Epistaxisul constă în pierderea de sânge din vasele mici de sânge care căptușesc interiorul nasului. De obicei, afectează o singură nară. Majoritatea sângerărilor nazale nu sunt grave și rareori indică o problemă medicală gravă. Aceste episoade de hemoragie nazală sunt frecvente atât la adulți, cât și la copii, în special la cei cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani. Deși scurgerea de sânge din nas poate fi supărătoare, mai ales când vorbim de epistaxis la copii, se poate realiza oprirea sângelării nazale prim măsuri simple de prim ajutor în epistaxis.
Epistaxisul anterior își are originea în partea din față a nasului. Capilarele fragile din această zonă sunt predispuse la rupere și sângerează. Frecvent întâlnit la copii, epistaxisul anterior este de obicei mai puțin grav, oprirea sângelării nazale putând fi realizată la domiciliu. Alt tip de epistaxis este epistaxisul posterior. Acest tip de sangerare nazală poate duce la hemoragii substanțiale, sângele scurgându-se spre gât. De obicei mai severe, cazurile de epistaxis posterior sunt mai frecvente la adulți și pot necesita asistență medicală imediată.
Deși este o situație întâlnită relativ frecvent, multe persoane nu știu de ce curge sânge din nas. Cauzele sângerării nazale sunt diverse și variază în funcție de contextul în care apare afecțiunea. HTA rezistentă la tratament poate contribui la episoade recurente de epistaxis, din cauza fragilității vaselor sanguine. În timp ce majoritatea episoadelor de epistaxis afectează o singură nară, sângerea nazală poate surveni simultan în ambele nări. Aerul uscat, frecvent în climatele calde cu umiditate scăzută, reprezintă cea mai frecventă cauză. Infecțiile, cum ar fi răcelile și sinuzita, împreună cu alergiile, contribuie la episoade repetate de strănut, tuse și suflare a nasului, crescând și mai mult riscul de epistaxis. Un fenomen frecvent este reprezentat de sângerările nazale în sarcină. Nivelurile ridicate de estrogen cresc fluxul de sânge către membranele mucoase nazale, făcându-le mai susceptibile la uscăciune și iritație.
Cazurile de epistaxis la copii sunt un eveniment frecvent. Deși scurgerea de sânge din nas la copii poate fi alarmantă la prima vedere, aceasta este de obicei inofensivă și rareori indică o afecțiune gravă de bază. O cauză principală a epistaxisului la copii este fragilitatea vaselor de sânge din interiorul nasului. De asemenea, copiii sunt mai predispuși să își introducă obiecte în nas, ceea ce poate provoca iritații și sângerări. Principalul simptom de epistaxis este scurgerea de sânge din nas. Este posibil ca persoanele afectate să nu prezinte niciun simptom suplimentar, în afară de sângerarea vizibilă. Dacă un obiect străin este cauza sângerării nazale, mai ales în cazurile de epistaxis la copii, simptomele însoțitoare pot include durere sau mâncărime, o scurgere urât mirositoare dintr-o nară și respirație urât mirositoare.
Complicațiile epistaxisului sunt în general rare, dar pot include anemia, în special în cazurile de sângerare nazală persistentă. Deși hemoragia nazală severă sau recurentă este mai puțin frecventă, aceasta poate duce la șoc hipovolemic, o afecțiune gravă cauzată de pierderea excesivă de sânge. Nu aștepta apariția complicațiilor! Pentru a stabili un diagnostic de epistaxis, medicul orelist va efectua o evaluare amănunțită, adresând pacientului întrebări despre durata sângerării nazale, frecvența și cantitatea aproximativă de sânge pierdut. Vor fi consemnate și informații despre medicamente, inclusiv anticoagulante și medicamentele utilizate pentru răceli și alergii. În plus, se vor evalua antecedentele familiale privind tulburările de sânge, consumul de alcool și orice consum de droguri recreaționale care implică ingestia pe cale nazală.
Examinarea fizică implică utilizarea unui speculum pentru a deschide nările și a diferitelor surse de lumină sau a unui endoscop pentru a inspecta pasajele nazale. Se pot aplica medicamente topice pentru anestezie și pentru a produce constricția vaselor de sânge. În unele cazuri, pot fi realizate radiografii, tomografii computerizate (CT) sau analize de sânge pentru a investiga tulburările de sângerare, anomaliile vaselor de sânge sau tumorile nazale. Oprirea sângerării nazale poate fi realizată prin diverse metode, primul ajutor pentru epistaxis fiind pasul inițial și cel mai important în gestionarea acestei afecțiuni. Acesta începe cu poziționarea persoanei afectate în poziție verticală și ușor înclinată în față pentru a împiedica sângele să curgă în gât.
