La început, din cauza imaturității uneori extreme, acești copii sunt separați de mamele lor, iar cei mai mici au de multe ori nevoie de terapie intensivă.
Alăptarea la sân a nou-născuților prematuri este o provocare foarte mare atât pentru mamă cât și pentru întregul personal medical.
Laptele matern este cea mai bună sursă de nutriție pentru un copil născut prematur.
Copiii prematuri sunt mai sensibili la infecții în comparație cu copiii născuți la termen.
În afară de valoarea nutritivă, laptele matern oferă prima și cea mai importantă protecție imunitară.
Copiii hrăniți cu lapte matern se îmbolnăvesc mai rar, iar rata mortalității este mai mică.
Laptele matern este potrivit situației particulare în care se află mama și bebelușul și acționează ca un medicament.
În primele săptămâni după naștere, laptele mamei este mult mai caloric, conține mai multe lipide, proteine, sodiu, cloruri, potasiu, fier și magneziu.
Mamele copiilor prematuri sunt de multe ori îngrijorate că nu au suficient lapte pentru copil.
Organismul începe să producă lapte în jurul celei de-a 16-a săptămâni de sarcină, astfel încât mamele copiilor născuți prematur au lapte.
Lactația începe în momentul eliminării placentei, nivelul producției de lapte depinzând de stimularea sânilor.
În mod normal, lactația stimulată de bebeluș însă poate fi stimulată eficient cu ajutorul unei pompe pentru sân în condiții speciale.
Secreția insuficientă de oxitocină poate pune unele dificultăți.
Colostrul, primul lapte produs de mamă, este o substanță foarte puternică.
Colostrul este bogat în anticorpi și elemente care ajută la creștere.
De aceea, chiar și cei mai mici nou-născuți trebuie să primească măcar câteva picături pe cale orală.
Aceasta va activa sistemul gastrointestinal și stimulează maturarea.
De obicei, copiii cei mai mici nu pot suge la sân, însă aceasta nu înseamnă că nu pot primi lapte matern.
La început, laptele este administrat cu ajutorul unei sonde direct în stomac.
Sânii trebuie stimulați cât mai curând posibil după naștere.
Mai întâi, pot fi stimulați manual pentru a obține câteva picături de colostru.
Mama poate cere ajutorul personalului medical, mai ales că moașele sunt pregătite în extragerea colostrului și pot să ofere sfaturi utile.
Mai târziu este de preferat ca mama să cumpere o pompă de sân electrică.
Îngrijirea de tip cangur cunoscută ca „contact piele pe piele” este extrem de importantă pentru bebeluș.
Chiar și copii născuți cel mai prematur pot primi îngrijire de tip cangur dacă starea lor este stabilă.
Medicul decide cât de mult și cât de des trebuie să fie ținut nou-născutul „piele pe piele”.
Această formă de contact este extraordinar de importantă pentru bebeluș.
Incapacitatea copilului de a mânca poate îngreuna nutriția o perioadă lungă de timp.
Bebelușii prematuri nu își pot coordona respirația cu suptul și înghițitul; această abilitate se formează în timpul celei de-a 33-a sau a 34-a săptămână de sarcină.
Medicul evaluează dacă bebelușul este pregătit să mănânce singur.
După câteva săptămâni, când laptele matern nu mai este diferit față de cel produs de mama unui copil născut la termen, este posibil să nu mai aibă un aport suficient de calorii, proteine, calciu și fosfor.
Majoritatea copiilor născuți prematur primesc supliment de lapte matern fortificat care compensează deficiențele.
Profită de orice ocazie ca să fii aproape de bebeluș.
Nașterea prematură nu trebuie în niciun caz să fie un motiv să renunți la alăptarea la sân.
Nou-născutul prematur moderat spre prematur târziu (născut între 32 și 37 de săptămâni) merită o îngrijire atentă în NICU.
În secțiile specializate, această problemă este gestionată prin administrarea intratraheală de surfactant și prin utilizarea sistemelor de suport respirator.
Durata spitalizării în incubator variază în funcție de vârsta gestațională la naștere, de greutatea copilului și de capacitatea acestuia de a-și regla singur temperatura corporală.
Existența contactului piele-pe-piele contribuie la stabilizarea ritmului cardiac și respirator al nou-născutului.
Se poate observa că prematurul poate rămâne în incubator până la atingerea unor criterii de externare: greutate, supt, stabilitatea respirației.
Nu toți prematurii dezvoltă complicații, dar riscurile cresc odată cu scăderea vârstei gestaționale și a greutății la naștere.
Clasificare și riscuri ale prematurității
Prematuritatea este definită ca naștere înainte de 37 de săptămâni de amenoree.
