Nasterea este considerata prematura atunci cand are loc inainte de saptamana 37 de sarcina. Ultimele saptamani pe care fatul le petrece in uter sunt cruciale pentru o acumulare sanatoasa in greutate si pentru dezvoltarea deplina a diferitelor organe vitale, cum ar fi creierul si plamanii. Acesta este motivul pentru care bebelusii nascuti prematur pot avea mai multe probleme medicale si pot necesita o spitalizare mai lunga dupa venirea pe lume.

O nastere prematura inseamna nasterea prea devreme a unui copil, mai exact inainte de a 37-a saptamana de sarcina. Cu cat copilul se naste mai devreme, cu probabilitatea ca acesta sa aiba probleme medicale este mai mare. De asemenea, bebelusii nascuti prematur se pot naste cu afectiuni care pun viata in pericol. Unele dintre aceste probleme pot fi rezolvate printr-o ingrijire critica adecvata pentru nou-nascut.

Perioada normala a unei sarcini dureaza in jur de 40 de saptamani. Un nou-nascut de 38 de saptamani este pe deplin dezvoltat si numit nou-nascut la termen. Un copil nascut intre 22 si 37 de saptamani complete de sarcina este un prematur. Studii ale Asociatiei Americane de Neonatologie au aratat ca unul din zece nou-nascuti este prematur.

Majoritatea copiilor nascuti aproape de 37 de saptamani de gestatie (saptamani complete de sarcina) nu au probleme medicale datorate prematuritatii. Insa cei nascuti in jurul saptamanii 32 de gestatie prezinta simptomele prematuritatii. Aceste simptome includ incapacitatea de a se alimenta la san sau la biberon, de a respira fara a face scurte perioade de pauza (apneea de prematuritate) si de a-si pastra temperatura normala a corpului. Pur si simplu este nevoie de timp pentru a se dezvolta complet si pentru a creste. Dupa depasirea acestor probleme legate de prematuritate, in marea majoritate acestia pot pleca in conditii sigure din spital.

In trecut, nasterea prematura a fost cauza majora de deces la copii in intreaga lume. Astazi, calitatea ingrijirii pentru nou-nascuti s-a imbunatatit, la fel ca si ratele de supravietuire ale bebelusilor nascuti prematur. Cu toate acestea, nasterea prematura este inca principala cauza a decesului infantil la nivel global.

Cauzele prematuritatii sunt legate de fat, de mama sau de amandoi. Un interval de mai putin de sase luni intre sarcini. De asemenea, anumiti factori care tin de stilul de viata al femeii pot creste riscul de sarcina prematura. Factori asociati nașterilor premature includ nutriția deficitară a gravidei, fumatul, consumul de droguri, infecții ale căilor urinare, uterul anormal sau insuficiența cervicală. Totodată, au un risc mai mare de a naște înainte de termen femeile cu vârsta sub 17 ani sau peste 35 de ani.

Imediat dupa nastere, medicii efectueaza diverse teste pe copiii nascuti prematur. Aceste teste ajuta la reducerea riscului de complicatii. In cazul in care travaliul prematur nu poate fi oprit sau bebelusul trebuie sa fie nascut prematur, medicii se pregatesc pentru o nastere cu risc ridicat.

Etapele dezvoltării fetale în timpul sarcinii

In primele cateva zile si saptamani din viata unui copil nascut prematur, ingrijirea spitaliceasca are rolul de a sustine dezvoltarea organelor vitale. Nou-nascutul poate fi tinut intr-un incubator cu temperatura controlata. In tot acest timp, echipamentul de monitorizare verifica ritmul cardiac, respiratia si nivelul de oxigen din sange ale bebelusului.

Multi bebelusi prematuri nu pot fi hraniti pe gura, deoarece inca nu-si pot coordona inghitirea laptelui matern. Acesti bebelusi sunt hraniti cu nutrienti vitali intravenos sau prin sonda nazogastrica. Alimentatia prin sondaj se va face pana cand prematurul va fi capabil sa suga, sa inghita, sa respire normal, sa poata sa faca fata unei alimentatii la san sau la biberon.

Copiii nascuti prematur ai caror plamani nu sunt pe deplin dezvoltati au nevoie de oxigenoterapie. Unii au nevoie de ajutor pentru a respira si acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui tub de oxigen introdus in incubator sau cu ajutorul unui ventilator mecanic, (un aparat care introduce si scoate aerul din plamanii bebelusului). Unii au nevoie si de tratament medicamentos si doar foarte putini de o interventie chirurgicala.