Aplicarea unei presiuni directe pe partea moale a nasului, chiar sub podul osos, timp de aproximativ 10-15 minute, poate fi suficientă pentru oprirea sângelării nazale. Decongestionantele nazale topice pot fi folosite pentru a contracta vasele de sânge și a ajuta la hemostază. Tamponamentul nazal este o abordare frecvent folosită. Se introduc în nas tifon, bureți nazali speciali, spumă sau un balon gonflabil din latex, creând presiune la locul sângerării. Cauterizarea presupune aplicarea unei substanțe chimice, cum ar fi nitratul de argint, sau a energiei termice, folosind electrocauterul, pentru a sigila vasul de sânge care sângerează. În cazul în care se identifică un obiect străin ca fiind cauza sângerării nazale, este esențială îndepărtarea rapidă a acestuia.
Pentru a preveni sângerările nazale, se pot lua mai multe măsuri simple. Menținerea unui mediu umed cu ajutorul unui umidificator ajută la prevenirea uscăciunii nazale. Utilizarea regulată a spray-urilor nazale saline menține pasajele nazale umede și minimizează iritarea. Aplicarea de lubrifianți nazali, cum ar fi vaselina, ajută la reținerea umidității, iar menținerea hidratării contribuie la sănătatea generală a mucoaselor. La SANADOR, medicii sunt experimentați și empatici. Persoanele cu epistaxis persistent se pot adresa Compartimentului de Primiri Urgențe* al Spitalului Clinic SANADOR, care funcționează non-stop, 7 zile din 7. CPU SANADOR are 26 linii de gardă și deține un serviciu de ambulanță cu dispecerat propriu, disponibil permanent, la numărul 021 9699. La Spitalul Clinic SANADOR sunt realizate și intervenții chirurgicale pentru tratamentul fracturilor nazale, precum și rinoplastii, pentru corectarea deviației de sept.
Sângerările nazale în sarcină
Sangerările nazale în sarcină sunt destul de frecvente, fiind cauzate de modificările fiziologice care au loc în organismul femeii. Pe de o parte, schimbările hormonale pot face mucoasa nazală mai uscată și predispusă la sângerări, iar pe de altă parte, volumul sangvin mărit cu 40-50% crește presiunea asupra vaselor de sânge din mucoasa nazală, făcându-le mai fragile și mai susceptibile la sângerare. Deși poate fi neplăcută sau ridică îngrijorări, sângerarea nazală în sarcină nu anunță vreun pericol atâta vreme cât nu există o pierdere mare de sânge și se gestionează acasă.
Sangerările nazale în sarcină pot afecta o singură nară sau ambele, durează între câteva secunde și până la 10 minute și poate apărea inclusiv în timpul somnului. Dacă sângerările nazale par să fie tot mai frecvente sau severe, adresați-vă medicului. Cuprins: Cum oprim sangerarea nazală? Alte posibile cauze ale sangerării nazale în sarcină. Cu cât de normale sunt sangerările nazale în sarcină? Legătura dintre anemie și sângerările nazale. Poate fi prevenită sângerarea nazală în sarcină?
Ca măsuri de prim ajutor în caz de epistaxis în sarcină, rămâneți în poziție verticală sau așezați-vă pe un scaun, apucați partea moale a nasului de deasupra narilor și apăsați. Respirați pe gură și mențineți presiunea asupra narilor timp de 10-15 minute. Este recomandat să adoptați o poziție a capului ușor înclinată, aplecată înainte, deoarece lăsând capul pe spate sângele poate curge pe peretele esofagian posterior, apoi în stomac, iritând mucoasa gastrică și provocând greață ori vărsături. Este de preferat să mențineți o poziție verticală întrucât gravitația ajută la reducerea presiunii sângelui în vasele de la nivelul nasului, ceea ce va descuraja sângerarea.
Alte posibile cauze ale sângerării nazale în sarcină: pe lângă modificările hormonale specifice sarcinii și a creșterii volumului de sânge, există și alte cauze ale apariției sângerărilor nazale: Deshidratarea, alergiile și răcelile, expunerea la substanțe iritante. Aflați mai multe despre epistaxis. Frecvența episoadelor de epistaxis și cantitatea de sânge din timpul acestora variază de la persoană la persoană. Unele femei însărcinate se pot confrunta zilnic cu sângerări nazale cât timp factorii care declanșează sângerea persista; alte femei vor avea doar câteva episoade pe durata sarcinii sau deloc. Sangerările nazale pot debuta în primul trimestru și pot dura până la naștere, alteori apar în trimestrul 2 sau 3, însă nu este o regulă, depinde de stilul de viață și alți factori.
Legătura dintre anemie și sângerările nazale: creșterea volumului sanguin specifică sarcinii poate determina o ușoară anemie, este și unul dintre motivele pentru care medicii recomandă administrarea suplimentelor de fier în sarcină. Desi numărul globulelor roșii crește, plasma crește în volum mai rapid și poate cauza anemie. Sângerările nazale severe, dese, prelungite pot cauza anemie. Oboseala, amețelile și tegumentele palide sunt principalele simptome ale anemiei prin carența de fier.
Poate fi prevenită sangerarea nazală în sarcină? Riscul de sângerare nazală în sarcină poate fi diminuat dacă atunci când vă suflați nasul, o faceți într-o manieră delicată. Suflând nasul cu putere, mucoasa nazală devine și mai iritată, favorizând fisurarea vaselor de sânge. În sezonul rece, aerul uscat facilitează sângerările nazale. Este indicat să folosim un umidificator în spațiile cu aer uscat.
Tratamentul epistaxisului: tratarea are trei scopuri: oprirea hemoragiei; tratarea șocului hemoragic; tratarea afecțiunii cauzale. Tratamentul simptomatic constă în asigurarea unui mediu liniștit; comprese reci puse pe dosul nasului, fruntei și occipital; comprezie digitale pe regiunea alară; administrarea de vasoconstrictoare nazale. Bolnavul este rugat să respire pe gură, să stea în poziție șezândă, ușor aplecat cu fața în jos, eventual să ridice mâinile. Trebuie evitată poziția culcat pe spate.
Ca tratament adjuvant, medicul poate recomanda vitamine pentru administrare orală și soluții locale pentru reepitelizare, lavaj nazal ușor cu ser fiziologic sau apă de mare sterilă. Odată oprită hemoragia, se va recomanda pacientului să evite efortul fizic excesiv, băile fierbinți, aplecarea capului, controlul tensiunii arteriale și tratamentul bolilor de fond. Se pot recomanda administrarea de hemostatice local sub formă de gel sau cremă, sau soluții orale/intravenoase.
Tratamentul local urmărește oprirea hemoragiei prin diferite metode, toate aplicate în zona afectată. Pacientul este invitat să stea în fața unei tăvi renale și să se curețe fosele nazale de cheaguri. Se poate opta pentru anestezie locală pentru cauterizarea zonei hemoragice (electrocauterizare, nitrat de argint, laser). Nu este indicată cauterizarea aceleiași zone pe ambele fețe ale septului. Dacă nu se obține oprirea sângeriei, se aplică tamponament anterior sau tamponament posterior sau alte manevre. Tamponamentul anterior constă în introducerea unei meșe în fosa nazală 48-72 ore. Tamponamentul posterior este mai dificil și are indicații rare. Pot fi folosite bureți de fibrină, bureți elastici sau baloane hemostatice ca alternative. În epistaxis grave, se poate recurge la ligatura vasculară.
Complicații: Complicațiile sângelui nazal sunt rareori deosebite; ele pot apărea ca urmare a bolilor asociate. Sarcina poate aduce și câteva neplăceri, inclusiv greață, ameteli, oboseală, sau sângerări nazale. Minoritatea de sângerări nazale este în general inofensivă. Respirați pe gură și strângeți nările timp de 10 minute. Contactați doctorul dacă aveți sângerări nazale frecvente în timpul sarcinii. Uneori, o sângerare nazală în timpul sarcinii necesită asistență medicală imediată.
La SANADOR, investigațiile avansate asigură precizia diagnosticului. Baby Stem oferă un serviciu medical unic pe piața din România, respectiv cea mai inovatoare și performantă tehnologie de stocare dezvoltată de Cells4Life. De cele mai multe ori ea este autolimitată, adică se oprește singură. Femeile însărcinate pot experimenta apariția de epistaxisuri spontane. Bolile cardio-vasculare tratate cu anticoagulante sunt cauze frecvente de sângerare nazală la adult. Persoana afectată trebuie să se așeze confortabil, să țină capul ridicat iar la momentul opririi sângelui să apese ferm pe zona moale a nasului. Sângerarea nazală în timpul sarcinii, în special în prim trimestru, poate fi cauzată de schimbările hormonale care duc la îngroșarea vaselor de sânge din zona nasului. Este important să comunicați medicului orice schimbare sau îngrijorare, mai ales dacă sângerarea nazală este frecventă sau dacă are loc împreună cu alte simptome ca amețeala sau slăbiciunea.
Pentru prevenție: hidratați nasul cu sprayuri saline, folosiți un umidificator, consumați multe lichide și evitați aerul condiționat sau orice altceva ce usucă nasul. Informațiile de mai sus sunt generale și nu înlocuiesc sfatul medical. Sângerările nazale în timpul sarcinii sunt un eveniment frecvent datorită modificărilor hormonale, însă, de cele mai multe ori, nu reprezintă un motiv de alarmă.
What is Epistaxis (Nosebleed)?
În cazul în care aveți simptome care vă îngrijorează, solicitați un sfat medical specializat sau programați o consultație. Dacă sângerarea nazală este frecventă sau dacă debutează în urma utilizării unui nou medicament, consultați medicul pentru ajustarea dozei sau schimbarea tratamentului. Contactați de urgență dacă sângerarea este abundentă sau durează mai mult de 30 de minute, dacă vă simțiți amețit sau leșinați, sau dacă s-a produs în urma unei căderi sau a unui accident. Primum ajutor în caz de sangerare nazală include să stați calm, să respirați pe gură, să aplicați presiune pe narile afectate timp de 10-15 minute și să evitați aplecarea capului pe spate.
Resurse: Mayo Clinic, Harvard Health, NHS, MedlinePlus.
tags: #sangerari #nazale #in #sarcina