Extremă: sub 28 de săptămâni; foarte prematur: 28-32 săptămâni; moderat prematur: 32-34 săptămâni; prematur tardiv: 34-37 săptămâni.
Greutatea la naștere poate fi: LBW 1500-2500 g; VLBW 1000-1500 g; ELBW sub 1000 g; SGA sau AGA conform vârstei gestaționale.
Afecțiunile frecvente includ sindromul de detresă respiratorie, sepsis, apnee, hemoragii intraventriculare, enterocolită necrozantă, retinopatie a prematurității, leucomalacie periventriculară etc.
Prognosticul depinde de vârsta gestațională, greutatea la naștere, complicațiile asociate și calitatea îngrijirii.
Îngrijire medicală și echipele implicate
Prematurii au nevoie de îngrijire specializată într-o unitate de terapie intensivă neonatală cu incubatoare, monitorizare și posibil ventilație.
Asistarea alimentației poate include ventilație parenterală inițială și trecerea treptată la alimentația enterală.
O echipă multidisciplinară este esențială pentru evaluări și intervenții pe termen lung, iar sprijinul pentru părinți este crucial în acest moment.
Contactul piele-pe-piele, masajul și kinetoterapia pot facilita dezvoltarea și adaptarea bebelușului.
Îngrijire la naștere și apropierea de mamă
Nou-născuții prematuri pot necesita resuscitare imediată după naștere și pot fi transportați în NICU.
După naștere, mama poate continua să ofere lapte prin pompare până când bebelușul este capabil să sugă singur.
Între timp, bebelușul poate fi hrănit enteral imediat după naștere cu lapte matern sau formulă adaptată prematurilor.
Implicarea tatălui sau a altor membri ai familiei în îngrijire poate reechilibra procesul Kangaroo care.
Îngrijire la domiciliu și monitorizare post-discharge
După externare, părinții trebuie să păstreze regimul de hrănire, să monitorizeze greutatea și dezvoltarea copilului, și să respecte contactul cu medicii.
Este important să se păstreze o igienă riguroasă a mediului pentru a reduce riscul infecțiilor.
Un set de exerciții și stimulări senzoriale poate sprijini dezvoltarea, iar consultațiile pentru reabilitare pot asigura o evoluție optimă.
Necesitatea consilierii psihologice și sprijinului emoțional pentru părinți este recunoscută în ghiduri, deoarece nașterea prematură poate provoca stări de vinovăție, anxietate sau depresie postpartum.
Recomandări practice pentru părinți
Investigările OMS subliniază importanța Kangaroo Care ca rutină pentru toți prematurii și beneficiile hrănirii cu lapte matern.
Laptele matern este recomandat de la naștere pentru hrănirea prematurilor, inclusiv a celor cu gestație sub 32 de săptămâni.
Laptele matern donat este o alternativă sigură când laptele mamei nu este disponibilă, iar fortifierea poate fi luată în considerare pentru prematuri foarte devreme sau cu greutate foarte mică.
Hrănirea enterală ar trebui să înceapă cât mai devreme după naștere, cu opțiuni variate de alimentație adaptate bebelușului.
Este important să se învețe părinții tehnicile de hrănire și semnele de alarmă înainte de externare.
Taking care of premature babies with Kangaroo Mother Care
Întrebări frecvente despre nașterea prematură
Durata internării depinde de vârsta gestațională, de complicații, dar în general copilul rămâne în spital până când respiră independent, se alimentează eficient și ia în greutate.
Majoritatea copiilor prematuri pot avea dezvoltare cognitivă normală, mai ales cei născuți după 32-34 de săptămâni, însă riscul crește în cazul prematurității extreme sau cu complicații neurologice.
Un nou-născut prematur necesită monitorizare neurologică și oftalmologică în urma riscului de afectări de acest tip, mai ales la bebelușii foarte prematuri.
Obiective esențiale în îngrijirea prematurilor
Vârsta gestațională, greutatea la naștere, și starea clinică ghidază deciziile medicale despre terapie intensivă, ventilație, nutriție și monitorizare.
Gestionarea riscurilor economice, emoționale și sociale ale părinților este parte integrantă a îngrijirii, iar sprijinul psihologic este încurajat în programele de intervenție timpurie.
Cooperarea echipelor materno-fetală și neonatologie asigură continuitate între naștere, resuscitare, tratament și recuperare.
tags: #protocol #ingrijire #prematur #28 #saptamani
Postări populare:
- Ghid complet despre carucioare Coccolle: siguranta, confort si preturi accesibile
- Ghid de depozitare a laptelui matern pentru părinți
- Spitalul Grigore Alexandrescu: pediatri și colaborări în stomatologie, radiologie dentară și ecografie
- Identificarea și drepturile nou-născutului
- Ce se întâmplă în săptămânile 14-27 de sarcină: semnificația fiecărui trimestru