Copiii prematuri necesita de cele mai multe ori ingrijire speciala. Acesta este motivul pentru care isi incep viata intr-o unitate de terapie intensiva neonatala. Aceasta unitate asigura un mediu in care stresul asupra copilului este limitat.

Unitate de terapie intensivă neonatală

Datorita progreselor recente in ingrijirea mamelor si nou-nascutilor, ratele de supravietuire pentru copiii prematuri s-au imbunatatit. Chiar si asa, toti copiii prematuri sunt expusi riscului de complicatii pe termen lung. Problemele de dezvoltare, medicale si comportamentale pot continua in copilarie. Parintii copiilor prematuri trebuie sa acorde o atentie deosebita dezvoltarii cognitive si motorii ale copilului lor. De asemenea, trebuie monitorizata dezvoltarea capacitatii de vorbire si a comportamentului.

Copiii născuți înainte de termen au adesea probleme de sănătate complicate. Greutatea mică la naștere, problemele de respirație, de auz și de vedere, dificultățile de hrănire sunt doar câteva dintre acestea. Din acest motiv, prematurii au nevoie de monitorizare mult timp după ce părăsesc maternitatea și de controale care să le urmărească dezvoltarea.

Cu cât se naște mai devreme față de termenul normal, cu atât problemele pot fi mai severe. Un copil născut prematur poate primi de până la zece ori mai multe rețete medicale decât unul născut la termen, iar riscul de a fi internat în primul an de viață este mult mai mare. Studiul identifică o serie de afecțiuni care apar de 1,17 până la 11,43 ori mai des la copiii născuți prematur. „Aceste rezultate subliniază importanța monitorizării continue a copiilor născuți prematur,” a explicat dr. Joseph Ting, coautor al studiului.

Riscul este mai mare atunci când copiii prematuri au avut o greutate foarte mica la nastere sau au suferit inainte, in timpul sau dupa nastere diverse traumatisme sau afectiuni medicale care le-au afectat, direct sau indirect, functionarea neurologica. Atunci cand nasterea prematura este insotita si de probleme de vedere, de auz sau ale altor simturi, lucrurile se complica si mai mult, copiii avand din start un deficit in procesarea si mai ales in integrarea la nivelul creierului a informatiei primite prin organele senzoriale.

Chiar daca dezvoltarea extrauterina pare a evolua in parametri normali, aceasta nu poate compensa in totalitate o dezvoltare intrauterina intrerupta prematur. Astfel, nu de putine ori, copiii nascuti prematur au dificultati de autoreglare senzoriala si rutine instabile de alimentatie si de somn. Copilul poate fi extrem de sensibil, selectiv, mofturos, plangacios, greu de linistit si impredictibil. Ulterior, aceste probleme se transfera in plan comportamental si emotional, construind tabloul unui “copil dificil” cu dificultati de adaptare la schimbare, reticent la situatii sau persoane noi, opozitionist si cu frecvente crize de afect, hiperactiv si cu dificultati de concentrare a atentiei.

De multe ori insa, dificultatile copilului prematur incep sa devina evidente abia pe la 5 - 7 ani, in special in sfera abilitatilor motorii sau a celor de dezvoltare a limbajului. In consecinta, chiar si atunci cand depasesc cu bine din punct de vedere medical si al dezvoltarii fizice intrarea “grabita” in viata, exista unele riscuri ca, din punct de vedere al abilitatilor motorii, cognitive si deseori si al celor emotionale si sociale, copiii prematuri sa manifeste la varsta scolara unele probleme, cele mai frecvent raportate fiind:

  • Dificultati de a intelege si opera cu conceptele matematice
  • Scris urat, dezorganizat, probleme de incadrare in pagina si, uneori, dificultati de a citi
  • Concentrare deficitara a atentiei si abilitati reduse de organizare si planificare (functionarea “executiva”)
  • Hiperactivitate si dificultati de control al impulsului (autocontrol dezvoltat insuficient)
  • Probleme de orientare in spatiu (par dezorientati, confunda directiile, incurca dreapta cu stanga etc)
  • Probleme de coordonare motorie si de performanta motorie fina (par “impiedicati”, evita activitatile sportive, in special pe cele de grup, sunt neindemanatici)
  • Uneori prezinta intarzieri in dezvoltarea limbajului sau probleme de exprimare verbal

Toate aceste dificultati nu se datoreaza unui coeficient de inteligenta (IQ) redus, din acest punct de vedere copiii nascuti prematur - care nu au avut probleme neurologice semnificative la nastere care sa justifice un IQ deficitar - avand o evolutie similara cu a celor nascuti la termen. Vorbim mai degraba de deficite cognitive specifice, in anumite arii de functionare cognitiva, uneori foarte “fine” si vizibile abia la varsta scolara.

