Alăptarea este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, Unicef, Academia Americană de Pediatrie și de către toate organizațiile pentru sănătatea mamei și copilului din lume. Și nu întâmplător. Alăptarea are beneficii recunoscute atât pentru bebeluș, cât și pentru mamă. Laptele matern este cea mai bună hrană pentru bebelușul tău. Îi asigură energie și-l ajută să crească, prin conținutul de lipide, carbohidrați, proteine, factori de creștere și nucleotide. Stimulează dezvoltarea creierului și a vederii, datorită acizilor grași polinesaturați cu lanț lung și taurinei. Asigură funcționarea corectă a sistemului digestiv, grație fibrelor prebiotice (oligozaharide) și enzimelor. Și, la fel de important, apără bebelușul de infecții și boli, susținând dezvoltarea sistemului imunitar prin imunoglobuline, lactoferină, seleniu, betacaroten, nucleotide și fibre prebiotice. Laptele matern ajută și la buna funcționare a sistemelor cardiovas and circulator, datorită conţinutului de fier, lactoferină, acizi grași polinesaturați cu lanț lung şi vitamina K.
Pe lângă numeroasele calități nutritive, laptele matern are și alte avantaje: este întotdeauna proaspăt şi la îndemână. Este gratuit și nu implică vreo pregătire specială. Alăptarea protejează bebelușul de otite. Un studiu realizat în Australia pe 2000 de copii arată că incidența otitelor în rândul bebelușilor alăptați este semnificativ mai redusă. Pentru că laptele matern poate avea mai mult de 40 de arome, în funcție de alimentația mamei, alăptarea îl antrenează pe bebeluș pentru mai multe gusturi cu care va face cunoștință în perioada diversificării, după primele 6 luni de viață.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă o dietă bogată în surse naturale de calciu pentru gravidele care au un aport insuficient de calciu în alimentație. Dr. Tot acest hormon, eliberat în timpul alăptării, ajută la revenirea uterului la forma de dinainte de sarcină și previne formarea cheagurilor. Mai multe studii relevă că alăptarea reduce riscul de îmbolnăvire a mamei de cancer ovarian şi mamar, riscul de apariţie a osteoporozei, precum şi riscul de scleroză multiplă. Odată ce tu și bebelușul tău ați deprins tehnica alăptării corecte, nu vei avea nevoie alte instrumente și ustensile pentru masa lui.
Alimentele pe care o femeie le consuma in timpul alaptarii sunt importante atat pentru sanatatea ei, cat si a copilului. Cu siguranta, toate mamicile au auzit ca alaptarea este super sanatoasa pentru bebelus, insa ea are beneficii si pentru sanatatea lor. Alaptarea poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta anumite afectiuni medicale mai tarziu in viata, cum ar fi boli de inima si diabet. Alimentele bogate in nutrienti ajuta la sustinerea productiei de lapte matern. In primul rand, este absolut nerecomandat ca proaspata mamica sa inceapa o dieta stricta in perioada de alaptare.
Chiar daca a acumulat kilograme in plus in timpul sarcinii, acestea se vor pierde cu timpul sau vor trebui sa devina o preocupare dupa primul an de alaptat si nu mai devreme. In al doilea rand, in perioada de alaptare este important ca mama sa aiba minim trei mese pe zi si, la nevoie, doua gustari. O alta regula de alimentatie la alaptare este hidratarea. Daca in mod normal o femeie ar trebui sa consume doi litri de apa pe zi, in perioada alaptarii aceasta cantitate trebuie sa creasca pentru ca apa contribuie la producerea laptelui matern. Astfel, suplimentarea meniului la alaptare cu aproximativ opt pahare cu apa este recomandata.
Hidratarea nu este o povară pentru proaspetele mamici pentru ca alăptarea provoacă sete, dar pentru a se asigura ca-si mentin nivelul optim de lichide, este ideal daca dupa fiecare episod de alaptare sa consume cate un pahar sau doua de apa. Chiar daca nu este o regulă strictă, în alăptare organismul poate fi mai slăbit si este necesară cât mai multa odihna. Dieta în alăptare este la fel de importanta ca alimentația din timpul sarcinii pentru ca, de asemenea, ceea ce mananca mama ajunge la bebelus si contribuie la creșterea și dezvoltarea sa sanatoasa. În primele luni de alăptare organismul femeii produce aproximativ 750 ml lapte pe zi, iar acest aspect se traduce printr-un consum caloric mai mare. Din aceste considerente, este nevoie ca meniul unei femei care alapteaza sa fie mai bogat cu aproximativ 500 de calorii fata de perioada de dinainte de sarcină.
