În timpul sarcinii în organismul femeii au loc schimbări fiziologice importante, care asigură dezvoltarea normală a fătului, pregătesc organismul pentru naştere şi alăptare. În această perioadă, deloc uşoară, se măreşte vădit sarcina asupra tuturor organelor şi ale sistemelor organismului viitoarei mame, fapt ce poate duce la acutizarea diferitor maladii cronice şi dezvoltarea complicaţiilor. Anume din aceste considerente, este necesar să se consulte specialiştii corespunzători şi să se efectueze investigaţiile necesare încă în etapa planificării sarcinii.
În timpul sarcinii, sistemul cardio - vascular efectuează o activitate mai pronunţată, deoarece în organism apare circuitul sanguin adiţional placentar. Aici circulaţia este mai sporită deoarece la fiecare minut prin placentă trec 500 mililitri de sânge. Inima femeii sănătoase în timpul gravidităţii se adaptează uşor la sarcinile adiţionale: se măreşte greutatea muşchiului inimii şi circulaţia sângelui. Pentru asigurarea necesităţilor crescânde ale fătului cu substanţe nutritive, oxigen şi ale materialelor constructive, în organismul femeii începe să se mărească volumul de sânge, care ajunge la maxim la cele 7 luni ale sarcinii: în loc de 4000 mililitri acum în organismul femeii circulă 5300-5500 mililitri. Tensiunea arterială, în timpul sarcinii ce decurge normal practic, nu se schimbă; ba din contră, femeile care înainte de sarcină aveau tensiunea mărită, în timpul sarcinii ea se normalizează şi este în limitele de 100/60-130/85 mm. Lucrul acesta este cauzat de scăderea tonusului vaselor sangvine periferice sub influenţa progesteronului, dar în ultimul trimestru tensiunea arterială se poate mări, atingând uneori indici foarte înalţi.
Tensiunea arterială mărită (140/90 mm şi mai mult) este unul dintre semnele de toxicoza târzie ale gravidelor. În legătură cu necesitatea crescândă a oxigenului în timpul sarcinii se măreşte activitatea plămânilor. În pofida faptului că pe parcursul dezvoltării sarcinii diafragma se ridică în sus şi limitează mişcările de respiraţie ale plămânilor, volumul lor creşte. Lucrul acesta are loc din contul expansiunii cavităţii toracice şi din contul expansiunii bronhiilor. Mărirea volumului aerului inspirat în timpul sarcinii ameliorează eliminarea oxigenului folosit de către făt prin placentă. Frecvenţa respiraţiei nu se schimbă, rămâne la nivelul de 16-18 ori pe minut, mărindu-se puţin doar spre sfârşitul sarcinii.
Pe perioada sarcinii rinichii funcţionează cu o intensitate sporită, deoarece ei elimină din organism produsele metabolice ale gravidei şi ale fătului în creştere. Cantitatea urinei eliminate variază în dependenţă de volumul lichidelor băute. Femeia gravidă sănătoasă elimină pe zi în mediu 1200-1600 mililitri de urină, 950-1200 mililitri se elimină în timpul zilei, restul în timpul nopţii. Sub influenţa progesteronului tonusul vezicii urinare scade, fapt ce poate duce la stagnarea urinei. În aceste condiţii este posibilă penetrerea infecţiilor în căile urinare, de aceea la femeile însărcinate foarte des se acutizează pielonefrita. Despre infecţia în căile urinare atestă apariţia în analiza urinei a leucocitelor - mai mult de 10-12 în aria vizuală. În afară de aceasta, uterul gravidei, îndreptându-se puţin spre dreapta poate provoca obstrucţia fluxului urinar din rinichiul drept.
Se schimbă senzaţiile gustative: apare atracţia către anumite lucruri cu adevărat ciudate (lutul, creta). De regulă, aceste fenomene trec spre a 3-4 lună de sarcină, uneori la termenii mai târzii. Sub influenţa hormonilor placentei se reduce tonusul intestinului, fapt ce provoacă constipaţii. Intestinul este împins de uter în sus, stomacul la fel se împinge mai sus şi strânge, în felul acesta o parte din conţinutul acestuia nimereşte în esofag şi duce la aciditate (mai ales în cea dea doua parte a sarcinii).
