Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Este considerat șef de stat și, prin calitatea pe care o are, președintele are patru atribuții principale. Alegerea Președintelui României se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
În timpul mandatului, Președintele nu poate fi membru într-un alt partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată. Funcțiile Președintelui României includ reprezentarea, medierea între puterile statului și între stat și societate, precum și exercitarea altor atribuții stabilite prin Constituție și legi.
Rolul general și misiunea constituțională
Conform art. 80 din Constituție, Rolul Președintelui constă în medierea între puterile statului, precum și între stat și societate, în vederea bunei funcționări a autorităților publice. De asemenea, Președintele veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
Președintele este garantul unității țării și al integrității teritoriale, iar orice acțiune care ar afecta caracterul unitar al statului îl îndreptățește să acționeze în calitate de garant. De asemenea, este comandantul suprem al forțelor armate și președinte al CSAT - Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Atribuțiile în relația cu Guvernul
Șeful statului desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În cazul remanierii guvernamentale sau al vacanței postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Președintele poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente și de importanță deosebită. De asemenea, poate participa la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, ordinea publică și, la cererea primului-ministru, în alte situații. În aceste situații, Președintele poate prezide la aceste ședințe în locul primului-ministru.
Atribuțiile în relația cu Parlamentul
Președintele semnează promulgarea legilor, după ce acestea sunt votate în Parlament. Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Conform Constituției, în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, iar dizolvarea nu poate avea loc în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui sau în timpul stării de mobilizare, război, asediu sau urgență. De asemenea, președintele poate suspenda, în caz de fapte grave, din funcție, cu procedura de demitere și referendum ulterior.
Atribuțiile în domeniul politicii externe
Șeful statului încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului. Președintele, la propunerea Guvernului, acерtеază și recheamă reprezentanții diplomatice ai României și poate aproba înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuțiile în domeniul apărării
Președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al CSAT. CSAT reprezintă autoritatea administrativă de coordonare a activităților ce privesc apărarea țării și siguranța națională, iar membrii săi includ premierul, miniștri și alți înalți oficiali. Președintele poate declara, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate. În caz de agresiune armată, Președintele ia măsuri și informează Parlamentul printr-un mesaj, pentru rezistența națională.
Atribuțiile electorale și mandatul
Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire în caz de război sau catastrofă, prin lege organică. Mandatul poate fi suspendat în caz de fapte grave, iar procedura de demitere poate implica referendum. Durata mandatului începe de la depunerea jurământului până la depunerea jurământului noului Președinte.
Imunități, incompatibilități și încălcări ale Constituției
În timpul mandatului, Președintele nu poate fi membru al unui partid sau să exercite altă funcție publică sau privată. Are imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în timpul mandatului. Suspendarea poate interveni din inițiativa unei treimi din numărul deputaților și senatorilor, cu consultarea Curții Constituționale; ulterior, se organizează referendum.
Declarații Dominic Fritz, președintele USR
Condițiile de validare a puterilor includ funcția de reprezentare, mediere, semnarea legilor, conducerea CSAT, dirigarea politică externă și apărarea țării. România este o republică semi-prezidențială, ceea ce înseamnă că, atât Președintele, cât și Prim-ministrul, participă activ în administrația statului, iar mandatul și atribuțiile sunt definite de Constituție și de legi speciale.
tags: #presedintele #romaniai #sarcini