Rata de fertilitate: cauze, consecințe și proiect informativ

Demography tells the story of our lives. Alongside the figures on births, deaths and migration, there are personal stories and decisions that lie at the core of demographic change. Personal stories relate to how long we are likely to live and the quality of those years, how many children we have, and where and how we are likely to spend our lives. Demographic change impacts these decisions, and our economies, our welfare and health systems as well as housing and infrastructure needs in the EU’s regions.

Starea curentă a fertilității la nivel global și în Europa

Studiul publicat în The Lancet - şi preluat de AFP, dpa şi Reuters - prevede că 155 din 204 ţări şi teritorii din întreaga lume, sau 76%, vor avea rate de fertilitate - numărul mediu de copii născuţi de femeile de vârstă fertilă - sub nivelurile de înlocuire a populaţiei în 2050. În schimb, Coreea de Sud va avea cea mai scăzută rată de fertilitate, de numai 0,82, la mijlocul secolului, potrivit studiului.

În 2024, the average number of births per woman was 1.34, which is well below the value of 2.1 required to maintain a stable population in the absence of migration. According to the latest projections, the EU population is projected to peak at 453.3 million in 2029, after which a sustained long-term decline will begin. The EU's share of the global population is expected to fall from about 5.4% in 2025 to 3.4% by 2100.

Situația României: date și proiecții

Rata de fertilitate din România este de 1,63 copii per femeie, potrivit datelor CIA publicate în The World Factbook și analizate de Visual Capitalist. Țara noastră ocupă locul 16 în rândul statelor occidentale, sub pragul de înlocuire a generațiilor, de 2,1 copii per femeie.

Potrivit proiecțiilor demografice, România ar putea ajunge la o populație de doar 14 milioane de locuitori până în anul 2100, dacă tendințele actuale se mențin. În acest context, politicienii îşi declară, la nivel retoric, îngrijorarea pentru actuala evoluţie demografică şi interesul pentru identificarea unor soluţii practice de redresare a acesteia.

Scăderea contingentului feminin de vârstă fertilă

Numărul femeilor fertile se reduce rapid în timp, cu o rată de descreştere de 465830 femei/an. În anul 2007, contingentul fertil ar fi avut 5.520.491 femei de vârstă fertilă, în 2010 s-ar fi diminuat la valoarea de 5.402.683 şi în 2011 la 5.336.993 persoane. În 2015 s-ar înregistra un număr de 5.295.097 femei de vârstă fertilă, iar în 2020 numărul de femei de vârstă fertilă ar scădea la 5.158.826. Până în anul 2025 contingentul fertil va număra 4.775.162 femei de vârstă fertilă.

Astfel, deficitul exprimat în număr de persoane ar fi de 117.808 femei de vârstă fertilă în anul 2010, acesta s-ar dubla în anul 2015, ajungând la 225.394 femei de vârstă fertilă în minus, în 2020 din nou deficitul s-ar dubla până la valori de -361.665 femei de vârstă fertilă, iar în 2025 deficitul înregistrat ar fi de -745.329 femei de vârstă fertilă.

Evoluția numărului de născuți vii

Dacă în anul 2007 numărul de născuţi vii este de 215.066, în 2010 numărul aşteptat de născuţi vii ar fi de 208.174, mai mic cu 6.891 de născuţi vii faţă de 2007. În anul 2015 deficitul s-ar accentua cu 24.950 născuţi vii faţă de 2007. În anul 2020, numărul aşteptat de născuţi vii ar fi de 176.656, deficitul faţă de 2007 fiind de 38.409, iar în anul 2025 deficitul ar ajunge la 61.262 născuţi vii (153.703 născuţi vii aşteptaţi în 2025).

Se poate aprecia că pe parcursul a 20 de ani numărul de născuţi vii va scădea cu peste 50.000 de născuţi vii, ceea ce ar însemna un ritm al scăderii de aproape 4.000 (mai exact 3.835) de născuţi vii în fiecare an.

Cauzele scăderii fertilității

• Vârsta la primul copil influențează direct natalitatea: potrivit datelor Eurostat, vârsta medie la care femeile din România au primul copil este de 27 de ani, în timp ce în Italia este de 31,8 ani. „Dacă primul copil apare mai târziu, probabilitatea unui al doilea este mult mai mică.”
• Factorii economici: „scăderea natalității nu este doar o chestiune demografică, ci una economică, cu efecte directe asupra pieței muncii, a investițiilor și a sistemului de pensii.”
• Incertitudinea economică și costurile ridicate pentru educație, sănătate și traiul zilnic determină amânarea deciziei de a avea copii.
• Migrația și reducerea efectivului populației în vârstă de muncă reduc baza generatoare de noi nașteri și afectează structura demografică.
• Schimbările în norme sociale și în opțiunile de viață: tinerii amână întemeierea unei familii, carierele și mobilitatea profesională influențează decizia privind copii.

Consecințele socio-economice ale scăderii fertilității

Schimbările demografice au implicaţii profunde economice şi sociale asupra viitoarei dezvoltări a unei populaţii. În timp ce creşterea speranţei de viaţă este considerată a fi o realizare majoră, scăderea natalităţii şi fertilităţii şi consecinţele acestei scăderi - îmbătrânirea populaţiei - reprezintă provocări cărora Uniunea Europeană trebuie să le facă faţă.

