Ca de obicei, in fiecare primavara este acordata o foarte mare atentie, pe buna dreptate, ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis). In ultimii ani, vremea a dat mare bataie de cap fermierilor. Cuvantul „normalitate” pare sa fie doar in cartile de istorie. Astfel, in anul 2020, in sudul si sud-estul tarii, campul „plangea” dupa apa, in anul 2021, situatia a fost diametral opusa. Dupa o luna ianuarie bogata in precipitatii si un februarie deficitar in apa, in luna martie a sosit un val de ploi care a mai refacut rezerva de umiditate a solului (dar nu in totalitate). Anul 2022 a fost in acelasi trend. Iarna a fost una foarte secetoasa, urmata de o luna martie saraca in ploi. Multi fermieri au avut emotii, temandu-se sa nu se repete scenariul din anul 2020. Deocamdata, in luna aprilie, ploile cazute au fost ca o gura de oxigen, desi deficitul de umiditate din sol a fost doar intr-o mica masura recuperat (mai ales pe primii 20 cm ai solului). Putem spune insa ca exista conditii bune pentru un start al culturilor de prasitoare. Cu conditia sa scapam de frig, care iar a „dat buzna” la noi in tara.
Ploile cazute in ultima perioada au fost un motiv de bucurie pentru fermieri dar, in acelasi timp, si un motiv de ingrijorare. O umiditate ridicata a solului, insotita de temperaturi mai scazute, pot sa reprezinte conditii foarte bune pentru niste specii de insecte, de care majoritatea fermierilor din sud-estul tarii au uitat, si anume viermii sarma (denumirea populara a larvelor gandacului pocnitor). La noi in tara se intalnesc peste tot, dar cu preponderenta in zonele cu soluri mai umede, grele si cu pH acid (podzoluri, lacovisti, luncile raurilor etc.). In aceste zone, in cazul atacurilor puternice, culturile de porumb sau floarea soarelui aflate la inceput de drum pot sa fie compromise in totalitate. Absenta tratamentului semintelor la floarea soarelui cu substante active sistemice, precum si porumbul cultivat in monocultura au avut drept rezultat inmultirea acestui daunator si in zonele mai sus amintite. De asemenea, lipsa unei fertilizari echilibrate poate duce, in timp, la cresterea pH-ului solului, favorizand viermii sarma.
Larvele, denumite popular „viermii sarma”, sunt cele care produc daune insemnate culturilor, in special la plantele prasitoare, dar si la cartofi, morcovi sau alte radacinoase. In cazul porumbului si al florii soarelui, atacul se poate produce la seminte, dupa semanat, caz in care larvele rod embrionul, patrund in endosperm, lasand intact numai tegumentul. In acest caz, cultura prezinta vetre de atac, sub forma unor goluri mai mici sau mai mari. Ulterior, cand plantele sunt in curs de rasarire, larvele ataca boabele in curs de germinare, pe care le distrug. Atacul se poate produce si dupa rasarire, in acest caz viermii sarma pot ataca plantutele rasarite in zona coletului sau in zona de ramificare a radacinutelor.
Ca simptome exterioare de atac, la inceput frunzele plantelor atacate se ingalbenesc, apoi intreaga planta se usuca, incepand de la varf. Din pacate, atacul se poate manifesta si cand plantele de cultura se afla intr-o faza mai avansata de vegetatie. In acest caz acestea nu sunt distruse, dar sunt intarziate in vegetatie, fiind mai mici decat plantele normale, iar recolta va fi mai scazuta. Aici este o diferenta fundamentala fata de Tanymecus dilaticollis. Adultii ratisoarei porumbului ataca plantele in primele faze de vegetatie (de la rasarit la faza de patru frunze), in schimb viermii sarma pot ataca plantele si cand acestea se afla in faze mai avansate de vegetatie. Acestia sunt si foarte mobili, pe parcursul dezvoltarii lor, larvele executa migratii atat pe verticala cat si pe orizontala solului. Aceste miscari ale larvelor sunt strans legate de conditiile de temperatura si mai ales de umiditate a solului, cat si de cantitatea de hrana existenta. Daca este seceta, larvele coboara in sol, spre zone unde umezeala este mai mare.
