Inițiativa legislativă a soților Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu, foști deputați POT, în prezent neafiliați, prin care vor să incrimineze avortul „amintește de Decretul 770 a dictatorului Nicolae Ceaușescu”, potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Partidul REPER condamnă proiectul care limitează dreptul femeilor la avort și „reînvie practicile de inspirație comunistă și putinistă”. O inițiativă perversă”, cataloghează senatoarea PSD Victoria Stoiciu propunerea de lege a celor doi parlamentari.
Deputatul Radu Ionescu, unul dintre inițiatorii proiectului, a emis un drept la replică pentru Digi24.ro: „Legislația din România nu acoperă sub nicio formă violența asupra mamei care duce la moartea fătului. În practica de avocat am întâlnit situații când moartea fătului a fost provocată de agresori care au scăpat nepedepsiți din acest vid legislativ. Sunt absolut consternat că o inițiativă care vine în sprijinul fătului și a femeilor însărcinate este deturnată în mod grosolan și exploatată politic tocmai de cei care spun că luptă împotriva dezinformării.” Proiectul nu este, potrivit lui, „o tentativă de reintroducere a incriminării avortului”, iar el subliniază că dispozițiile protejează femeia însărcinată, precum și fătul după 14 săptămâni de sarcină.
Contextul istoric și riscurile despre care avertizează IICCMER
IICCMER atenționează că inițiativa readuce în dezbatere discursuri extremiste care contestă dreptul femeilor la avort și susțin reintroducerea unor reglementări restrictive, ceea ce ar putea regresa valorile democratice ale țării. Instituția subliniază că Decretul 770 din 1966 a interzis avortul, transformând procedura într-o practică clandestină și violentă, cu consecințe majore pentru sănătatea femeilor. „Este profund imoral și îngrijorător ca, într-o societate democratică, după 35 de ani de tranziție, să ne întoarcem la legi antidemocratice”, se arată în comunicatul IICCMER.
Președintele executiv al IICCMER, Florin Daniel Șandru, a calificat proiectul drept o „revenire la abordarea de tip comunist în domeniul sănătății reproductive, o retrogradare gravă pentru societatea românească”. Deputații Monica Ionescu și Radu Ionescu susțin însă că modificările vizează exclusiv agresorii terți, nu femeia sau actul medical legal, și au introdus explicit faptul că protecția fătului ar trebui să depășească pragul de 14 săptămâni ale sarcinii.
Reacțiile politice: cum văd proiectul partide mari și mici
Senatoarea PSD Victoria Stoiciu a descris inițiativa drept „perversă” pentru că „nu interzice direct dreptul la avort, dar face pași semnificativi în această direcție” și a avertizat despre o strategie pas cu pas, ca o broască pusă la fiert. Ea își exprimă hotărârea de a lupta pentru ca România să nu se întoarcă la regimuri represive, menținând accesul la avort sigur și legal.
REPER susține ferm dreptul femeilor la avort și respinge ideea că femeile din România ar fi proprietatea statului. Simina Tulbure, fostă deputată de diaspora, a afirmat că „femeile din România nu sunt proprietatea statului” și a evidențiat necesitatea protejării healthcarea reproductivă prin măsuri concrete, nu prin reglementări restrictive.
În replică, Monica Ionescu a declarat că proiectul nu vizează femeia sau actul medical, ci agresorii care provoacă vătămări fătului. Ea a subliniat că în prezent răspunderea penală pentru victimele violenței poate fi limitată la fapta de violență asupra femeii, iar proiectul dorește să completeze cadrul penal pentru a acoperi situațiile în care fătul este afectat.
Detalii ale proiectului și implicațiile sale juridice
Proiectul modifică articolul 202 din Codul penal, adăugând un nou alineat care prevede pedeapsa de închisoare pentru „vătămarea fătului” în timpul sarcinii sau la naștere, dacă aceasta a împiedicat instalarea vieții extrauterine. Mai mult, se introduce un alineat suplimentar care extinde aplicarea pedepsei dacă vătămarea fătului a dus la moartea acestuia după împlinirea a 14 săptămâni de sarcină. În prezent, avortul este reglementat în România până la 14 săptămâni conform Codului penal, iar proiectul afirmă că nu modifică condițiile în care avortul este legal, ci completează protecția fătului în cadrul infracțiunilor comise de terți.
Avocați consultați de Europa Liberă au exprimat îngrijorări cu privire la claritatea textului: noțiunea de „vătămare a fătului” nu este definită în Codul penal, iar formularea „în timpul sarcinii” poate genera interpretări ambigue. Existența unui risc ca această propunere să contribuie la o restrângere indirectă a dreptului la avort este analizată în special în cazul în care se confundă avortul cu „vătămarea fătului” după opt săptămâni.
Cum împăcăm credința cu dreptul la avort?
Dezbaterea publică și posibile efecte
Dacă proiectul ar trece, ar exista riscul ca avortul la cerere să devină inaccesibil în practică, în condițiile în care termenul legal este de 14 săptămâni. Unii specialiști sugerează că, în realitate, nu este o interdicție directă, ci o modificare de context juridic care poate descuraja utilizarea acestei proceduri. Alții avertizează că reformele ar putea forța femeile să caute servicii în afara sistemului, crescând riscurile pentru sănătatea publică.
În dezbaterea publică au fost aduse în discuție și aspecte despre educația sexuală, accesibilitatea la servicii de sănătate reproductive, precum și impactul asupra tinerilor și comunităților rurale. Human Rights Watch, într-un raport, a evidențiat obstacolele în accesul la avort și necesitatea unei reforme care să asigure drepturi reale, inclusiv accesul la contracepție și servicii de avort sigure.
Concluzii despre relevanța, contextul și direcțiile posibile
Important este să se analizeze fără prejudecăți argumentele pentru și împotriva proiectului, să se asigure o claritate juridică în formulări și să se păstreze libertatea femeilor de a decide asupra propriului corp, în cadrul de protecție al drepturilor omului și al standardelor europene. Reacțiile IICCMER și ale altor actorii ar trebui să alimenteze un dialog informat, orientat spre soluții care să prevină violența împotriva femeilor și să asigure accesul la servicii medicale sigure și respectarea autonomiei reproductive.
- Articolul 202 din Codul Penal în forma sa actuală incriminează vătămarea fătului în contextul violenței, dar proiectul propus extinde această protecție la situații după 14 săptămâni, ceea ce poate schimba interpretarea existentă.
- Instituțiile precum IICCMER avertizează asupra riscului unei regresii democrats, comparând inițiativa cu practicile regimului comunist, iar dreptul la avort rămâne în prezent legal în primele 14 săptămâni în România.
- Reacțiile politice reflectă un decalaj profund între viziuni despre drepturile femeilor, sănătatea publică și normele democratice, necesitând un proces parlamentar deliberat și consultări cu societatea civilă.
tags: #propunere #legislativa #interzicerea #avortului
Postări populare:
- Ce se întâmplă la 23 de săptămâni de sarcină: dezvoltare fetală
- Cauze comune ale zgomotelor nocturne la bebeluși și cum să gestionezi sunetele albe
- ghid practic pentru îmbrăcarea bebelușului în funcție de temperatură: vară, toamnă, iarnă și primăvară
- Ghid pentru somnul lin în sarcină: activități relaxante de seară pentru viitoarele mame
- Ghid complet despre avort