În timpul sarcinii la femei apare o anumită instabilitate la nivelul articulaţiilor. Mai ales devine mai mobil pelvisul, fapt ce ameliorează trecerea fătului prin el în timpul naşterii. Uneori fragilitatea articulaţiilor bazinului este atât de pronunţată, încât are loc o uşoară discrepanţă ale oaselor pubiene. Atunci gravida atestă dureri în regiunea uterului, mersul de „răţuşică”.
În timpul gravidităţii sînii se pregătesc către alăptare. Ei îşi modifica dimensiunile, devenind mai mari. Mameloanele se pigmentează, iar areola mamară prezintă tuberculi mai accentuaţi. Cele mai mari schimbări în timpul gravidităţii au loc în organele genitale şi se referă cel mai mult la uter. Uterul gravidei se măreşte permanent în volum, spre sfârşitul sarcinii înălţimea lui atinge 35 cm în loc de 7-8 cm pînă la sarcină, greutatea atinge 1000-1200 gr (fără făt) în loc de 50-100 gr. Volumul cavităţii uterine către sfârşitul gravidităţii se măreşte aproximativ de 500 ori. Schimbarea dimensiunilor uterului are loc din contul măririi fibrelor musculare sub influenţa hormonilor placentei. Vasele sangvine se dilată, cantitatea lor creşte, ele parcă ar acoperi cu o plasă uterul. Se atestă contracţii neregulate ale uterului, care spre sfârşitul gravidităţii devin mai active şi se percep ca o „compresie”.
Aceste, aşa numite contracţii ale lui Brexton-Hicks, se consideră normale începând cu cea dea 30 săptămână a gravidităţii, se consideră drept un antrenament înainte de contracţiile adevărate în timpul naşterii. Poziţia uterului se schimbă în dependenţă de dimensiunile sale: spre sfârşitul celei de-a treia luni iese din aria bazinului, iar mai aproape de naştere atinge subrebordul costal. Uterul este susţinut în poziţie corectă de către fibrele musculare uterine, care se îngroaşă şi se întind în timpul gravidităţii. Creşterea fătului şi schimbările fiziologice în organismul gravidei influenţează greutatea corpului. La femeia sănătoasă, către sfârşitul gravidităţii greutatea se măreşte în mediu cu 12 kilograme, cu devieri de la 8 la 18 kilograme. De obicei, în prima jumătate greutatea se măreşte cu 4 kilograme, iar în a doua parte de două ori mai mult. Mărirea greutăţii în fiecare săptămână până la 20 săptămâni atinge aproximativ 300+30 gr, de la 21 la 30 săptămâni - 330+40 gr şi după 30 săptămâni până la naştere - 340+30 grame.
În afară de schimbările fiziologice în organism, se schimbă şi starea psihologică. Asupra atitudinii femeii ce ţine de graviditate şi naştere au influenţă diferiţi factori, inclusiv cei sociali, etici, morali, economici şi alţii, la fel depinde de personalitatea gravidei. În prima jumătate a sarcinii, majoritatea femeilor sunt preocupate mai mult de sănătatea personală, iar în a doua jumătate, mai ales după primele mişcări ale fătului, toate gândurile şi preocupările viitoarei mame sunt focalizate spre bunăstarea fătului. Femeia se adresează fătului cu diferite cuvinte blânde, ea visează, atribuindu-i diferite particularităţi deosebite. În afară de aceasta, mai multe femei în mod conştient renunţă la diferite tabieturi şi obiceiuri în favoarea maternităţii. Femeile gravide au un anumit nivel de hiper-constientizare si anxietate crescuta. În această perioadă femeia poate fi preocupată de schimbările în exteriorul ei, pierderea atractivităţii, relaţiile cu soţul. Rudele apropiate (mai ales soţul) trebuie să devină un sprijin emoţional bun pentru gravidă şi să depună tot efortul creării confortului psihologic. Sarcina este cea care declansează schimbări majore la nivelul corpului tău.
Transformările apar încă din momentul fecundației, cele mai multe dintre ele fiind determinate de hormoni, mai ales de acţiunea estrogenului şi a progesteronului. Iată o listă cu o parte din aceste schimbări pentru care trebuie să te pregătești: creșterea ponderală aproximativ 12 kg +/- 3 kg, creșterea volumului plasmatic, respirația, aparatul urinar, apare leucoreea, modificări ale ciclului, schimbări în uter, pielea mai des vizibilă, și schimbări emoționale care pot include tristeți sau anxietate.
