În ciuda introducerii unei nutriții parenterale precoce urmate de alimentația enterală timpurie, creșterea copiilor născuți prematur poate să nu fie optimă în perioada internării în maternitate, iar incidența restricției de creștere extrauterină la externare rămâne ridicată. Obiectivul nutriției sugarului născut prematur este atingerea ratei de creștere și a compoziției corporale corespunzătoare vârstei corectate, precum și recuperarea deficitului nutrițional.

Necesarul energetic și proteic al copilului prematur este superior nou-născutului la termen, dar nu este bine definit. Majoritatea ghidurilor de nutriție a prematurilor se referă la perioada imediat postnatală și la prematuri cu greutate mică și foarte mică. În clinică, necesarul nutrițional este asigurat prin fortificarea multinutrient a laptelui de mamă și prin formule de lapte îmbogățite. După externare, mai multe strategii sunt folosite, variind în funcție de țară, regiune sau maternitate. Alimentația parenterală precoce cu aport crescut de proteine și alimentația enterală precoce au redus riscul retardului de creștere extrauterin, dar incidența acesteia la externare rămâne crescută, în special la nou-născuții cu greutate mică și foarte mică.

Obiectivele nutriției și rolul raporturilor energetice

Obiectivele nutriției sugarului născut prematur constau în atingerea ratei de creștere și a compoziției corporale corespunzătoare vârstei corectate și recuperarea deficitului nutrițional. Câștigul ponderal este dependent de aportul energetic și proteic, iar raportul proteine/energie (P/E) din dietă influențează compoziția corporală. Dacă acest raport este adecvat, compoziția corporală se va apropia de cea intrauterină, respectiv cea a nou-născutului la termen alimentat natural. Embleton vorbește de un deficit de proteine la nou-născuții prematuri de 15-25 g/kg în momentul externării din maternitate. Conform ESPGHAN, necesarul energetic al prematurului sănătos, în creștere, este de 110-135 kcal/kg/zi.

Înaintea externării sunt importante evaluarea nutrițională, identificarea riscurilor de deficit de creștere și stabilirea unui plan de nutriție postexternare. Dacă starea de nutriție este corespunzătoare vârstei postconcepționale, se facilitează alăptarea direct la sân; în caz de deficit, se recomandă lapte de mamă fortificat (cu fortificantul laptelui de mamă, HMF) sau mese cu lapte fortificat pentru a crește aportul energetic și proteic până la nivelul documentat de PDF, fără a interfera semnificativ cu alăptarea naturală. ESPGHAN recomandă alimentația prematurilor postexternare cu PDF până la vârsta postconcepțională de 40-52 de săptămâni.

Strategii nutriționale postexternare și evoluția în timp

După externare, multe strategii includ fortificarea laptelui matern sau utilizarea de formule speciale pentru prematuri, cu scopul de a menține creșterea adecvată până la stabilizarea ritmului de creștere. Unele studii sugerează că utilizarea PDF sau formule speciale poate fi utilă până la 3-6 luni corecți, iar în unele situații până la 12 luni, în funcție de caracteristicile copilului. Studiile Cochrane (2016) au arătat că, până la 18 luni corectate, nu există diferențe semnificative în dezvoltarea somatică între sugarii alimentați cu PDF și cei alimentați cu formulă standard. Laptele de mamă, în special când este fortificat, acoperă necesarul energetic și proteic necesar creșterii accelerată a prematurului sub 1800 g, dar nu poate asigura suficientă energie în toate cazurile, de aceea aportul adițional este adesea necesar.

Creșterea postnatală este determinantă pentru evoluția pe termen scurt și dezvoltarea cognitivă ulterioară. În multe maternități europene, externarea prematurului cu greutate mică are loc la aproximativ 35-36 de săptămâni postconcepționale, la o greutate de 1800-2100 g. Este esențială evaluarea nutrițională înainte de externare, identificarea riscurilor de deficit de creștere și stabilirea unui plan de nutriție postexternare. Aportul de energie și proteine trebuie adaptat pentru a permite recuperarea în intervalul critic pentru dezvoltarea neuronală.

Alimentația după externare: lactație, formule și diversificarea

Laptele de mamă fortificat este recomandat pentru prematuri sub 1800 g, iar creșterea sugarilor foarte mici care primesc lapte matern fortificat postexternare poate fi similară cu cea a celor hrăniți cu lapte matern liber, însă cu o dezvoltare a scheletului și a perimetrului cranian diferită. Dacă starea de nutriție este adecvată, alăptarea la sân poate continua; în caz de deficit, se poate recurge la lapte de mamă fortificat cu PDF sau cu formule speciale pentru prematuri. Dacă sugarul este alimentat artificial și greutatea este potrivită pentru vârsta postconcepțională, se poate continua cu formule standard; dacă greutatea este mică, se recomandă formule postexternare. ESPGHAN recomandă alimentația prematurilor postexternare cu PDF până la 40-52 săptămâni postconcepționale, iar unii autori recomandă folosirea PDF sau a formulelor speciale până la 3-6 luni corectate sau chiar 12 luni.