PRENDOAREA: Pe langa viermii sarma, un alt daunator (si el intrat intr-un con de umbra in ultimele decenii) a inceput sa „scoata peri albi” fermierilor. Este vorba despre larvele buhei semanaturilor (Agotis segetum) denumite popular si „viermii cenusii”. Larvele fie reteaza plantele de la colet, fie rod frunzele, incepand de la exterior spre interior. Atacul difera de cel al viermilor sarma (viermii cenusii nu ataca semintele). Fermierii pot sa aiba neplacuta surpriza sa vada culturile rasarite si frumos randuite, iar in decurs de 2-3 zile sa constate ca acestea au disparut, din plante nemairamanand decat „betele”, in timp ce „faptasul” este „invizibil” pe timp de zi.
In primul rand evitarea monoculturii porumbului sau a florii soarelui dupa porumb. Ideal ar fi ca aceste culturi sa revina pe aceeasi sola dupa 4 ani. In literatura de specialitate se recomandau efectuarea araturilor adanci de toamna, lucrare care poate contribui la diminuarea numarului de larve aflate in sol (scaderea rezervei biologice). De asemenea, se recomanda tratamentul semintelor de porumb, cu insecticidele pentru care s-a dat autorizare temporara si in primavara acestui an, iar in cazul florii soarelui, tratamentul semintelor cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea viermilor sarma. Prin urmare trebuie sa luam toate masurile preventive si curative posibile pentru a tine in frau atacul viermilor sarma si a viermilor cenusii, inclusiv in zonele din sudul si sud-estul tarii.
Dr. ing. Viermele sarma este larva gandacilor pocnitori (Elateride). Ciclul de viata al acestor daunatori este destul de lung, in medie, 4-5 ani. In mod obisnuit, dupa 15-30 de zile apar larvele. Stadiul de larva dureaza 3-4 ani. --Informatiile oferite sunt recomandari generale, elaborate cu grija, pentru a contribui la dezvoltarea in conditii optime a culturilor. Cu toate acestea, circumstantele locale, conditiile de mediu, gradul de infectie, aplicarile necorespunzatoare ale produselor, greselile tehnologice, pot produce modificari asupra rezultatelor obtinute. Se incarca... 8162 vizualizari 20 min de citit
Viermii sarma (Agriotes spp.), cunoscuti sub denumirea populara de gandaci pocnitori, sunt insecte raspandite pe intreg teritoriul tarii, intalnindu-se in aproape toate regiunile. Cele mai frecvente specii care pot fi intalnite sunt Agriotes ustulatus si Agriotes obscurus. Adultii au un corp alungit, cu o culoare care variaza de la brun-inchis la negru si masoara intre 7 si 10 mm. Metodele profilactice sunt foarte importante pentru prevenirea atacului si pentru reducerea populatiilor de viermi sarma. Aratura de vara si de toamna. Este important sa se efectueze aratura imediat dupa recoltarea culturilor. Aplicarea ingrasamintelor minerale. Ingrasamintele minerale au un efect nociv asupra larvelor de viermi sarma. Amendarea cu calciu a solurilor podzolice. Drenarea terenurilor umede. Terenurile cu umiditate ridicata trebuie drenate pentru a reduce conditiile favorabile dezvoltarii larvelor. Cultivarea plantelor mai putin atractive pentru larve. Pe terenurile infestate, se recomanda cultivarea unor plante care sunt mai putin atacate de larve, cum ar fi mazarea, inul, fasolea, bobul, lintea, rapita si coriandrul. Monitorizarea densitatii populatiei. Se estimeaza ca densitatea maxima tolerabila (PED) a viermilor sarma variaza intre 1 si 5 larve/m². Pentru a reduce riscul de infestare, este recomandata eliminarea buruienilor perene si a resturilor vegetale inainte de infiintarea culturilor. Acestea ofera un mediu favorabil pentru dezvoltarea larvelor si mentin umiditatea necesara supravietuirii lor. Pentru combaterea viermilor sarma, se recomanda aplicarea tratamentelor specifice cu insecticide granulate pe solul destinate culturilor, aplicate conform recomandarilor de pe eticheta, in cadrul culturilor omologate.
Gandacii pocnitori ierneaza in sol in stadii diferite de dezvoltare, atat ca larve de diverse varste, cat si ca adulti. Acestia au o generatie la 4-5 ani. Adultii ies la suprafata primavara, de obicei in prima jumatate a lunii mai, si depun oua in sol, fie izolat, fie in grupuri mici de 3-5 oua. Larvele incep sa eclozeze in luna iulie si, de la aparitie, dezvoltarea lor se intinde pe o perioada de 3-4 ani. Adultii gandacilor pocnitori nu cauzeaza pagube directe, deoarece se hranesc in principal cu insecte mici, rame si inflorescentele plantelor, fie ca sunt cultivate sau spontane, precum si cu boabe de cereale aflate in germinatie. Larvele ataca o gama larga de plante, inclusiv cereale (porumbul, graul si orzul), floarea-soarelui, sfecla, cartofii si diverse legume (precum varza, morcovul si rosiile).
Semnele atacului includ frunzele ingalbenite si uscate ale plantelor, in special in stadiile incipiente ale vegetatiei. Pagubele sunt deosebit de grave in pepiniere, viile si livezile tinere, unde atacul viermilor sarma poate compromite sever dezvoltarea plantelor. In concluzie, viermii sarma, cunoscuti si sub denumirea de gandaci pocnitori, sunt insecte daunatoare care afecteaza in principal culturile de cereale, legume si plante oleaginoase. Pentru a proteja culturile, este esential sa se aplice masuri preventive precum aratura regulata, utilizarea ingrasamintelor minerale, amendarea solurilor si drenarea terenurilor umede. Este indicat sa cititi cu atentie eticheta si sa respectati intocmai recomandarile producatorului, inainte de a utiliza produsele!
Viermii sârmă sunt deosebit de temuți din cauza pierderilor mari în producția de cartofi. Ei atacă tuberculii, rădăcinile și bulbii plantelor. Preferă un mediu mai umed, unde pot crea mai ușor tuneluri și pătrunde în întreaga materie organică a culturii. Viermii sârmă sunt mai abundenți în cartofi, ceapă, morcovi și sfeclă. Nu disprețuiesc nici porumbul sau sfecla de zahăr. Atacă foarte rar tulpinile și doar unele specii se hrănesc cu sucul frunzelor. Gărgărița cartofului este una dintre larvele dăunătoare ale gândacilor din familia Elateridae. Trăsătura tipică a viermilor sârmă este un corp subțire, conic frontal și plat. Acesta are o lungime maximă de 4 cm. Atât larvele, cât și adulții viermilor sârmă iernează adânc în sol. Primăvara, după împerechere și ovipoziție, eclozează timp de 2 până la 4 săptămâni. Ei au o generație pe an și potsupraviețui între 2 și 6 ani.
Larvele viermilor de sârmă adoră câmpurile necultivate și zonele ierboase din apropiere. Prin urmare, erbicidați temeinic înainte de plantare. Plantați cartofi numai în al patrulea rând după pășuni. De asemenea, minimizați contactul cu zonele de creștere a porumbului și prezența altor alimente dulci. Lucrarea mecanică a solului, plivitul minuțios, acoperirea cu strat vegetal la o adâncime de 20 cm. Incidența minimă a viermilor sârmă la cartofi și alte culturi este observată după utilizarea (multiplă) a rotavatoarelor. Pentru suprafețe mai mici, este suficient un cultivator manual, ergonomic. Rotația culturilor sau plantarea apropiată de brassica, rapiță și muștareste o bună măsură preventivă.
Primăvara, utilizați un îngrășământ bogat în var și azot fixat organic - var azotat. Acesta are un efect dezinfectant în sol și promovează fertilitatea și dezvoltarea generală a plantelor. Înainte de plantare, recomandăm încorporarea în sol a îngrășământului pentru cartofi Agro CS cu un complex nutritiv îmbogățit cu magneziu. Prevenirea consecventă - în special cultivarea de bază este adesea suficientă pentru a reduce incidența viermilor sârma în plante. Cele mai ecologice măsuri sunt cele ecologice, care creează condiții adecvate pentru nematodele sau nematodele Steinernema care se hrănesc cu aceste specii parazitare menționate mai sus.
În culturile mai mici, este încă necesară recoltarea manuală a dăunătorilor din sol sau utilizarea de momeli lipicioase în culturile de cartofi. Pentru prepararea sa aveți nevoie doar de zahăr cristalin dizolvat. O versiune chimică pentru a scăpa de cicadela cartofului, de exemplu, este un insecticid spray cu un efect repelent semnificativ. O alternativa excelentă este tratarea solului cu abur (în sere și sere), ridicând temperatura până la 60 °C. Înmuierea răsadurilor în apă caldă (max. Un ultim sfat bun este să cultivați soiuri timpurii de cartofi (adora, carrera) și să recoltați devreme (până la sfârșitul lunii august), când infestarea și deteriorarea culturii sunt minime.
Plantați medici de sol în grădină - frumoasele axametonii portocalii, cunoscute și sub numele de puturoase, africane sau garaphias. Sunt recomandate și gălbenelele.
Învață Wireshark în 10 minute - Tutorial Wireshark pentru începători
tags: #rezolvolri #civinye #din #gradina #de #la