Un concept important în îngrijirea nou-născuților prematur este „vârsta corectată”. Aceasta se calculează ca diferență între vârsta cronologică în săptămâni și numărul de săptămâni care au lipsit până la termen. Aceasta cifră este de ajutor pentru parinti in urmarirea cresterii si dezvoltarii copilului in primii 2 ani de viata.

Diagrama comparativă a vârstei cronologice și vârstei corectate

Majoritatea nou-nascutilor la 36-37 de saptamani de gestatie sunt intr-o stare buna si pot pleca din spital odata cu mamele lor. Totusi, multi prematuri nu pot supravietui fara tratament medical adecvat. Multi prematuri sunt energici si surprind pe toata lumea printr-o recuperare spectaculoasa. Dar totusi ei sunt vulnerabili la infectii si la diferite complicatii legate de dezvoltarea incompleta a anumitor organe. Fiecare saptamana de prematuritate creste riscul unor probleme medicale.

Copiii prematuri pot părăsi spitalul numai după ce se pot hrăni și respira singuri și încep să câștige în greutate. Asociația de Neonatologie din România, împreună cu Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor, au elaborat un Ghid pentru urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare. În primele șase luni de viață vizitele medicale sunt obligatorii. Frecvența vizitelor medicale pentru un prematur în primele șase luni de viață este standardizată conform Programului național de urmărire al nou-născuților cu risc. Potrivit Ghidului amintit, a doua vizită medicală este la două luni, apoi la 6 luni și la 12 luni vârstă corectată. Recomandările prevăd o vizită medicală intermediară la 18 luni și o a cincea vizită medicală la 24 de luni.

Pediatrul poate recomanda adăugarea în alimentație a fierului, a vitaminelor sau a diferitelor formule de lapte. Suplimentul de fier este un tratament normal pentru toți prematurii deoarece ei nu au toate rezervele de fier așa cum au nou-născuții la termen.

Prematurul este mult mai vulnerabil deoarece plamanii lui nu sunt pe deplin dezvoltati. Trebuie ținut la distanță de membrii familiei sau prieteni care sunt bolnavi sau de locurile publice în primele 2 ierni. Protejarea de îmbolnăviri grave (imunizări, vaccin antigripal, anticorpi contra virusului respirator sincitial). Cu excepția vaccinului împotriva hepatitei B schema de vaccinări este aceeași cu a unui nou-născut la termen, calculată din momentul nașterii (vârsta cronologică).

Prematurii au un risc mai mare de pierdere a auzului. Copiii născuți la sau înainte de 28 de săptămâni de gestație sau care au cântărit mai puțin de 1500 grame au un risc mare de a dezvolta retinopatia de prematuritate. Auzul copilului este evaluat în secția de terapie intensivă, dar părinții vor trebui să fie foarte atenți la apariția unor noi probleme de auz sau creșterea în intensitate a celor existente în primii 5 ani de viață. Un control oftalmologic este necesar la copiii născuți la 28 de săptămâni sau înainte și la cei cu greutate mai mică sau egală cu 1500 grame, precum și la cei cu probleme medicale grave.

Studiul Vanes și colaboratorii/et al (2021) a investigat măsura în care rezultatele cognitive și psihologice la copiii de vârstă preșcolară născuți foarte prematur sunt influențate de dezvoltarea timpurie (precoce) a creierului și mediul de acasă. Stimularea cognitivă efectuată de părinți descrie măsura în care copilului i se oferă experiențe educaționale și stimulante acasă, cât și în familie. La copiii foarte prematuri cu vârsta cuprinsă între 4 și 7 ani, a fost găsită o relație între stimularea cognitivă efectuată de părinți și rezultatele comportamentale care sunt deosebit de relevante pentru nașterea prematură. Acest lucru înseamnă că părinții pot lua măsuri practice pentru a stimula dezvoltarea și bunăstarea copiilor lor foarte prematuri.

Sănătatea în Focus: Dezvoltarea cognitivă a copiilor: sfaturi pentru memorie, concentrare, învățare

În majoritatea situațiilor prematurii recuperează deficitele asociate dezvoltării insuficiente a diferitelor sisteme și organe până la vârsta de 2 ani. Principalul obiectiv al monitorizării gravidei pe durata sarcinii este reprezentat de evaluarea riscului de pierdere al sarcinii sau de naștere a unui fat mort.

tags: #riscul #de #a #creste #cu #dizabilitati

Postări populare: