Stabilirea unei legături cu copilul, încă din perioada intrauterină, joacă un rol important în dezvoltarea lui ulterioară. Cum se face această legătură, la ce se referă ea mai exact?
Americanii sunt cei care au concluzionat, în urma unui studiu publicat pe 8 iunie 2015, că fătul reacționează mai curând la atingeri decât la voce; cu alte cuvinte simțul tactil este mai dezvoltat (sau mai curând mai receptiv) decât simțul auditiv. Pentru a ajunge la aceste concluzii, li s-a cerut unui număr de 23 de femei însărcinate în săptămânile 22-33 să testeze trei tipuri de comportament într-o încăpere întunecoasă. Au citit mai întâi, cu voce tare, o poveste pentru copii, apoi și-au mângâiat burta, după care s-au întins cu mâinile pe lângă corp. În tot acest timp, cercetătorii au urmărit reacţiile fătului cu ajutorul imagisticii medicale - când viitoarele mame îşi atingeau burtica, feţii îşi mişcau mâinile, capul, gura, opus situaţiei în care li se citea sau când graviduţele stăteau întinse. Rezultatele sugerează faptul că aceste mişcări sunt intenţionate.
Cercetătorii au mai observat că feţii au tendinţa să îşi atingă propria piele mai mult în trimestrul trei decât în trimestrul doi. Care este motivul? Sensibilitatea lor creşte. Este un lucru/ gest des întâlnit în rândul graviduţelor - tendinţa de a-şi atinge burtica mai des, de a o mângâia, ca şi când ar vrea să exprime dragostea şi grija faţă de puiul nenăscut. Tendinţa aceasta este din ce în ce mai vizibilă pe măsură ce bebe creşte, iar burtica se rotunjeşte. Simte fătul mângâierile? Conform specialiştilor care au studiat subiectul, atingerile se simt mai bine, se pare, începând cu trimestrul trei.
Micuţul care se pregăteşte să vină pe lume este sensibil la mişcările mâinilor mamei pe „culcuşul“ lui, percepe vibraţiile, senzaţia de căldură, de apăsare uşoară. Sentimentul de siguranţă începe să se creeze, să ia o formă. Poate de aceea vor căuta mereu după naştere braţele mamei, poate de aceea tot în braţele mamei se liniştesc din plâns, adorm, regăsesc liniştea din perioada intrauterină.
În afară de grijă şi protecţie, care ar mai fi motivul pentru care femeile însărcinate îşi mângâie/ ating burtica? Prin aceste presiuni uşore începe să se creeze, implicit, o legătură cu cel mic. Mai mult, mângâierile îl pot linişti atunci când mami simte mişcări prea puternice din partea lui. Pe de altă parte, nevoia de a atinge burta (de a o freca/ scărpina) poate avea şi o explicaţie medicală: iritaţiile pielii (pentru că pielea se întinde, din cauza creşterii în dimensiune, apar diverse disconforturi). Prin urmare, aceste mişcări le-ar putea calma.
Înainte de toate, atinsul burții nu aduce noroc, ci eventual un par în dinți. Nu predau psihologie socială, dar menționez că atingerea este un gest de invadare a spațiului personal, dacă nu faci parte din el. Dacă nu eram gravidă, mi-ai fi pus mâna pe burtă? Sau pe orice parte a corpului, fără permisiunea mea? Apoi, o burtă e o burtă, nimic interesant, chit că e un copil sau un butoi de bere în ea. O burtă de gravidă nu frige, nu cântă și nu face parte din categoria moaștelor. Nu aduce noroc, nu se ia sarcina, nu te spală de păcate. Poate provoca însă o reacție negativă din partea femeii, reacție care poate varia în intensitate pe scara “privire - vorbă - fapt”.
Ca să păstrăm cadrul obiectiv: în momentul în care cineva îți spune „pot să pun mâna?” sau te întreabă dacă este în regulă, răspunsul este esențial. Ideal este să taci și să nu comentezi dacă răspunsul este negativ. Zâmbești și treci mai departe. Nu ai ce să obiectezi. Dacă aștepți, vei găsi alte teme de conversație. Atunci când atingerile sunt insecurizante, reacția poate varia de la o exprimare calmă până la reacții mai puternice.
În vremurile noastre toate informațiile de care avem nevoie sunt la doar un clic distanță, dar mituri din popor persistă despre perioada sarcinii. Așa se face că unele dintre cele mai creative povești și legende populare despre sarcină sunt la fel de vii, iar întrebările despre sexul copilului sau despre felul în care arată burtica se perpetuează. Vom verifica în continuare adevărul despre câteva dintre aceste idei comune, pentru a înțelege ce este real, ce este mit și ce merită să discutăm cu medicul sau cu viitoarele mame.
Mituri despre sarcină, realități despre corp și alimentație
Forma burții în sarcină este determinată de mai mulți factori: dimensiunea și poziția bebelușului, tonusul muscular al mamei, numărul de sarcini anterioare. Data viitoare când cineva încearcă să ghicească sexul copilului pe baza formei burții tale, zâmbește și explică-i că bebelușul își alege propriul loc confortabil în burtă, fără reguli legate de sex. Nu există o corelație fiabilă între forma burții și sexul copilului.