Alimentele permise și recomandate în timpul alăptării
Proteinele de origine animală sunt esențiale în creșterea și întărirea organismului bebelușului, în primul rând grație aportului de fier, și în al doilea rând pentru rolul lor în formarea hormonilor, enzimelor și anticorpilor necesari pentru formarea sistemului imunitar al bebelusului. Dieta potrivită în alăptare trebuie să conțină în proporție de 15-20% proteine de origine animală, adică aproximativ 80-100 g proteine/zi. Lactatele conțin calciu, iar acest mineral este indispensabil în alimentația din perioada alăptării. Necesarul zilnic de calciu luat din alimentație trebuie să fie de 1000-1200 mg. Fructele oleaginoase și semintele, consumate pe post de gustări, vor contribui mult la asigurarea necesarului de calciu din timpul alăptării.
Acizii grași esențiali sunt necesari pentru buna dezvoltare neurologică a bebelușului și nu ar trebui să lipsească din meniul de alăptare. Grăsimile reprezintă aproximativ 25-30% din totalul zilnic, adică aproximativ 50-60 grame/zi. Glucidele ar trebui prioritizate din surse sănătoase, cum ar fi cartofii, mazărea, fasolea boabe, lintea și nautul. Fibrele se găsesc în fructe și legume, dar și în cerealele integrale și sunt esențiale pentru prevenirea constipației mamei și susținerea digestiei. Vitaminele și mineralele esențiale se împart în două grupuri: grupul 1 (Vitamina B1, B2, B6, B12, Colina, Vitamina A, D, Seleniu, Iod) și grupul 2 (Folat, Calciu, Fier, Cupru, Zinc).
Există o serie de alimente absolut interzise sau de evitat în timpul alăptării: conservele și mezelurile, fructele de mare, peștele afumat, icrele, peștele bogat în mercur (rechinu, peștele-spadă, tonul roșu), ouăle crude, lactatele nepasteurizate, cafeaua în cantități mari, alcoolul, precum și legumele iritante pentru bebeluș (ceapă, usturoi, foarte aromate etc.). O mancare poate modifica gustul laptelui, iar bebelușul poate fi disconfortat dacă nu e obișnuit cu anumite arome. Se recomandă testarea treptată, introducerea treptată a alimentelor noi și observarea reacțiilor bebelușului.
În cazul mamelor care adoptă un stil de viață vegetarian sau vegan, este esențial un aport suplimentar de vitamina B12, calciu și zinc, acestea aflându-se în mod semnificativ în alimentele de origine animală, iar suplimentele pot fi necesare pe baza recomandării medicului.
Alimentația la san a nou-născutului
Alimentația la cerere (hrănirea atunci când copilul plânge de foame) este modul ideal de a asigura o dezvoltare armonioasă a sugarului. Nou-născutul își stabilește singur frecvența alăptărilor, iar durata suptului poate fi de 10-30 de minute. Golirea sânului și alăptarea frecventă cresc secretia de lapte. Regurgitațiile sunt normale și pot apărea la copii care înghit aer în timpul suptului. Înainte de fiecare alăptat, mâinile se spală, iar sanii și areola mamară se spală doar cu apă.
Există situații precum furia laptelui, când sanii se încordează și alăptarea devine dureroasă. Se pot aplica comprese calde înainte de alăptare, apoi se golește sânul cât mai bine. Laptele matern muls steril poate fi păstrat în frigider aproximativ 24 de ore. În cazul problemelor la sân (mastită, nodul mamar, angorjare, ragade), este important să consulți un consultant în lactație sau să cauți evaluare medicală. Odihna și hidratarea adecvate sunt esențiale pentru menținerea producției de lapte și pentru refacerea mamei.
Alaptarea la San CORECTA A Bebelusului | 4 Sfaturi Practice
Concluzii despre alimentația în perioada de alăptare
Alăptarea necesită un aport caloric suplimentar și o dietă variată, bogată în proteine, lipide, carbohidrați complecși, vitamine și minerale. Nu este necesar să urmezi o dietă strictă, ci să găsești un echilibru între alimentele nutritive pentru corp și cele pentru suflet. Nu trebuie să renunți la ouă sau la cafea, ci să le consumi cu moderație, iar alcoolul ar trebui evitat. Apa este esențială, iar aportul recomandat poate crește cu 200-300 ml/zi față de normal. Suplimentele trebuie luate la recomandarea medicului, dacă există carențe. Alimentația în alăptare are efect direct asupra calității laptelui matern și, implicit, asupra dezvoltării bebelușului. SANADOR oferă consiliere în alăptare, îngrijiri postpartum, monitorizare neonatală și sprijin pentru respectarea regulilor alimentației în timpul alăptării.
tags: #prazul #in #laptele #matern
Postări populare:
- Cum să alegi tricoul perfect pentru cei mici – ghid pentru părinți
- tehnologii moderne în oncologie la Institutul Fundeni
- Medicina de familie cu competențe pediatrice în zona Berceni: alegerea medicului la Regina Maria pentru copii
- Hrănirea câinilor gestanți: ce alimente sunt potrivite
- Mituri despre fertilitate și rodnicie: rolul lui Eros în gândirea antică