• Presiune pe sistemele de pensii şi de sănătate: „în momentul în care ai o natalitate în scădere, înseamnă că vei avea o populație mai mică aflată în vârstă de muncă. Presiunea pe sistemul de pensii și de sănătate va fi din ce în ce mai mare.”
• Reducerea forței de muncă și impactul asupra creșterii economice și investițiilor: „Pe măsură ce generațiile tinere sunt în scădere, economia va produce mai puțin, iar investițiile vor fi limitate.”
• Productivitate și inovație în scădere: „Inovația apare, în mare parte, prin intermediul tinerilor. Dacă ponderea populației sub 30 de ani scade, vom avea mai puține idei noi, mai puține startup-uri și mai puțin spirit antreprenorial.”
• Efecte asupra coeziunii regionale și a mediului rural: rural regions sunt mai afectate de declin din cauza outmigration-ului.
• Schimbarea cererii de locuințe: creșterea numărului de gospodării dar scăderea dimensiunii medii (multe persoane singure) schimbă tipurile de locuințe necesare.
• Impact asupra democrației și instituțiilor publice: „demographic change impacts directly our democracy and the ability of our institutions to deliver what is needed, where it is needed.”

Măsuri și politici posibile pentru contracararea declinului

Deşi soluţiile identificate au mai degrabă un caracter limitat, este nevoie de realizarea şi implementarea unor politici publice şi sociale care să aibă în vedere atât o redresare demografică, cât şi o redresare a consecinţelor actualei evoluţii demografice.

Modele de intervenție și recomandări

• Sprijin fiscal direct pentru familii: „Guvernul României ar putea susține familiile prin facilități fiscale, cum face Polonia pentru familiile cu doi copii. Facilitățile fiscale pot să ajute, stimulând bugetul de familie care este deja foarte presat.”
• Predictibilitate și stabilitate economică: „Motivația principală pentru care multe cupluri amână momentul apariției unui copil ține de incertitudinea economică și de costurile tot mai mari pentru educație, sănătate și traiul zilnic.”
• Investiții în servicii de îngrijire și politici de muncă flexibile: pentru a permite părinților să revină la muncă fără penalizări și pentru a reduce costurile de creștere a copiilor.
• Politici de migrație orientate spre compensarea deficitului de forță de muncă: Migration can help address labour shortages and support economic growth.
• Inițiative pentru creșterea natalității combinate cu politici de stimulare a natalității și de susținere a tinerelor familii pe termen lung.
• Dezvoltarea unei "Demography Toolbox" la nivel guvernamental sau european pentru a sprijini planificarea regională și măsuri specifice.

Metodologie și validitatea proiecțiilor

Ţinta acestui studiu este de a descrie tendinţa demografică a numarului de naşteri cu feţi vii în perioada 2007-2025 prin raportarea la rata fertilităţii şi a mortalităţii corespunzătoare anului 2007. Pentru realizarea proiecţiei numărului de născuţi vii aşteptaţi în fiecare an din perioada 2007-2025 s-a folosit metoda componentelor (the cohort-component method). Tehnica utilizată asigură orientarea asupra evoluţiei populaţiei în condiţiile în care se păstrează condiţiile utilizate pentru proiecţie.

Analiza a utilizat date pentru anul 2007 deoarece în acest an generaţia femeilor născute în anul 1967 au împlinit vârsta de 40 de ani, intrând în grupele de vârstă caracterizate uzual de ratele specifice de fertilitate cele mai scăzute. Tehnica a luat în calcul modelele de fertilitate şi de mortalitate specifică pe grupe de vârstă din anul 2007, dar nu a ţinut cont de fenomenul de migraţie.

Limite şi precauții

În acelaşi număr al revistei Lancet, cercetători ai OMS subliniază că previziunile studiului trebuie privite cu precauţie. De altfel, chiar autorii afirmă că predicţiile sunt limitate de cantitatea şi calitatea datelor, mai ales pentru perioada pandemică 2020-2021. The technique used in research can provide an indication of evolution of the future population, if the components of population change turn out to be as specified by the initial assumptions.

De ce contează intervenția acum

În condiţiile păstrării datelor de fertilitate şi mortalitate specifică pe grupe de vârstă din anul 2007 volumul contingentului feminin de vârstă fertilă se va deteriora rapid pe parcursul următorilor ani. Din aceste considerente este necesară identificarea celor mai eficiente măsuri de intervenţie, astfel încât consecinţele negative ale evoluţiei prognozate să poată fi prevenite.

Printre consecinţele nedorite ale evoluţiei prognozate se numără scăderea proporţiei persoanelor care lucrează şi susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi sistemul public de pensii, cu nesiguranţa în ceea ce priveşte sustenabilitatea financiară a acestor sisteme şi incertitudinea în ceea ce priveşte asigurarea principiilor esenţiale de funcţionare a acestora (contributivitatea, echitatea şi solidaritatea socială).

Rezultatele obţinute evidenţiază evoluţia constant descrescătoare atât a populaţiei feminine de vârstă fertilă, cât şi a numărului de născuţi vii. În aceste condiţii, acţiunile publice integrate, pe termen scurt, mediu şi lung, devin esenţiale.

tags: #rata #de #fertilitate #proiect

Postări populare:

• Perspectiva expertelor in chirurgie ginecologica minim-invaziva la Maternitatea Giulesti: top medici chirurgi histerectomie
• Cum să scapi de balonarea postprandială
• Află mai multe despre Scutecele Pampers Premium Care Nr. 4
• ghid complet pentru alegerea scutecelor în Oradea
• Dispoziții privind sarcina suplimentară