Ultimele studii spun că este firească o creștere ponderală de 12 kilograme +/- 3 kilograme în timpul sarcinii. Ritmul creșterii este mai mare după săptămâna a 20-a de sarcină. Specialiștii spun că în primul trimestru o femeie ia în greutate aproximativ 1-2 kilograme, în trimestrul II 4-5 kg, iar în trimestrul III 5-6 kilograme. Această creștere se datorează conținutului uterin (făt, placentă, lichid amniotic), al uterului și glandelor mamare, creșterii masei sanguine, retenției lichidelor și a depozitelor de grăsime. De asemenea, majoritatea femeilor, la două săptămâni după naștere pot pierde nouă kilograme din această greutate în excedent, însă aceasta nu este o regulă.
În timpul sarcinii are loc o creștere a volumului plasmatic și eritrocitar, dar în mod inegal, ceea ce creează un fenomen de „diluție” ce poate determina anemie. De asemenea, apare o stare de hipercoagulabilitate fiziologică, ce poate favoriza trombozele venoase. Apar și modificări ale respirației, ale sistemului endocrin, aparatul urinar, digestiv și altele. Uterul suferă cele mai mari transformări: fibrele musculare se măresc de 10 ori, volumul cavității uterine poate crește de până la 500 de ori, iar vasele sanguine se dilată, acoperind uterul cu o plasă vascularizată.
La nivelul creierului, cercetările arată modificări structurale persistente după naștere: în timpul sarcinii, unele zone asociate cu cogniția socială și atașamentul pot suferi modificări ale volumului de substanță cenușie, iar aceste modificări pot persista până la 2 ani după naștere. Se observă că pierderile temporare de substanță cenușie pot avea roluri adaptive, cum ar fi maturizarea și specializarea funcțională necesară pentru maternitate. Acest proces este comparat cu schimbările din adolescență, când eliminarea sinapselor vechi permite formarea unor conexiuni mai eficiente în creier.
Cum remodelează dramatic sarcina creierul - BBC REEL
Studiile replicabile pe large scale au arătat că aproximativ 47% dintre parametrii fizici se stabilizează în prima lună după naștere, iar alți parametri pot reveni la normal după șase luni sau mai mult. Riscul depresiei postnatale este real în timpul și după sarcină, iar cauzele includ modificările hormonale, oboseala și sprijinul social insuficient. În principiu, nașterea poate aduce beneficii pe termen lung în anumite dimensiuni ale sănătății materne, dar poate implica și provocări care necesită grijă medicală și suport emoțional adecvat.
| Parametrul | Schimbare în sarcină | Post-partum |
|---|---|---|
| Volumul de sânge | 5300-5500 ml (faţă de 4000 ml) | Majoritatea se normalizează în timp; unele valori pot persista |
| Tensiunea arterială | Variabilă; poate rămâne normală | Poate reveni, dar uneori rămâne modificată |
| Greutatea corporală | Creștere medie ~12 kg | Majoritatea revenire în timp, unele schimbări permanente |
| Creier (substanța cenuzie) | Schimbări temporare în timpul sarcinii | Pot persista până la 2 ani; posibil benefice (atașament) |
În concluzie, transformările din timpul sarcinii și după naștere afectează multiple sisteme ale organismului, inclusiv cardiovascular, respirator, renal, hormonal, digestiv, nervos și integumentar. Pe lângă aspectele fiziologice, există și schimbări psihologice semnificative, ce pot necesita sprijin din partea familiei și a echipei medicale. Susținerea emoțională din partea partenerului, a rudelor și a profesioniștilor de sănătate este esențială pentru adaptarea optimă la maternitate și pentru sănătatea pe termen lung a mamei și copilului.
tags: #sarcina #regenereaza #organismul
Postări populare:
- Ghid practic despre analizelor de coagulare înaintea cezarianei
- organizarea și funcționarea serviciilor sociale în centrele maternale
- Ce adevăruri și mituri despre diversificarea alimentației copiilor ne pot învăța cercetările
- Descoperire și Dezvoltare la Bebeluși
- Profilul echipei Clinica Dr Lungu Fălticeni: specialități și program