Incompetenţa cervico-istmică reprezintă principala patologie care impune cerclajul colului uterin profilactic.
Această patologie este asimptomatică, iar diagnosticul se bazează pe antecedentele obstetricale ale pacientei şi pe evaluarea ecografică a colului uterin.
Netratată, insuficienţa cervicală duce la avort de trimestru al II-lea, produsul de concepţie nefiind viabil la vârste gestaţionale atât de mici.
Cerclajul este considerat eficient dacă sarcina a putut fi dusă la termen, respectiv la 37 de săptămâni.
Pentru prezenta lucrare, am efectuat un studiu retrospectiv în perioada 2014-2015 la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, prin care am evaluat modalităţile de cerclaj efectuate la S.U.U.B.
Procedeul McDonald reprezintă cea mai folosită metodă de cerclaj al colului uterin.
Tehnica McDonald constă în expunerea şi tracţiunea blândă a colului cu două pense Pozzi, montarea unui fir surijet monofilament neresorbabil numărul 2 la nivelul corpului cervical în apropiere de orificul cervical intern, fără mobilizarea vezicii urinare.
Firul se înnoadă la ora 12.
Se poate aplica o a doua sutură mai sus, dacă orificiul cervical nu se închide corect.
Suprimarea firului se face la 37 de săptămâni sau în caz de contracţii uterine de naştere prematură ce nu răspund la terapia medicală.
Este de preferat ca cerclajul să se efectueze la 13-14 săptămâni.
Tehnica Shirodkar a fost descrisă în anul 1955, fiind o tehnică de cerclaj înalt şi presupune disecţia vezicii urinare şi a rectului de col, realizându-se disecţia mucoasei vaginale pentru a putea monta firul de cerclaj cât mai înalt pe col.
Ambele tehnici se efectuează pe cale vaginală.
Tehnica de cerclaj transabdominal se efectuează în caz de eşec al tehnicilor de cerclaj pe cale vaginală sau în caz de defecte anatomice severe ale cervixului, prin montarea unui fir de cerclaj la nivelul porţiunii cervico-istmice a uterului.
Cerclajul transabdominal se poate efectua preconcepţional sau până în jurul săptămânii 11 de sarcină după examinarea ecografică prealabilă a colului uterin.
În perioada ianuarie 2014 - decembrie 2015, în clinica noastră au fost internate 120 de gravide ce au necesitat cerclaj al colului uterin.
Metodele de diagnostic au inclus consult clinic şi ecografie transvaginală şi abdominală la toate pacientele.
Ecografiile au urmărit măsurarea lungimii colului.
De asemenea, s-au prelevat şi analize de sânge, şi anume: hemoleucogramă, coagulogramă, glicemie, enzime hepatice, colesterol (LDL, HDL), trigliceride, probe urinare, dozări hormonale, secreţie vaginală şi cultură din col.
Din cele 120 de paciente, un număr de 80 au avut istoric de pierderi de sarcină repetate (peste 3), 41 au fost cerclate profilatic la sarcinile anterioare, 93 au avut cel puţin o naştere înainte de 34 de săptămâni în antecedente, 110 au avut istoric de avorturi repetate (peste 3 avorturi spontane sau sarcini oprite în evoluţie).
Un număr de 15 paciente cu sarcini gemelare au fost incluse în studiu şi au necesitat cerclaj.
Toate gravidele incluse în studiu au fost diagnosticate cu incompetenţă cervico-istmică; majoritatea nu au prezentat simptome, fiind diagnosticate întâmplător în cursul examenelor ecografice de rutină.
Totuşi, 27 de gravide au acuzat senzaţie de presiune pelviană, lombalgii, crampe abdominale uşoare şi modificarea secreţiei vaginale.
Pacientele cărora li s-a efectuat cerclaj de urgenţă s-au prezentat la camera de gardă cu dilataţie cervicală până în 4 centimetri, iar la examenul cu valve membrane amniotice prolabau la nivelul orificiului cervical.
Din cele 120 de paciente, 89 au născut prin operaţie cezariană, iar 31 pe cale vaginală.
Vârsta medie a pacientelor incluse în studiu a fost 31,5 ani.
Procedeul de cerclaj preferat a fost tehnica McDonald, respectiv 80,83% din totalul pacientelor incluse în studiu.
