Apărute în lumea satului românesc, tradiţiile legate de moaşă, naştere, nou-născut reprezintă o punte mirifică între trecut şi prezent, la care de multe ori ne întoarcem privirile, bucurându-ne că ele există… Ursitoarele Credinţa în ursitoare, în puterea lor de a trasa soarta copilului, a fost foarte răspândită şi înrădăcinată în spiritul poporului român, ea fiind moştenită de la romani. Erau trei aşa-numite „zâne”… care veneau în nopţile fără soţ - 3, 5, 7 - din prima săptămână de viaţă a copilului şi îi meneau soarta. Se spune că, în timpurile străvechi, moaşele care stăteau cu nou-născuţii şi chiar părinţii copilului le vedeau şi le auzeau cum ursesc. Din păcate, pentru că moaşele au destăinuit acest secret, cu timpul ele şi-au pierdut darul.
În Transilvania, tradiţia spune că moaşa care ajută la naşterea copilului trebuia să pună în camera acestuia, imediat după ce ajungea acasă, pe o pânză nouă albă: un „blid” cu făină de grâu cernută, sare, o pâine, un bănuţ şi un caier de lână. După trei zile şi trei nopţi, dacă ursitoarele veneau, moaşa şi părinţii copilului puteau vedea urma lăsată de ursitoare pe făină. În satele din Banat, Moldova şi Ţara Românească, la trei zile după naşterea copilului, se întindea o masă mare, cu mâncăruri alese: o pâine, o găină, vin şi trei bănuţi, aşa-numita „cină a ursitoarelor”, existând credinţa că ele trebuiau să fie bine ospătate şi plătite pentru a ursi o soartă bună copilului. În Bucovina, la îngânarea zilei cu noaptea, moaşa punea în camera copilului „o lumină”, considerându-se că ursitoarele erau mulţumite când găseau această lumină şi îi urseau copilului o soartă bună.
Botezul copilului
În Transilvania, în Banat şi în Oltenia, rolul moaşei la botez era foarte important. Ea ducea copilul la biserică şi spunea „duc un păgân şi voi aduce un creştin”, iar la întoarcere: „am dus un păgân şi am adus un creştin”. În Oltenia, tradiţia mergea mai departe, pentru că moaşa mergea în ziua de Sf. Vasile la casa copilului cu un colac şi un ban de argint, cadouri pentru copil şi părinţi, şi cu colacul pus pe capul copilului. Îl dădea de grindă şi îi ura să crească mare, să fie sănătos şi cuminte. Apoi moaşa se aşeza la masă şi era ospătată cu toată cinstea.
Prima baie a copilului
Tradiţia spune că în apa de la prima baie a copilului trebuie să se pună: busuioc - ca să fie atrăgător copilul (mai ales dacă este fată), grâu - ca să fie cinstit, mărar - ca să fie plăcut ca mărarul în bucate, mentă şi romaniţă ca să crească uşor şi să fie sănătos, măciulii de mac - ca să doarmă bine, seminţe de cânepă - ca să crească iute, pene - ca să fie uşor ca pana, apă sfinţită - ca să fie copilul curat ca aceasta, lapte dulce, ouă - ca să fie sănătos şi plin ca oul care trebuie să rămână întreg, miere - ca să fie dulce, bani de argint şi bijuterii - ca să aibă spor. Conform tradiţiei, după ce scotea banii din apa de baie a copilului, moaşa se ducea şi o turna la rădăcina unui măr sau păr sănătos şi curat, pentru a creşte copilul frumos şi sănătos ca pomul respectiv. Apoi, moaşa se aşeza pe covata întoarsă, iar femeile o înconjurau de trei ori, dansând şi chiuind. După toate acestea, moaşa trebuia să sară peste covată, cântând şi provocându-le pe „nepoatele” (femeile care au născut) care-şi mai doreau copii, astfel: „Hai, săriţi peste covată/ S-aveţi şi voi câte-o fată/ Dar săriţi mai năltişor/ S-aveţi şi câte-un fecior!”
Scăldarea „nepoatei” (femeia care a născut) Aceasta era făcută de moaşă în apa caldă, în care se puneau diferite plante: mărar, mentă, gălbenele. După ce nepoata ieşea din baie şi se îmbrăca, moaşa o stropea cu apă sfinţită. „Nepoata” turna moaşei apă să se spele pe mâini cu săpun şi să se şteargă cu prosopul pe care i-l dădea după naştere sau îi turna apa sfinţită pe mâini. Acest gest semnifica spălarea mâinilor moaşei de păcatele femeii care născuse.
