Sângerarea bucală la bebeluși, deși poate fi alarmantă pentru părinți, poate avea diverse cauze, de la cele minore la cele ce necesită atenție medicală. Este importantă o evaluare atentă pentru a determina sursa și a stabili tratamentul adecvat.
Cauzele sângerării bucale la bebeluși
În anumite situații, sângele din gură la bebeluși poate fi un semn al unei probleme de sănătate semnificative care nu trebuie neglijată. Înțelegerea de unde provine sângele poate oferi o perspectivă asupra sursei problemei de bază.
Sângele poate apărea la tuse, după vărsături sau fără niciun motiv aparent. Culoarea, textura sau densitatea sângelui, precum și momentul în care acesta apare sunt printre lucrurile la care trebuie să acordați atenție.
Putem enumera câteva afecțiuni posibile care pot determina sângele să vină din gură:
- Afecțiuni respiratorii: Probleme precum infecțiile, bolile pulmonare cronice și cancerul pot provoca sângerări în plămâni. În astfel de cazuri, organismul poate încerca să elimine prin tuse sângele acumulat prin sângerare.
- Afecțiuni gastrointestinale: Sângerările cauzate de probleme de sănătate precum ulcerele sau varicele esofagiene pot provoca sânge în vomă. Acest sânge poate fi uneori confundat cu sângele din gură.
- Traume sau iritații: Tusea aspră, vărsăturile excesive sau inhalarea de iritanți din cauza infecțiilor sau alergiilor pot deteriora țesuturile din gât sau căile respiratorii, provocând mici cantități de sângerare.
- Efecte secundare ale medicamentelor: Substanțele anticoagulante pot provoca uneori sângerări în diferite părți ale corpului, inclusiv în tractul respirator.
Un scenariu specific menționat de un părinte implică o fetiță de 2 ani care se trezește dimineața cu sânge în gură, pe buze și pe dinți. Deși gingiile nu par să aibă probleme, copilul are gripă și prezintă sângerări nazale ocazionale. Există posibilitatea ca sângele din nas să ajungă în gură în timpul somnului, mai ales dacă respirația se face predominant pe gură.
Sângerarea gingiilor: Afecțiunile gingiilor și ale dinților pot provoca sângerări pe timpul nopții.
Iritația gâtului: Iritațiile și rănile la nivelul gâtului pot provoca sângerări bucale în timpul somnului. Odată cu evoluția afecțiunii, crește și cantitatea de sânge eliminată.
Trauma: Loviturile la nivelul gâtului sau capului pot produce răni din care sângele ajunge în cavitatea bucală.
Candidoza bucală la bebeluși: Aceasta este cauzată de o dezvoltare excesivă a ciupercii Candida, în principal Candida albicans. C. albicans sunt ciuperci simbiotice, bine-cunoscute la oameni, care se găsesc adesea în cavitatea bucală, tractul intestinal, vaginal și piele. Deși nu este o sângerare în sine, candidoza poate cauza iritații și disconfort, iar în cazuri severe, leziuni care pot sângera.
Otoragia - Sângerarea din ureche
Otoragia (sau cunoscută popular drept sângerare din ureche) este o scurgere de sânge cu origine în conductul auditiv extern. Otoragia este adesea benignă, cu excepția cazurilor de traumatisme grave sau de perforare a timpanului.
Cele mai multe otoragii rezultă în urma unui traumatism. Dacă otoragia rezulta în urma unei simple zgarieturi la nivelul conductului auditiv extern, aceasta ia forma unei mici scurgeri sanguinolente. În cazul otitei medii acute, o otoragie constând în sânge roșu sugerează ruperea unei vezicule hemoragice (flictenă), în contextul otitei gripale asociate unui virus.
Sângerarea urechii (apariția de sânge în ureche) este un eveniment destul de rar. Leziunile legate de scufundări pot fi, de asemenea, evitate parțial prin învățarea manevrelor menite să echilibreze presiunea dintre urechea externă și cea medie.
Otoragia poate afecta pe oricine. Cu toate acestea, anumite obiceiuri de igienă ORL, practicarea anumitor activități (cum ar fi scufundările) și chiar anumite ocupații (în special cele expuse la explozii recurente) pot fi considerate factori de risc pentru apariția de sânge în ureche.
Dacă otoragia apare în urma unui traumatism violent, este recomandată prezentarea la urgență. Sangerările din ureche sunt în general rare și nu foarte abundente. Cu toate acestea, otoragia poate ascunde cauze mai grave.
Cianoza la nou-născuți
Cianoza nou-născutului este un semn clinic, caracterizat de modificarea culorii pielii, patului unghial, buzelor și mucoaselor (cum ar fi mucoasa bucală), care capătă o nuanță albastră sau violet. Tulburarea este provocată de un nivel insuficient de oxigen în organism sau de reducerea aportului de oxigen în anumite țesuturi.
Cianoza neonatală poate fi manifestarea clinică a unor afecțiuni amenințătoare de viață, cum ar fi o malformație congenitală cardiacă, o anomalie congenitală a plămânilor, sau de anumite defecte congenitale, ca atrezia esofagului.
Cianoza la nou-născut, manifestată prin colorația albăstruie a pielii, poate indica probleme respiratorii sau cardiace ce ar putea crește riscul de sindrom al morții subite la sugar. Astfel, un nou-născut cianotic necesită investigații medicale și tratament de urgență.
Există două tipuri principale de cianoză neonatală:
- Cianoză periferică sau acrocianoză neonatală: Este definită de albăstrirea extremităților (palme, tălpi), dar nu și a mucoaselor. Această formă de cianoză este, în general, fiziologică și temporară, apărând frecvent la nou-născuți în primele ore de viață, din cauza hipotermiei tranzitorii.
- Cianoză neonatală centrală: Este caracterizată de albăstrirea generalizată a pielii, limbii și mucoaselor. Aceasta afectează 3-4% dintre nou-născuți și anunță prezența unei afecțiuni care pune viața în pericol, precum o boală cardiacă sau respiratorie.
Diferite anomalii pot fi asociate cu eșecul transportului de oxigen, incluzând:
- Boli pulmonare și ale căilor respiratorii - hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului, pneumonie, stenoză traheală, atrezie coanală, emfizem lobar congenital, hipoplazie pulmonară;
- Anemie și policitemie - modificări ale concentrației de hemoglobină și globule roșii din sânge;
- Boli congenitale cardiace - malformații cardiovasculare prezente încă de la naștere, care afectează circulația sângelui și aprovizionarea cu oxigen, cum ar fi tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, atrezie de valvă tricuspidă;
- Sepsis - o infecție răspândită în tot organismul poate produce detresă respiratorie a nou-născutului;
- Boala albastră a nou-născutului sau methemoglobinemia - creșterea nivelului de methemoglobină, un tip de hemoglobină, are ca rezultat scăderea disponibilității oxigenului.
- Circulara de cordon ombilical;
- Apneea prematurului;
- Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală;
- Anomalia Ebstein;
- Obstrucție în căile respiratorii - imediat după naștere, blocajul căilor respiratorii poate fi reprezentat de meconiu (primul scaun al bebelușului), dacă acesta este eliminat precoce, intrauterin.
În funcție de cauzele cianozei infantile, manifestările clinice pot varia. Un nou-născut cianotic trebuie evaluat de urgență.
Diagnosticarea și tratamentul
Anamneza pacientului și examenul clinic ajută la confirmarea diagnosticului. Pentru a obține o mai bună vizualizare a conductului auditiv extern și a membranei timpanice, medicul efectuează o otoscopie. Aceasta este o examinare a urechii folosind fie un dispozitiv optic portabil numit otoscop, fie un microscop binocular, fie un endoscop.
Tratamentul pentru otoragie este adaptat de la caz la caz, după examinarea clinică și curățarea leziunilor. Leziunile minore se vindecă de obicei spontan, fără niciun tratament.
Identificarea cauzei exacte a sângerării bucale este foarte importantă. Mai ales în cazurile în care sângerarea continuă sau dacă reapare în viitor chiar dacă se oprește, este necesar să mergeți la un centru de sănătate și să obțineți o evaluare medicală.
SÂNGERI NAZALE la copii | Dr. Paul
Hemoptizia (tusea cu sânge)
Hemoptizia este expulzarea sângelui din tractul respirator sau din plămâni prin scuipare. Hemoptizia nu este o boală în sine, dar poate fi un simptom al unei alte boli subiacente. Diagnosticul de hemoptizie poate fi pus după o evaluare medicală completă, care poate include:
- Istoric medical și examinare fizică;
- Teste imagistice (radiografie toracică, tomografie computerizată);
- Bronhoscopie;
- Teste de sânge și analiza sputei.
Tipurile de hemoptizie, în funcție de cantitatea de sânge eliminată în 24 de ore, sunt:
- Hemoptizia mică sau ușoară: în jur de 20 ml de sânge.
- Hemoptizia moderată sau non-masivă: până la 200 ml de sânge.
- Hemoptizia masivă: 500 - 1.000 ml de sânge, reprezentând o urgență medicală.
Cauzele apariției hemoptiziei pot fi pulmonare (tuberculoză, pneumonie, bronșită, cancer pulmonar), cardiovasculare (embolie pulmonară, hipertensiune) sau altele (tulburări de sângerare, traumatisme pulmonare).
Tratamentul pentru cazurile grave de hemoptizie implică stabilizarea pacientului în terapie intensivă și identificarea cauzei. Opțiunile de tratament pot include tehnici bronhoscopice, embolizarea arterei bronșice, tratamentul cancerului (chirurgie, chimioterapie, radioterapie) sau tratament chirurgical pentru traume.
Tratamentul candidozei bucale la bebeluși
Opțiunile de tratament pentru candidoza bucală la bebeluși implică, de obicei, medicamente antifungice și măsuri de susținere pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea recurenței:
- Medicamente antifungice cu administrare locală;
- Menținerea igienei orale - curățarea regulată a gurii copilului;
- Sterilizarea suzetelor, tetinelor și a altor obiecte care intră în gura copilului;
- Tratarea mamelor care alăptează, dacă este cazul;
- Asigurarea unei alimentații adecvate;
- Probiotice (la recomandarea medicului).
În cazul cianozei neonatale, acrocianoza dispare de obicei de la sine, dar cianoza centrală necesită investigații și tratament de urgență pentru afecțiunile subiacente.
Este esențial ca orice sângerare persistentă sau severă să fie evaluată de un medic specialist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.
tags: #sange #uscat #la #bebe #de #o