Pe net se pot găsi modele de plângeri contravenționale care circulă împreună cu câteva mituri. Sau mă rog, poate că miturile sunt create mai degrabă de cei care sunt amatori să conteste amenda. Este vorba de practica CEDO, respectiv a articolului 6 CEDO, conform căruia fiecare persoană are dreptul la un proces echitabil. Astfel, contestatarii susțin că sarcina probei revine agentului constatator, adică acesta ar trebui să dovedească vinovăția contravenientului.
Două situații distincte în practică
Sunt două situații. Prima este aceea că procesul verbal se bazează pe observațiile efectuate de agentul constatator. În acest caz avem de‑a face cu prezumția de legalitate și temeinicie. Adică polițistul, dacă avem de‑a face cu o contravenție rutieră, se presupune că este investit să constate și să acționeze conform legii. Un avocat care știe meserie realizează dificultatea situației și este conștient că nu-și va putea „salva” clientul. Totuși, justiția este făcută cu oameni! Un avocat specializat în dreptul contravențional ar putea folosi un arsenal „lacrimogen”, care să meargă direct la sufletul judecătorului. Că e prima oară, că șoferul rămâne fără job și are copii mici, la școală. Că e criză și unde mai găsește de lucru… Știe domnul avocat ce să spună!
Cealaltă situație are în vedere constatarea făcută prin intermediul unui aparat de măsură, un dispozitiv, ceva de genul acesta. De exemplu un radar. Aici este o breșă pe care un avocat deștept și perseverent o exploatează. În aceadtă situație, de răsturnare a sarcinii probei, serviciile rutiere se poate întâmpla să clacheze. De exemplu, s-au întâmplat cazuri în care polițiștii lucrau cu radare care aveau avize metrologice expirate. Prin urmare, măsurătorile nu aveau nicio valoare iar procesele verbale de constatare deveneau nule. Amenzile nici nu mai intrau în discuție. Iar dacă vreți o opinie personală, nu cred că-i mai prindeți pe polițiști la înghesuială cu așa ceva.
Prezumția de legalitate și temeinicie versus prezumția de nevinovăție
Prezumția de legalitate și temeinicie se bazează pe cea de veridicitate și autenticitate oferită de actul administrativ. Nu este absolută însă, aceasta este pusă la îndoială când există o plângere împotriva ei. Iar conform Deciziei CCR nr 70 din 21 februarie 2013 cel care a formulat plângerea nu trebuie să-și dovedească nevinovăția. Curtea Europeană a Drepturilor Omului menţionează în mod expres că prezumţia de nevinovăţie nu este una absolută, ca, de altfel, nici obligaţia organului constatator de a suporta întreaga sarcină a probei. Procesul-verbal de contravenţie nu este doar un "act de acuzare", asemănător rechizitoriului, ci şi un mijloc de probă, forţa probantă a proceselor-verbale fiind lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, instanţele având însă obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul.
Exemple de răsturnare a prezumției: jurisprudență națională
O speță relevantă în acest sens când prezumția de veridicitate și autenticitate este răsturnată, iar de aici se ajunge la anularea procesului verbal de constatare a contravenției este Sentinţa civilă nr. 8676 din 6 mai 2011 a Judecătoriei Sector 1 București. În speța citată mai sus, polițistul, agent constatator, a observat cum conducătorul auto ar fi trecut cu mașina pe culoarea roșie a semaforului. Ideea este însă că, din locul în care se afla, polițistul nu ar fi putut să vadă dacă semaforul avea culoarea roșie sau nu. Și lucrătorul serviciului de poliție rutieră neaducând niciun alt mijloc de probă, Judecătoria Sector 1 București a anulat procesul verbal. Așa a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a unui proces verbal.
Reglementare procedurală și obligații formale
Actul normativ care reglementeaza materia contraventiilor il constituie Ordonanta Guvernului nr. [...] Pentru ca procesul verbal sa fie legal intocmit, continutul acestuia trebuie sa cuprinda anumite date si mentiuni (expres prevazute in art. 16 din ordonanta), in caz contrar acesta fiind anulabil. In unele situatii, nulitatea procesului verbal poate fi constatata si din oficiu. Conform O.G. nr. 2/1001, plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii trebuie facuta in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia si se depune la organul din care face parte agentul constatator.
De multe ori instantele de judecata admit plangerile introduse, dispunand anularea proceselor verbale contestate, pentru simplu motiv ca acestea nu au fost intocmite conform O.G. nr. 2/1001. In aceste situatii, instanta de judecata nici nu mai ajunge sa analizeze fondul problemei, fiind obligata sa constate, de exemplu, ca actul nu cuprinde una dintre mentiunile obligatorii prevazute la art. 4. Daca insa se constata ca procesul verbal contestat a fost intocmit cu respectarea O.G. nr. 2/1001, un rol important in formarea aprecierilor instantei de judecata il constituie probatoriul administrat pe parcursul procesului.
Schimbarea de paradigmă în jurisprudența europeană și efectele asupra sarcinii probei
De curand, aceasta problematica, a prezumtiei de legalitate a procesului verbal de contraventie, a fost supusa atentiei Curtii Europene a Drepturilor Omului. In speta mentionata, Curtea considera ca prezumtia de legalitate si de adevar a procesului verbal de contraventie este o prezumtie “lipsita de rezonabilitate” si ca, astfel, ea violeaza art. 6 al Conventiei, respectiv dreptul la un proces echitabil. Se apreciaza ca “nerespectarea garantiilor fundamentale - printre care prezumtia de nevinovatie - care protejeaza indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor, impune in privinţa aceasta o problema pe baza art. 6 din Conventie”, incalcand dispozitiile acestuia. Curtea mai constata faptul ca finalitatea art. 7...
Avocat CEDO - Procedura de deschidere a unei plangeri la CEDO
Ce înseamnă aceasta pentru contravenient și pentru agentul constatator
- Este de datoria instituției care a aplicat sancțiunea contravențională să dovedească faptul că dumneavoastră ați comis contravenția. Instituția de stat specifică trebuie să furnizeze dovezi suficiente și adecvate care să dovedească răspunderea dumneavoastră.
- Exista anumite fapte sau noțiuni juridice care sunt prezumate fi adevărate, cu excepția cazului în care dovediți contrariul. Dacă aveți un alibi sau orice împrejurare care arată că nu sunteți vinovat, dar care nu sunt menționate la dosarul cauzei, autoritățile statului nu sunt obligate să le caute.
- În practică, în situațiile în care procesul-verbal se sprijină pe măsurători de aparat, se poate cadea în vulnerabilități tehnice (avize metrologice expirate, lipsă documentație), ceea ce deschide calea pentru contestarea temeiniciei măsurătorilor și, implicit, anularea procesului-verbal.
Sarcina probei în dreptul comparat și evoluția istorică
Răspunderea contravenţională este receptată diferit în legislaţia statelor. În sistemele europene există opțiuni împărțite: unele acordă o forță probantă puternică proceselor‑verbale (ex.: Franța), altele pun accent pe prezumția de nevinovăție și cer autorității să dovedească vinovăția. Din punct de vedere istoric, procesele‑verbale de constatare a contravenţiei au beneficiat tradițional de prezumția de veridicitate și autenticitate, dar jurisprudența europeană a impus limite rezonabile utilizării acestor prezumții.
Aspecte practice pentru contestarea procesului‑verbal
- Verificați îndeplinirea cerințelor formale ale procesului‑verbal: conținutul trebuie să cuprindă anumite date și mențiuni expres prevăzute de lege, lipsa uneia dintre ele atrage nulitatea.
- În situațiile bazate pe observațiile agentului constatator, dacă nu există alte mijloace de probă, instanța poate menține procesul‑verbal în temeiul prezumției de veridicitate; în acest caz, competitivitatea apărării este mai dificilă.
- Dacă constatarea se bazează pe un aparat de măsură, verificați avizele metrologice, certificările și modul de operare; lipsa sau expirarea documentației tehnice poate conduce la anularea procesului‑verbal.
- Motivați plângerea în termenul legal: plângerea contravenţională trebuie făcută în termen de 15 zile de la comunicare și trebuie motivată în fapt sub sancțiunea anulării.
Tabel sumar: cine dovedește ce?
| Ipoteză | Sarcina probei inițială | Posibilă cale de răsturnare |
|---|---|---|
| Proces‑verbal bazat pe observații agent | Prezumată veridicitatea procesului‑verbal (agentul/administratia) | Probe care arată imposibilitatea observației sau erori evidente în relatare; lipsa unei alte probe |
| Proces‑verbal bazat pe aparat (radar, dispozitiv) | Instituția trebuie să prezinte certificările și documentația tehnică | Avize metrologice expirate, neconformități în operare, lipsă documentație tehnică |
Observații finale privind practica instanțelor
Până recent, instantele de judecata considerau ca in materie contraventionala sarcina probei revine contravenientului. Cu alte cuvinte, cel care contesta un proces verbal de contraventie, trebuia sa vina cu dovezi in sprijinul sustinerilor sale. Rationamentul instantelor de judecata avea la baza prevederile Codului civil, care statueaza, in art. ... Pe cale de consecinta, procesul verbal de contraventie se bucura de o “prezumtie de legalitate”, aceasta putand fi rasturnata doar de catre contravenient prin probele propuse. Totusi, jurisprudența CEDO și unele decizii naționale au determinat o revizuire critică a acestei abordări, impunând o analiză echitabilă a probatoriului și respectarea garanțiilor procedurale ale contravenientului.
tags: #sarcina #probei #revine #agentului #consator