Există multiple recomandări pentru combinații, suplimentarea energetică și proteică-la unele mese, parțial (1/3, 1/2, 2/3) cu PDF sau formule speciale; fortificarea laptelui matern cu PDF sau cu formule praf pentru prematuri este frecventă. Aportul nutrițional trebuie individualizat pentru a permite prematurului cu deficit de creștere să revină pe percentilele inițiale la naștere și să recupereze creșterea în intervalul critic pentru dezvoltarea neurologică bună.

Monitorizarea creșterii și evaluările clinice

Creșterea în greutate a nou-născutului și sugarului este monitorizată periodic în cadrul consulturilor pediatrice. Percentilile de creștere și scorurile Z sunt instrumente prin care se evaluează ritmul de creștere, raportul între greutate, talie și circumferința craniană, ținând cont de vârstă și sex. Nou-născuții prematuri sunt monitorizați cu grafice de creștere specifice vârstei corectate, iar externarea se face când curba ponderală este satisfăcătoare și copilul ia în greutate suficient. În perioada postexternare, creșterea poate fi accelerată pentru recuperarea decalajelor față de nașterea la termen, dar ritmul diferă în funcție de prematuritatea și de intervențiile nutriționale adoptate.

În timpul primului an de viață, numărul meselor poate crește frecvent (de la aproximativ 8 la 3 ore) în funcție de ritmul sugarului. Mesele frecvente la început sunt normale în primele săptămâni, deoarece stomacul nou-născutului este mic, iar laptele matern este rapid digerat. Regimul de sân la cerere poate fi adoptat, cu condiția să nu treacă 3 ore fără alimentare în prima lună. Alimentația postexternare poate implica treptat trecerea la alăptare exclusivă sau, în caz de deficit, mixuri între alăptare la sân și lapte fortificat sau PDF, în funcție de situație.

Rolul diversificării și vitaminele/mineralelor în dieta copiilor mici

În ceea ce privește diversificarea, aceasta ar trebui să înceapă de la vârsta de șase luni, cu un număr crescut de mese datorită capacității gastrice reduse și a apetitului variabil. Produsele lactate (lapte integral, iaurt, brânză de vaci) devin parte dintr-o dietă diversificată, contribuind la adecvarea nutrițională. Lipidele sunt necesare pentru energie; glucidele oferă energie; aceste macronutrienți sunt însoțiți de vitaminele și mineralele esențiale, în special calciu, fier și vitamina D. Sursele esențiale includ lactatele, carne, legume și fructe, cu accent pe o alimentație echilibrată, limitând prăjitul excesiv, dulciurile concentrate și cacaoa, pentru a evita stimularea excesivă și insomniile la copii.

Alăptarea este esențială pentru sănătatea și dezvoltarea bebelușului, iar OMS recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni, cu continuare până la 2 ani sau mai mult. În jurul vârstei de 6-8 luni se introduc alimente solide, iar alăptarea rămâne sursa principală de nutriție. Sugarii hrăniți cu formulă pot avea ritmuri de creștere diferite; hrănirea cu formulă poate duce la creștere mai rapidă în primii 6-12 luni, dar poate crește riscul de obezitate infantilă dacă nu este reglată corespunzător cantitatea. Diversificarea în această perioadă trebuie să respecte necesarul caloric și de proteine, evitând supra-alimentarea.

La final, monitorizarea atentă a creșterii, împreună cu evaluările nutriționale și adaptarea planului de nutriție postexternare, este esențială pentru a susține o dezvoltare optimă a prematurilor și a sugarilor cu risc de deficit de creștere. La SANADOR vei beneficia de analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect, precum și de consultații pediatrice personalizate, adaptate fiecărei etape de vârstă.

Infografic: Traiectoria calorică și cea a creșterii la prematuri prin postdischarge nutrition

Alăptare | Animație 3D

Tabel informativ estimativ

Rază de greutate la naștereAport energetic zilnic recomandatStrategii postexternare
Sub 2500 g110-135 kcal/kg/zi (estimări ESPGHAN)Lapede mamă fortificat, PDF, monitorizare strictă
1800-2100 gAdaptabil în funcție de progresContinuarea alăptării, eventual lapte fortificat
Greutate la termenComparabil cu dezvoltarea intrauterinăFormule PDF sau speciale dacă este necesar

Alăptarea la cerere, frecvența meselor și adaptarea regimului alimentar în funcție de semnele de deficit sau de confortul sugarului rămân principii fundamentale ale nutriției postdischarge. În cazul oricăror îngrijorări legate de creșterea în greutate, este indicată consultația pediatrului pentru ajustări rapide ale planului nutrițional.

tags: #ratia #calorica #la #nou #nascut #si

Postări populare: