acest proces îndeplinește o funcție adaptativă, vitală - valul de hormoni care inundă corpul în sarcină ar putea duce la eliminarea unor sinapse pentru a face loc unor noi conexiuni specializate, care o ajută pe mamă să se adapteze maternității și să se pregătească pentru îngrijirea adecvată a bebelușului. Cercetătorii au observat în imaginile RMN că pierderile de substanță cenușie au loc în mare parte în arii ale creierului asociate cu cogniția socială. În general, funcția acestor arii este de a ajuta o persoană să „se pună în papucii altuia”, înțelegându-i gândurile și emoțiile - un proces cunoscut în psihologie sub denumirea de teoria minții. Este bine stabilit în literatura psihologică rolul vital pe care îl joacă legătura de atașament dintre mamă și copil în primii ani de viață pentru dezvoltarea fizică, cognitivă și emoțională sănătoasă a copilului. După naștere, cercetătorii și-au dorit să testeze dacă schimbările la nivelul creierului se manifestată în vreun fel în viața mamei. Aceștia le-au arătat mamelor poze ale copiilor lor, dar și ale altor copii, în timp ce le monitorizau activitatea cerebrală.

Acest prim studiu despre efectele sarcinii asupra creierului mamei oferă indicii importante despre schimbările care au loc în creierul mamei în timpul sarcinii, despre rolul lor adaptativ și suportiv pentru viitoarea mamă și pentru sănătatea mentală a copilului, dar și despre capacitatea uimitoare de schimbare și adaptare a creierului. Hoekzema, E., Müller, E. B., Pozzobon, C., Picado, M., Lucco, F., et al. (2016). Pregnancy leads to long-lasting changes in human brain structure.

Internetul este unul dintre cele mai importante mijloace contemporane de informare și comunicare. Activitatea omului modern aproape că nu mai poate fi închipuită fără ajutorul calculatorului. Statisticile arată că o mare parte din informațiile postate pe internet au conținut erotic, sexi sau pornografic. În spatele acestora se află o adevărată industrie a plăcerii, care rulează miliarde de dolari. A devenit alarmantă prezența unor site-uri privind pornografia juvenilă, bestialitatea și perversitatea. Unele state limitează aceste spații cibernetice, în timp ce altele îngăduie sexualitatea, pornografia și implicit desfrâul. Deși în România există Legea nr. 196, din anul 2003, lunar peste 2 milioane de persoane accesează site-uri cu un conținut erotic. Copiii și tinerii sunt vulnerabili și deosebit de expuși să cadă victime. Prima expunere la pornografie are loc la 11 ani. 80% dintre tinerii între 15 și 17 ani au avut deja multiple vizionări de pornografie hard core, 45% dintre elevii de gimnaziu au fost confruntați cu imagini pornografice.

Violența și sexualitatea exacerbată pervertesc relațiile umane, aservesc indivizii, distrug căsătoria și viața familială, inspiră comportamente antisociale și slăbesc moralitatea societății. Un alt tânăr întrebat despre impact, iar eu i-am spus despre diferențierea dintre păcat și virtute și despre necesitatea treptatei apropiere de virtute. Un alt tânăr m-a întrebat dacă este rău să privească site-uri erotice și pornografice și dacă da, de ce. I-am ținut atunci o scurtă pledoarie în favoarea familiei creștine, spunându-i că sexualitatea umană nu este în sine un Păcat, ci un dat ontologic, iar scopul ascezei creștine este înduhovnicirea ei, până în cele mai adânci resorturi ale sale. Din acest motiv, realizarea sau împlinirea autentică a acestei funcții se obține în cadrul familiei, întemeiată cu binecuvântarea dumnezeiască a Tainei Cununiei. Așadar, explorarea sau satisfacerea acestei funcții umane, înainte de întemeierea căsătoriei, este un păcat care, doar aparent, rămâne un timp nepedepsit.

Orice păcat are efecte în viață, iar dacă Dumnezeu nu ne pedepsește instantaneu, consecutiv sau imediat cu săvârșirea lui, aceasta nu înseamnă că Dumnezeu îl îngăduie, ci demonstrează bunătatea Sa. De ce este, apoi, păcat a privi și viziona astfel de imagini? Pentru că alterează imaginea despre femeie și despre relația de iubire dintre bărbat și ea. Prin intermediul acestor site-uri, imagini și filme nu descoperim ceea ce este mai frumos și înalt la o femeie sau la un bărbat, ci ceea ce este abject, dezonorant și degradant în viața ei. În plus, relația trupească nu este înțeleasă în sublimitatea și frumusețea ei, ci în animalitatea și trivialitatea acesteia.

Efectul „relaxării” minții cu astfel de imagini nu îl constituie dorința de a descoperi adevărata iubire, sufletul pereche și de a întemeia un cămin fericit, ci căutarea de alte și noi experiențe trupești care epuizează omul. Pe de altă parte, puține sunt persoanele care au puterea să reziste tentațiilor, iar practic, lupta nu este cochetarea cu formele sale, ci tăierea cauzelor care îl declanșează. În concluzie, i-am spus acelui tânăr că a nu suferi nici un fel de influențare de astfel de imagini este specific sfințeniei. Fuga este rușinoasă, dar e sănătoasă - spune un proverb românesc. Dependența de pornografie este una dintre cele mai stigmatizante adicții cu care te poți confrunta, iar această problemă poate avea consecințe asupra neuroplasticității creierului.

În 1991, anul în care internetul a devenit accesibil publicului, existau mai puțin de 90 de reviste pentru adulți publicate în America. Odată cu această abundență, consumul a crescut exponențial. Și în România accesările site-urilor de tip Pornhub au explodat, mai ales în cele 3 luni de carantină din pandemie. Pornografia, mai ales pe termen mediu și lung, produce modificări în creier, afectând sistemul de recompensă. Aproape 60% dintre tinerii adulți recunosc vizualizarea materialelor porno cel puțin o dată pe lună. Studiile sugerează că impactul pornografiei asupra copiilor și tinerilor poate fi profund. Vârsta medie a primului act sexual este de 16 ani, dar cercetările din SUA arată că vârsta primei expuneri la pornografie prin internet este de 11 ani.

Infografic: Efectele expunerii la pornografie asupra creierului

Datele arată că minorii sunt expuși la materiale explicit sexuale sau hărțuire online înainte de a fi pregătiți să înțeleagă critic vizionarea acestora. Sustine partea de educație: tinerii au resimțit nevoia de educație în școli cu privire la pornografie, relațiile de respect, incluzând hărțuirea online, bullyingul și impactul pornografiei. Un alt aspect îl reprezintă industriei; industria filmelor pentru adulți are un profit enorm și modelează percepțiile și comportamentele contemporane.

The DOHaD Concept: How Your Pregnancy Shapes Your Baby's Future! 🧬👶

Contextul contemporan în care trăiesc tinerii include apariția unor noi medii în care imaginile conținând obiectualizarea și sexualizarea femeilor este obișnuită. Paradigma Developmental Origins of Health and Disease (DOHaD) a schimbat fundamental înțelegerea dezvoltării umane, sugerând că expunerile din perioada prenatală sunt asociate cu riscuri crescute pentru boli metabolice, cardiovasculare și neuropsihiatrice la vârsta adultă. Programarea fetală descrie procesul prin care organismul în dezvoltare își ajustează structura și funcțiile în funcție de semnalele mediului intrauterin. Conceptul de mismatch sugerează că discrepanța dintre mediul prenatal anticipat și mediul postnatal real este asociată cu un risc crescut pentru patologii cronice.

Studiile arată că stresul matern este asociat cu modificări ale nivelurilor de glucocorticoizi, în special cortizol, care pot influența dezvoltarea fetală prin mecanisme placentare de reglare hormonală. Ea reglează transferul de nutrienți, hormoni și mediatori inflamatori, contribuind la adaptarea mediului intrauterin la condițiile materne. Ipoteza thrifty phenotype sugerează că restricția nutrițională intrauterină este asociată cu adaptări metabolice orientate spre conservarea energiei. Expunerea prenatală la inflamație este asociată cu modificări ale dezvoltării sistemului nervos. Sistemul nervos central prezintă perioade de sensibilitate crescută în dezvoltarea prenatală, în special în trimestrele al doilea și al treilea de gestație.

Studiile la om arată că nou-născuții prezintă recunoașterea vocii materne și răspunsuri diferențiate la stimuli auditivi familiari. Expunerea prenatală repetată la stimuli auditivi poate influența răspunsurile postnatale. Factorii hormonali, senzoriali și metabolici contribuie integrat la organizarea progresivă a sistemelor neurobiologice. Din perspectiva științifică, aceste modele sunt parțial compatibile cu literatura DOHaD, dar includ niveluri interpretative care depășesc evidența experimentală directă. Efectele programării fetale sunt probabilistice și modulate de plasticitatea postnatală, inclusiv de atașament, mediu social și experiențe relaționale.

Este de semnalat faptul că atât schimbările în creier în timpul sarcinii, cât și influențele culturale asupra educației sexuale pot modela viitoarele atitudini și comportamente. Astfel, percepțiile despre sexualitate, relații și maternitate sunt influențate de interacțiuni complexe între biologie, mediu și cultură.

tags: #porno #cu #desenece #lasa #gravide

Postări populare: