V-ați oprit vreodată să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă limba voastră maternă ar dispărea? Ar fi, cu siguranță, foarte trist. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.
Dar ce este o limbă maternă? Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care ființa umană o dobândește de la părinți sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândește în mod natural, fără intervenții lingvistice conștiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competență lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite și alte limbi.
În cazul copiilor noștri, care au o limbă de predare în școală diferită de limba lor maternă, limbă adoptivă care este cunoscută de către părinții lor într-o mai mică sau mai mare măsură, este de la sine înțeles că acești copii nu ajung la școală fără anumite competențe lingvistice. Cu toții au avut experiențe anterioare de la o vârstă foarte fragedă, care au fost dobândite prin intermediul primei lor limbi, limba română, limbă pe care au auzit-o încă de la naștere și în care familia lor a comunicat cu ei. Sunt cunoștințe pe care le pot folosi atunci când încep educația școlară. Limba maternă este limba pe care se bazează cea mai mare parte a înțelegerii lor, a vocabularului și a cunoștințelor de bază. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale. De asemenea, este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității.
Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi. Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construiește sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale. Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog.
Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învață mai întâi să vorbească și să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relații în societate. Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească.
Rolul limbii materne în educație și identitate
Examenul național de Bacalaureat reprezintă o etapă crucială în parcursul educațional al elevilor, marcând finalizarea studiilor liceale și deschizând porțile către învățământul superior sau piața muncii. Structura și probele acestui examen au suferit modificări de-a lungul timpului, generând discuții aprinse, în special în ceea ce privește statutul limbii materne. Examenul național de Bacalaureat va debuta la începutul lunii iunie, cu evaluarea competențelor lingvistice și digitale. Adevăratele emoții pentru absolvenții clasei a XII-a vor începe însă pe 29 iunie, odată cu probele scrise. Candidații se vor putea înscrie la examen între 2 și 4 iunie. De altfel, 4 iunie este și data la care se încheie cursurile pentru aceștia. Încep apoi probele practice, care sunt obligatorii, dar care nu au aport la media finală.
În prezent, absolvenții de liceu au de susținut următoarele probe: proba orală la Limba și literatura română și la cea maternă, probe scrise la Limba română, Limba maternă, proba obligatorie a profilului, proba la alegere a profilului și specializării. Proba la Limba și Literatura Maternă: Un subiect de dezbatere - un aspect important al examenului de Bacalaureat este legat de limba maternă. Conform legii învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023, se mai susține și Limba și literatura maternă - Proba D - probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. c).
Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Această excepție subliniază importanța adaptării examenului pentru a asigura accesul echitabil la educație. În Republica Moldova, Bacalaureatul constă în patru examene. Elevii din școli cu altă limbă de predare decât limba română trebuie să susțină un examen suplimentar la limba și literatura maternă. Examenele au loc de obicei în iunie. Toate sunt scrise și fiecare este notat separat.
Proba D și competențe lingvistice
Competențe lingvistice și digitale: Evaluare obligatorie. Pe lângă probele scrise, examenul de Bacalaureat evaluează și competențele lingvistice și digitale. Proba B constă în evaluarea competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, cu niveluri de competență echivalente celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine (B2 pentru prima limbă străină și B1/A2 pentru a doua limbă străină). Proba C vizează evaluarea competențelor digitale, conform standardelor europene. Aceste probe sunt obligatorii și, deși nu contribuie la media finală, obținerea unor niveluri de competență recunoscute este necesară pentru promovarea examenului. Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C li se eliberează certificate.
Modificări legislative și perspective viitoare: Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023 aduce modificări în structura examenului de Bacalaureat. Una dintre noutăți este comasarea probei obligatorii a profilului și a celei la alegere într-o singură probă, care devine facultativă. De asemenea, dispare proba orală la Limba Română, fiind înlocuită de două probe de evaluare a competențelor lingvistice în două limbi de circulație internațională. Aceste schimbări vizează adaptarea examenului la standardele europene și la cerințele pieței muncii. Totuși, există și opinii critice privind aceste modificări. Unii specialiști consideră că limba și literatura română ar trebui să rămână o probă obligatorie și serioasă pentru toți absolvenții.
Pe de altă parte, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, limba maternă rămâne un element important, iar proba la această disciplină este comună, sugerând un rol esențial în formarea identității culturale și lingvistice. Introducerea unei probe transdisciplinare este discutată, iar modelul european prevede o probă de matematică sau „științe” la bacalaureat, indiferent de profil. Tabelul comparativ al probelor reflectă situația actuală și schimbările propuse, în special pentru Limba Maternă, Proba B și Proba C.
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” examinează dezvoltarea vorbitorilor bilingvi și multilingvi pornind de la raportul între competența în limba maternă și învățarea altor limbi. Aprecierea transferului lingvistic între limbi înrudite este centrală în susținerea identității naționale și a capacității de comunicare în societatea modernă. Numeroase țări susțin învățarea limbilor străine în școli pentru promovarea și dezvoltarea națională sau regională, iar cercetările subliniază cum factorii precum sprijinul familiei, competența în limba maternă și transferul lingvistic influențează succesul bilingvismului.
Europa, minorități și drepturi lingvistice în România
Cele mai importante prevederi legale referitoare la folosirea limbii materne a cetățenilor aparținând minorităților naționale în relațiile cu autoritățile publice se regăsesc în Legea nr. 215/2001. Aceasta reglementează folosirea limbii materne în relațiile cu administrația publică locală, în condițiile în care procentul minority reprezintă o pondere semnificativă a populației. Documente oficiale, formulare bilingve și obligația folosirii limbii materne în interacțiunea cu autoritățile sunt teme centrale pentru asigurarea accesului egal la serviciile publice și la administrație. Fragmentul legislativ prezentat evidențiază importanța tradiției administrative în limba maternă, precum și necesitatea adaptării documentelor oficiale la realitățile multilingvise din teren.
În concluzie, limba maternă nu este doar un instrument de comunicare, ci expresia identității, patrimoniului cultural și fundamentul învățării continue. În România, cadrul legislativ și programele educaționale susțin dreptul la studierea limbii materne, în special pentru minorități, precum și utilizarea limbilor regionale în spațiul public, pentru a conserva diversitatea lingvistică și a permite fiecărei comunități să-și păstreze limba vie în viața cotidiană.
Comparativ: situația actuală și perspectivele Bacalaureatului
| Proba | Situația actuală | Modificări propuse |
|---|---|---|
| Limba și Literatura Română (orală) | Obligatorie | Dispare |
| Limba și Literatura Română (scrisă) | Obligatorie | Rămâne obligatorie |
| Limba maternă (orală) | Obligatorie pentru minorități | Inclusă în competențe lingvistice |
| Limba maternă (scrisă) | Obligatorie pentru minorități; opțională pentru ceilalți | |
| Proba D (Limba și literatura maternă) | Comună pentru elevii din minorități | Menține caracterul comun pentru minorități; se discută oportunitatea opționalității pentru alții |
| Competențe lingvistice (limbi străine) | O probă (una limbă) | Două probe (două limbi) |
| Competențe digitale | Obligatorie | Obligatorie |
| Proba la alegere/Profil | Obligatorie | Comasată cu proba obligatorie; devine facultativă |
| Matematică/Științe | Obligatorie în funcție de profil | Probă obligatorie pentru toate profilurile, în vederea sepnei model european |
tags: #romania #limba #materna