Infecțiile tractului urinar (ITU) reprezintă inflamații ale sistemului urinar, care include uretra, vezica urinară, ureterele și rinichii. Acestea sunt cauzate de diverși agenți microbieni, iar infecția uterină este cea mai frecventă formă care poate afecta femeile însărcinate.
Urina proaspătă, în mod normal, nu conține microbi. Infecțiile tractului urinar, manifestate adesea prin simptome de cistită, pot apărea pe parcursul sarcinii.
De ce sunt Femeile Însărcinate Mai Predispuse la Infecții Urinare?
Femeile însărcinate pot contacta mai ușor o infecție urinară. Riscul de a dezvolta ITU crește între săptămânile 6 și 24 de sarcină, în principal din cauza compresiei căilor urinare de către uterul în creștere, ceea ce încetinește evacuarea urinei.
Modificările hormonale din timpul sarcinii contribuie, de asemenea, la creșterea susceptibilității la infecții. Aceste modificări pot duce la reflux vezico-ureteral, o afecțiune în care urina curge invers, de la vezică spre rinichi. În plus, urina gravidelor conține mai mult zahăr, proteine și hormoni, creând un mediu propice dezvoltării bacteriilor.
Uterul în creștere exercită presiune asupra vezicii urinare și a ureterelor, îngreunând golirea completă a vezicii. Acest lucru crește riscul de suprainfectare.
Bacteriile cauzează majoritatea infecțiilor urinare. Cele mai frecvente sunt Escherichia coli (E. coli) și streptococul de grup B. E. coli se poate deplasa de la rect la uretră dacă igiena nu este corespunzătoare. Multe femei poartă streptococul de grup B în colon și vagin, iar acesta poate provoca infecții urinare în sarcină, putând fi transmis și bebelușilor.
Activitatea sexuală poate, de asemenea, contribui la apariția infecțiilor urinare, prin deplasarea bacteriilor din apropierea vaginului în uretră.
Simptomele Infecțiilor Urinare în Sarcină
Simptomele unei infecții urinare pot include:
- Nevoia frecventă și urgentă de a urina.
- Senzație de arsură sau crampe în partea inferioară a spatelui sau abdomenului.
- Senzație de arsură la urinare.
- Urină tulbure sau cu miros puternic.
- Prezența sângelui în urină (urina cu aspect roz sau roșu).
- Modificarea culorii urinei.
Aceste simptome pot fi însoțite de:
- Febră.
- Greață.
- Vărsături.
- Dureri de spate în zona superioară, adesea pe o singură parte (în cazul infecțiilor renale).
Este important de menționat că 10-15% dintre femeile însărcinate cu infecție urinară pot să nu prezinte niciun simptom.
Riscurile Infecțiilor Urinare Netratate Asupra Sarcinii
Infecția urinară netratată poate avea consecințe grave asupra sarcinii și sănătății mamei și fătului:
- Afectare Renală: Infecția poate atinge forme clinice severe, cu afectare renală serioasă, putând pune în pericol viața gravidei. Femeile însărcinate cu pielonefrită acută prezintă un risc de 15% de a dezvolta septicemie și șoc septic.
- Complicații ale Sarcinii: Infecția urinară crește activitatea contractilă a uterului la aproximativ 20% dintre gravide, crescând riscul de avort spontan sau naștere prematură.
- Infecții Intrauterine: Agentul microbian poate traversa învelișurile fătului, determinând corioamniotita (infecția lichidului amniotic și a membranelor), ceea ce poate duce la expulzarea sarcinii.
- Complicații Specifice Sarcinii: Infecția renală în sarcină poate provoca naștere prematură, greutate mică la naștere, anemie, hipertensiune arterială, preeclampsie, infecție pe termen lung, sepsis, trombocitopenie (număr scăzut de trombocite), bacteriemie (bacterii în sânge) și sindrom de detresă respiratorie acută.
- Preeclampsie: Prezența bacteriilor în urină, chiar și în absența simptomelor, este asociată cu preeclampsia, o afecțiune gravă ce cauzează tensiune arterială ridicată și poate afecta multiple organe.
Diagnosticarea Infecțiilor Urinare
Diagnosticul infecției urinare în sarcină se face prin intermediul uroculturii. Această analiză de laborator identifică tipul de bacterii prezente în urină și sensibilitatea acestora la antibiotice (antibiograma).
Proba de urină pentru urocultură se recoltează din prima urină a zilei, după o igienă riguroasă a zonei genitale, din jetul de mijloc, în recipiente sterile. Nerespectarea condițiilor de recoltare poate duce la rezultate fals pozitive.
Analiza sedimentului urinar poate identifica diferite elemente microscopice, inclusiv cristale amorfe (săruri amorfe). Acestea sunt structuri solide, fără o formă definită, compuse din săruri care precipită în urină. Apariția lor nu are întotdeauna semnificație clinică, dar poate indica o posibilă afecțiune dacă este asociată cu alte analize sau simptome. Cristalele amorfe pot fi de urati (în urină acidă) sau fosfati (în urină alcalină). În cazuri rare, pot indica o infecție urinară activă la copii sau o posibilă formare a calculilor renali.
Deși rar, cristalele amorfe pot mima prezența cocilor bacterieni în urină, subliniind importanța analizelor specifice.
Dr. Elena Cocîrță - Despre infecțiile urinare în sarcină
Tratamentul Infecțiilor Urinare în Sarcină
Infecția urinară diagnosticată la timp și tratată corespunzător nu afectează fătul. Tratamentul include obligatoriu antibiotice, administrate pe o durată de 3-7 zile, sau conform recomandării medicului.
Este esențial să vă adresați medicului (medic de familie, ginecolog, nefrolog sau urolog) pentru inițierea tratamentului. Nu începeți niciodată un tratament antibiotic la recomandarea proprie, deoarece acesta poate fi incorect și dăunător pentru făt.
Medicul va prescrie antibiotice sigure pentru sarcină, luând în considerare bacteria responsabilă și vârsta gestațională. Anumite antibiotice, precum nitrofurantoina și trimetoprim-sulfametoxazolul, pot fi evitate în primul trimestru de sarcină, deoarece pot provoca anomalii la naștere, dar pot fi administrate în siguranță în al doilea și al treilea trimestru.
Simptomele infecției ar trebui să dispară în aproximativ 3 zile de la începerea tratamentului. După o săptămână de la finalizarea tratamentului, se va repeta urocultura pentru a confirma eradicarea infecției.
În cazuri severe, cum ar fi infecția renală, poate fi necesară spitalizarea.
Prevenirea Infecțiilor Urinare în Sarcină
Există mai multe măsuri preventive pe care gravidele le pot adopta:
- Hidratare adecvată: Consumați cel puțin 8 pahare de apă pe zi. Nu reduceți aportul de lichide pentru a evita mersul la toaletă, deoarece deshidratarea poate concentra urina.
- Igiena Personală: Spălați-vă zona genitală cu apă caldă înainte de sex și ștergeți-vă întotdeauna din față spre spate după utilizarea toaletei. Evitați produsele de igienă parfumate și săpunurile dure.
- Golirea Vezicii Urinare: Urinați frecvent, golind complet vezica urinară, mai ales înainte și după contactul sexual.
- Îmbrăcăminte: Purtați lenjerie intimă din bumbac și evitați pantalonii strâmți.
- Alimentație: Evitați consumul excesiv de alcool, sucuri, alimente picante și băuturi cofeinizate, deoarece acestea pot irita vezica urinară. Consumul de suc de afine poate ajuta la eliminarea infecțiilor.
- Evitați Băile Prelungite: Optați pentru duș în locul băilor în cadă.
Schimbarea dietei, aportul crescut de alimente bogate în purine (carne roșie, fructe de mare), deshidratarea, pH-ul urinei și anumite afecțiuni metabolice sau medicamente pot influența apariția sărurilor în urină. De asemenea, un aport crescut de fructe și legume, în special cele bogate în acid oxalic, poate duce la alcalinizarea urinei și apariția fosfaților.
Prezența unor niveluri ridicate de săruri în urină nu reprezintă întotdeauna un diagnostic, ci poate fi o condiție temporară. Ajustarea alimentației și tratarea bolilor concomitente pot rezolva această problemă. Totuși, orice modificare semnificativă a compoziției urinei în timpul sarcinii necesită consult medical.
Controalele de rutină din timpul sarcinii sunt esențiale pentru detectarea timpurie a semnelor de infecție urinară și prevenirea complicațiilor grave pentru mamă și făt.
tags: #saruri #in #urina #in #timpul #sarcinii