Masa moaşei În a treia zi de Bobotează, în ziua de 8 ianuarie, moaşa le invita pe „nevestele” (femeile care nu au născut) şi pe „nepoatele” ei (femeile care au născut), precum şi pe preoteasa satului, şi le dădea o masă. Ele aduceau moaşei câte un plocon, într-un coş care conţinea: un colac, carne din porcul de Crăciun sau o pasăre, pâine şi o sticlă de vin. În mijlocul mesei pregătite de moaşă stătea un colac făcut chiar de ea şi o lumânare neaprinsă. Pe masă se mai puneau într-o farfurie: frunze de muşcată pe care stătea lipită cu miere o bucăţică de hârtie, care înseamnă că moaşa trebuie să fie plăcută „nepoatelor” şi „nevestelor” ca mierea de la flori albinelor. Se închina câte un pahar de rachiu şi se servea câte o dulceaţă. Aprinzând lumânarea, moaşa spunea „Tatăl nostru” şi tămâia toate persoanele invitate la masă. Apoi, se servea masa, iar după ce „nepoatele” şi „nevestele” terminau de mâncat friptura, se aduna bacşişul moaşei de către una din nepoate. Se amintesc vizitele mele când s-au născut copiii mei. Dacă acesta este primul copil al familiei, trebuie să fii extra-grijuliu pe timpul vizitei. Dacă este al doilea copil al familiei, tu te vei juca şi întreţine cu primul copil. Aşa că nu uita să-i duci şi lui/ei o atenţie.
Pregătiri pentru vizita după naștere
Se presupune că mergi în vizită la nou născut cu ceva cadouri. Greutatea nou-născutului - utilă pentru a cumpăra scutece. Centimetri pe care-i are nou-născutul - hăinuţele pentru nou-născuţi au pe etichete scris centimetri. Marca de produse alese spre folosire - în cazul în care doreşti să cumperi produse pentru igienă. Eu când am făcut pregătirile pentru primul copil, mi s-a spus că ar fi indicat să merg cu o singură marcă de produse spre folosire. Calitatea produselor trebuie să fie destul de ridicată - decât să mergi cu un produs fragil sau de calitate mică, mai bine caută altceva. Indiferent despre ce produs vorbim, câţiva lei fac diferenţa când vine vorba de pielea bebeluşului. Dacă ai întrebat părinţii, poate îți vor spune ce anume au nevoie.
Vorbiri despre vizite în spital și acasă
Este bine să mergi curat, calm și binedispus. Eşti o faţă nouă pentru el şi posibil o gură de aer pentru părinţi. Un singur parfum puternic poate afecta sensibilitatea bebeluşului. Dacă vizita are loc în spital sau acas, este indicat să nu ai mucii în nas, tuse sau alte afecţiuni, deoarece pentru nou-născut pot fi serioase. Înainte de vizită, convine cu partenerul cum vă veți împărți sarcinile: cine are grijă de bebeluș și cine pregătește ceaiul și servește prăjiturile. Uneori mama nu dorește să alăpteze în prezența musafirilor; în acest caz, s-arm să se retragă într-o altă încăpere. Părinții și prietenii apropiați care au și ei copii vă oferă adesea ajutor. Nu ezita să le acceptați ajutorul.
Abordări culturale globale ale darurilor la naștere
Ce daruri se fac la naștere. Venirea pe lume a unui copil a fost întotdeauna motiv de bucurie. În toate culțurile lumii, momentul este marcat prin practicarea unor obiceiuri în cadrul cărora se oferă diferite daruri simbolice pruncului și mamei acestuia. În unele țări, tradițiile au rămas, iar în altele s-au adaptat la realitățile moderne: haine, jucării, obiecte personalizate cu numele copilului sau echipamente pentru îngrijire. În Turcia se oferă aur și flori pentru mamă, iar în Corea sau Japonia se pot primi suveniruri tradiționale cu însemnări despre naștere. În Brazilia, praful bebelușului se îmbrăcă în roșu, iar gazdele pot adăuga dulciuri și scrisori de mulțumire.
Tradiții și superstiții legate de bebeluși în diferite culturi
Tradițiile, obiceiurile și superstitiile legate de bebeluși au o importanță deosebită în multe culturi din întreaga lume și în special în țara noastră. Superstițiile includ credința că achiziționarea hainelor înainte de naștere poate aduce ghinion, izolarea mamei în cele 40 de zile după naștere, sau că tăierea unghiilor copiilor poate aduce ghinion. De asemenea, se spune că nou-născuții pot fi deochiți dacă botezul nu are loc corespunzător. Oricum, este recomandat să se consulte un specialist înainte de a acționa, pentru a nu afecta sănătatea mamei sau a copilului și pentru a evita temerile inutile.
tags: #se #dau #bani #cand #se #merge