Poftele în sarcină pot părea amuzante sau surprinzătoare, dar nu suntem în fața unei metode sigure de a ghici sexul. Mitul „pofta de dulce - fată, pofta de sărat - băiat” nu are bază științifică. De fapt poftele sunt generate de modificările hormonale și de nevoi nutriționale temporale, iar evaluarea sexului rămâne în sarcină pentru ecografie sau naștere.
În ceea ce privește revenirea la o formă anterioară după naștere, mitul că „corpuri nu vor mai fi niciodată la fel” poate fi demontat. Sarcina și nașterea reprezintă experiențe transformatoare; corpul poate purta urme, dar recuperarea este individuală și dependentă de stilul de viață, alimentație și exercițiu fizic sigur. Exercițiul fizic în timpul sarcinii, cu acordul medicului și sub supraveghere, este benefic pentru gestionarea greutății și starea generală de bine.
Zborul în timpul sarcinii este, în general, considerat sigur pentru majoritatea viitoarelor mame, dar cazurile cu risc pot impune restricții. Călătoriile cu avionul pot fi inconfortabile din cauza presiunii din cabina și pot provoca balonare sau discomfort. Măsurile de precauție și consultul medical înainte de călătorie sunt recomandate, în special dacă sarcina este considerată cu risc crescut sau aproape de termen.
În privința arsurilor la stomac în sarcină, acestea sunt comune și legate de relaxarea muschilor esofagului provocată de creșterea progesteronului. Mitul că arsurile înseamnă că bebelușul va avea păr bogat este doar o poveste populară fără suport științific. Dacă disconfortul este prea mare, discuția cu medicul poate ghida către soluții sigure pentru mamă și copil.
În altă ordine de idei, pistruii nu sunt determinați de observații vizuale ale mamei; aceștia sunt implicați genetics și nu pot fi „provocați” prin stimuli vizuali. Forma burții, părerea despre sexul copilului sau cine știe ce superstiție populară nu pot afecta texturea pielii copilului. Păstrarea unei atitudini deschise și informate este cheia pentru a face față miturilor cu umor și rigoare științifică.
La final, miturile despre sarcină pot fi demontate în baza cunoașterii despre fiziologia sarcinii, nutriția echilibrată, pregătirea pentru naștere și îngrijirea prenatală. Este important să ne informăm din surse sigure și să discutăm cu medicul despre orice îngrijorare sau curiozitate legată de sarcină. Sperăm că acest articol a ajutat să se clarifice adevărul din spatele celor mai răspândite mituri despre sarcină și să oferiți viitoarelor mame liniște și încredere în această perioadă minunată.
Din sarcină am ramas cu multe amintiri frumoase, dar și cu câteva care îmi dau și acum fiori. Unde se întâmplă interacțiuni adecvate: oamenii tind să atingă burta gravidei; dacă te simți inconfortabil, explică-ți limita calm și ferm. Momentul în care te confrunți cu întrebări despre „ce simți?” poate fi unul emoționant, iar reacțiile noastre pot reflecta respectul pentru intimitate și demnitate.
Întrebări-cheie despre simptomele sarcinii pot apărea în primele săptămâni sau luni. Primele semne includ întârzieri ale menstruației, greața matinală, sensibilitatea sânilor și oboseala. În al doilea trimestru, mișcările fetale devin mai familiare, iar abdomenul crește vizibil. În al treilea trimestru, disconfortul crește pe măsură ce bebelușul se pregătește pentru naștere.
Aspecte practice despre interacțiunea cu gravidele
- Înainte de a atinge burta cuiva, cere permisiunea explicită pentru a evita situațiile stânjene și posibilele reacții negative.
- Dacă primești un răspuns negativ, respectă-l și navigatează către alt subiect.
- Comunicarea empatică și respectul pentru spațiul personal sunt esențiale în relațiile cu viitoarele mame.
Legătura dintre mamă și bebeluș
Informații suplimentare utile
Este recomandat să se efectueze teste de sarcină în caz de întârziere a menstruației sau asupra simptomelor caracteristice. Testele de sarcină detectează hormonul hCG, iar confirmarea cu medicul permite începerea îngrijirii prenatală adecvate.
În concluzie, să înțelegem cum se construiește legătura mamă-copil în uter, să separăm miturile de realități științifice și să ne apropiem de sarcină cu responsabilitate, informare și grijă față de binele ambilor părinți și copil.
tags: #daca #pui #mana #pe #burta #unei
Postări populare:
- Descoperă istoria și arhitectura Catedralei Nidaros
- Spitalul Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni: extinderea echipei pentru neurologi, medici de internă și medici de urgență
- Îngeri în sarcină: consiliere, proiecte şi finanţări
- Neutronul și sarcina electrică: explicații și implicații
- Detalii despre condițiile de aplicare pentru TVA în trimestrul fiscal