Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, împărțite în 63 de zile prenatale și 63 postnatale. Concediul de maternitate este un drept acordat femeilor asigurate în sistemul public de sănătate, reglementat de Ordonanța de urgență nr. 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare. Distribuția acestor zile poate fi ajustată, la recomandarea medicului și în funcție de alegerea viitoarei mame. Concediul prenatal este partea din concediul de maternitate care se acordă înainte de naștere și poate fi solicitat începând cu săptămâna 28 de sarcină.
Indemnizația pentru concediul prenatal se calculează ca 85% din media veniturilor brute lunare obținute în 6 luni din ultimele 12 luni anterioare începerii concediului. Concediul postnatal, numit și concediu de lăuzie, este perioada de odihnă acordată mamei imediat după naștere. Durata acestui concediu este de 63 de zile calendaristice, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005. Legea permite redistribuirea celor 126 de zile totale (prenatal + postnatal), la recomandarea medicului și în funcție de alegerea mamei, așa cum este prevăzut în art. 24 alin. (2) din aceeași ordonanță.
Potrivit art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. … Această medie este considerată „baza de calcul” și se aplică tuturor persoanelor asigurate care au stagiul complet de cotizare. Din această sumă se reține doar contribuția la pensie (CAS). Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi ani anterior datei naşterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului.
Drepturile privind concediul și indemnizația sunt reglementate prin OUG nr. 111/2010 și actele ulterioare, cadrul juridic de bază care stabilește condițiile pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, durata concediului și măsurile de protecție pentru părinți. Legea tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii. De asemenea, pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legislația oferă protecție suplimentară. Astfel, atunci când se naște un al doilea copil, iar părintele se află deja sau a fost recent în concediu de creștere, indemnizația poate rămâne cel puțin la nivelul celei anterioare, dacă sunt respectate termenele prevăzute de lege.
Concediul prenatal, momentul potrivit și condițiile de eligibilitate
Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional. Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii. Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal. Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului.
Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat. Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la ISR și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună. În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal. Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege.
Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție. Această măsură reprezintă o motivație excelentă pentru proaspeții părinți care vor să devină activi din punct de vedere profesional înainte de a termina concediul și pe care familia îi poate ajuta cu creșterea celui mic. În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei. În acest context, un exemplu de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, pentru un părinte care a realizat venituri la nivelul salariului minim, ar fi: 4.050 × 0,85 = 3.443 lei pe lună.
Începând cu 2025-2026, în majoritatea județelor există posibilitatea depunerii dosarului și online, prin platformele digitale ale DGASPC sau prin sistemele puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu. Totodată, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea CCC mai este mică decât cea obținută în primul, solicitantul are dreptul de a primi aceeași sumă precum în concediul anterior.
Calculul indemnizației de maternitate și exemple practice
Indemnizația pentru concediul prenatal este de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, iar din acest rezultat se aplică 25% CAS. De exemplu, dacă media salarială este 8.500 lei, indemnizația brută se poate estima ca 8.500 × 0,85 = 7.225 lei, apoi CAS 25% din 7.225 = 1.806 lei. Indemnizația netă lunară este aproximativ 7.225 − 1.806 = 5.419 lei. Acesta este un exemplu teoretic folosit în scopuri ilustrative, iar calculul real se bazează pe datele personale ale fiecărei familii.
Procesul de plată a concediului prenatal: angajatorul plătește indemnizația lunar, apoi solicită rambursarea către Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). CAS verifică documentele și aprobă rambursarea. Pentru PFA sau persoane cu contracte de drepturi de autor, indemnizația se calculează conform legislației aplicabile, dar nu poate depăși valori maxime stabilite de lege. Actele necesare includ certificatul medical, cererea de acordare, copie după CI, adeverința de venituri etc. Actele se depun cu cel mult 30 de zile înainte de începutul concediului.
Obligații și drepturi ale angajatoarelor și angajaților
Angajatoarele însărcinate au dreptul să solicite concediu prenatal în conformitate cu legislația în vigoare și să beneficieze de indemnizație. Angajatorul are obligația să acorde concediul prenatal, să asigure plata indemnizației și să nu discrimineze salariatele pe durata concediului. De asemenea, angajatorul trebuie să păstreze locul de muncă al angajatei pe durata concediului și să o reîncadreze la întoarcere.
Angajatorul nu poate concedia o angajată pe durata concediului prenatal, cu excepția unor cazuri reglementate de lege (de ex. închiderea unității sau desființarea postului din motive economice). Este important ca femeile însărcinate să anunțe angajatorul cu suficient timp înainte de începerea concediului și să mențină o comunicare deschisă cu medicul lor pentru a asigura corectitudinea certificatelor medicale.
Concediul prenatal poate fi acordat în caz de complicații în timpul sarcinii sau în situații speciale (de exemplu handicap, risc la locul de muncă). În unele situații, angajatorii pot oferi beneficii suplimentare dincolo de drepturile legale: consiliere psihologică, carduri cadou, abonamente la clinici private etc. Aceste beneficii nu substituie drepturile legale, dar pot sprijini în perioada prenatală.
Diferența dintre concediul prenatal și concediul de risc maternal
Concediul prenatal este dreptul general pentru femeile însărcinate în ultimele luni de sarcină, cu durata de 63 zile înainte de naștere, în timp ce concediul de risc maternal este acordat în situații unde condițiile de muncă pot afecta sănătatea mamei sau a fătului, putând dura până la 120 de zile. Indemnizațiile diferă: 85% din media veniturilor pentru prenatal, față de 75% din media veniturilor pentru risc maternal.
Este esențial să înțelegi faptul că indemnizația prenatală este suportată din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, iar angajatorul poate recupera sumele plătite. Procedurile pentru concediul de risc maternal implică evaluarea riscurilor la locul de muncă și posibila modificare a condițiilor de muncă, cu acordul medicului de medicina muncii. În cazul în care riscurile nu pot fi eliminate, poate fi acordat concediu de risc maternal.
Documente și proceduri pentru concediul prenatal în 2025
- Certificat medical eliberat de medicul de familie sau obstetrician-ginecolog, cu menționarea stării de sarcină și a perioadei recomandate.
- Cerere de acordare a concediului prenatal, adresată angajatorului.
- Copie după cartea de identitate.
- Adeverință de la angajator privind veniturile supuse impozitului în ultimele 6 luni din ultimele 12 luni.
- Acte suplimentare în situații speciale (handicap, sarcini cu risc, lucrat în străinătate).
Procedura de depunere: ante data de început cu cel puțin 30 de zile. Angajatorul aprobă cererea și transmite documentele către CAS pentru calcul și plata indemnizației.
tags: #sanctiuni #neplata #concediului #prenatal
Postări populare:
- Ghid complet despre siguranța bazei pentru scaunul auto de bebeluș
- Explorarea fiziologiei sarcinii printr-o animație detaliată
- Interacțiunea cu burtica gravidei: mituri, realități și implicații emoționale
- Cadrul legal al refuzului sarcinilor adiționale – Codul muncii
- Ghid practic pentru înscrierea copiilor la pediatru în România