În România există puține școli și grădinițe care au adoptat Planul Dalton, aceasta înscriindu-se în alternativele educative din țară. Chiar dacă o astfel de reorganizare a școlii nu este atât de populară ca Montessori sau ca alternativa Step by Step, merită o privire mai profundă și o deschidere mai mare a cadrelor didactice pentru adoptarea ei, deoarece democratizarea pe care Planul Dalton o promovează se mulează perfect pe necesitățile de dezvoltare actuale a unei personalități care să răspundă provocărilor lumii contemporane.
Planul Dalton este inițial un experiment de reorganizare a scolii și a procesului instructiv-educativ, ce are loc în mai multe școli între 1912 și 1920 în Tacoma, Pittsfield, New York și Dalton. Acesta se extinde la nivel internațional, în țări precum: Germania, Rusia, Marea Britanie, Japonia și Olanda. Interesant este faptul că între educator și copil se realizează la începutul anului un contract educațional. Curriculumul este divizat în munci și elevul acceptă fiecare sarcină ca pe un contract. Săptămâna începe cu stabilirea sarcinilor, iar vineri se realizează evaluarea acestora de către profesor.
H. Parkhurst este influențată în organizarea unei noi școli de către Maria Montessori. Ea călătorește în Italia pentru a învăța despre metoda psihologului italian, popularizată de McClure în America anilor 1912-1913. Ea participă la cursurile internaționale Montessori și admiră ideile acesteia, devenind pentru doi ani promotorul Educației Montessori în America. Profesoară în mediul rural și apoi în mediul urban, Parkhurst dezvoltă principii de lucru plecând de la activitatea practică.
O zi în Planul Dalton începe cu o etapă de stârnire a interesului, de captare a atenției, o scurtă introducere legată de nevoile și de gusturile elevilor pentru a încuraja implicarea acestora în tema respectivă și, de asemenea, este o promisiune a profesorului că munca va fi interesantă și relevantă pentru ei. De exemplu, în discutarea forței de mișcare, Parkhurst începe cu o introducere inchizitorie, de tipul formulării unor întrebări retorice despre fenomene sau întâmplări din mediul înconjurător. După acest moment introductiv, profesorul orientează elevii către utilizarea manualului. Elevii citesc un paragraf din manualul de fizică pentru a învăța despre legile lui Newton. Urmează apoi etapa experimentelor, adică aspectul practic, pornind de la cele mai simple, care replică legile din manual, până la unele care derivă din acestea. Elevii rămân în contact cu profesorul până la rezolvarea sarcinii.
Există întâlniri de grup, organizate zilnic, pe care pedagogul le numește „conferințe” în care elevii pun întrebări și discută despre progresul lor, despre rezultatele muncii depuse; profesorul explică, clarifică sau introduce noi sarcini. Orele sunt denumite „laboratoare”, fiecare având loc în altă sală, amenajată cu multe materiale folositoare, accesibile tuturor elevilor, cu mobilier modular şi flexibil, ce poate fi grupat după cum doresc elevii. Programul zilnic este flexibil, fiecare realizând sarcinile în ritmul său de lucru. Totuși, procesul nu este lăsat la voia întâmplării, deoarece monitorizarea se realizează prin completarea unui grafic săptămânal de către elevi.
Profesorul din Planul Dalton trebuie să cunoască foarte bine elevul: situația familială, istoricul acestuia, punctele forte și punctele slabe, interesele și competențele. Profesorii alcătuiesc o comunitate educațională, deoarece stabilesc împreună temele și modalitățile de abordare a acestora într-o manieră integrativă, interdisciplinară și adaptată nivelului elevilor. Temele pot fi propuse de către elevi sau pot fi stabilite de comun acord împreună cu cadrul didactic. Triada din Planul Dalton este reprezentată de Laborator - Misiune - Casă. Aceasta din urmă este un grup de elevi coordonat de către „profesorul casei”.
Planul Dalton nu urmărește să reformeze conținuturile curriculare în sine, ci să organizeze spațiul educațional și să clarifice procesele pentru a facilita învățarea autonomă, interdisciplinară și colaborativă. În implementarea lui, se observă o trecere de la învățarea centrată pe profesor la cea centrată pe elev, cu implicarea activă a elevilor în definirea obiectivelor, a modului de desfășurare a muncilor și a evaluării continue.
- Laborator: spațiul de lucru, materiale variate, colaborare între elevi.
- Misiune: obiective concrete, sarcini clare, contract educațional cu elevul.
- Casă: comunitatea de elevi coordonată de profesorul casei, supraveghere și suport emoțional-academic.
Interesant este faptul că între educator și copil se realizează un contract educațional, iar săptămâna începe cu stabilirea sarcinilor, iar vineri se realizează evaluarea acestora de către profesor. Progresul este monitorizat printr-un grafic săptămânal completat de elevi, iar teme reale pot fi stabilite de comun acord între elevi și profesor. Planul Dalton a fost adoptat în diferite țări și în diferite instituții pentru a promova autonomia, responsabilitatea, și colaborarea între elevi și profesori, adaptate la nevoile individuale.
Dalton Education - CFP Education with a Guarantee to Pass
Astfel, Planul Dalton reiterează importanța unei comunități educaționale unde cadrele didactice și elevii cooperează pentru a defini temele, metodele și evaluările, iar structura Laborator-Misiune-Casă asigură o organizare logică a activităților și a responsabilităților.
tags: #sarcini #pentru #planul #dalton
Postări populare:
- Informații despre cercetarea la Amfiteatrul OBG din Cluj-Napoca
- Soluția pentru sarcina
- Alergiile pielii în sarcină: cauze și opțiuni de tratament pentru viitoarele mămici
- Giro Plus de la Coccolle — versatilitate și siguranță pe roți gonflabile
- Ghid practic pentru gestionarea situațiilor în care alții te acuză că ai sarcină