Tehnica de cerclaj transabdominal pe cale laparoscopică s-a efectuat la un număr restrâns de paciente, după ce cerclajul pe cale vaginală a eşuat.
Într-un singur caz s-a efectuat cerclaj transabdominal preconcepţional, din cauza antecedentelor de conizaţie înaltă şi a eşecului cerclajului pe cale vaginală la sarcinile anterioare.
Cerclajul la cald e însoţit de un risc mare de eşec dacă pacienta are dilataţie cervicală mai mare de 4 centimetri şi membranele amniotice prolabează la nivelul orificului cervical.
Insuficienţa cervicală poate fi congenitală sau dobândită.
Factorii de risc includ intervenţiile chirurgicale ce modifică anatomia colului uterin, traumatisme ale colului şi anomalii congenitale ale uterului şi/sau colului uterin.
Cerclajul colului uterin se poate face transvaginal sau transabdominal.
Bibliografie include lucrări clasice şi ghiduri internaţionale ale ACOG, RCOG, ESHRE şi SOGC, precum şi analize despre măsurarea lungimii colului şi impactul cerclajului asupra naşterii premature.
Această lucrare, în contextul instituţiei noastre, evidenţiază că cerclajul este preferat în majoritatea cazurilor prin tehnica McDonald, cu rată înaltă de succes în menţinerea sarcinii până aproape de termen.
Amniocenteza în sarcină: indicații, procedură și rezultate
Amniocenteza este o procedură de diagnostic prenatal invaziv prin care se recoltează sub ghidaj ecografic o cantitate mică de lichid amniotic pentru analiza cromozomială, genetică sau infecțioasă.
Procedura este clasificată drept diagnostic prenatal invaziv deoarece implică penetrarea cavității amniotice cu un ac fin, spre deosebire de metodele non-invazive.
Rezultatele amniocentezei au un grad de certitudine diagnostică de 99% pentru anomalii cromozomiale.
Prima amniocenteză diagnostică a fost efectuată în 1956, iar tehnica modernă cu ghidaj ecografic a fost introdusă în anii 1970.
Amniocenteza nu este o procedură de rutină pentru toate gravidele, ci se recomandă în situații specifice, în care există un risc crescut identificat prin evaluare clinică, ecografică sau prin teste de screening.
Indicațiile principale includ risc crescut la testele de screening prenatal, modificări ecografice sugestive, factori materni sau de cuplu, și alte teste complementare.
Detalierea indicațiilor: risc crescut la teste de screening (dublu, triplu sau NIPT pozitiv), markerii ecografici, antecedentele materne de anomalie cromozomială sau mutații, și investigațiile derivate din lichidul amniotic.
Este important că amniocenteza este o procedură voluntară, cu consimțământ informat și consiliere medicală completă.
Procedura se efectuează prin introducerea unui ac fin transabdominal sub ghidaj ecografic, colectând 15-20 ml de lichid amniotic în 10-20 ml pentru analize.
Pacienta poate pleca acasă după o perioadă scurtă de supraveghere; anestezia locală este opțională.
Post-procedură, repausul fizic 24-48 de ore este recomandat, cu monitorizare pentru contracții, sângerare sau febră.
Diagnosticul de amniocenteză poate detecta anomalii cromozomiale prin cariotip, dar și rezultate rapide prin FISH sau QF-PCR pentru aneuploidii majore.
Analizele suplimentare includ array-CGH pentru detecția microdelețiilor, și teste moleculare sau secvențiere pentru boli monogenice.
Riscurile includ un risc de avort spontan în jur de 0,1-0,3% conform diferitelor ghiduri, precum și alte complicații minore.
Rezultatele pot ajunge în 48-72 ore pentru bazoalele majore, sau 2-3 săptămâni pentru paneluri genetice mai extinse.
Amniocenteza este în general sigură în practică, dar rezultatul normal nu garantează nașterea unui copil normal, necesitând monitorizare ecografică ulterioară.
În comparație cu CVS, amniocenteza oferă o siguranță diagnostică similară pentru anomaliile cromozomiale, dar cu un profil de risc ușor diferit pentru complicații.
La Clinica Doctor Allia Dmour - Iași, amniocenteza este efectuată de medici specializați în Medicină Materno-Fetală, cu protocoale internaționale, în condiții de siguranță maximă.
Progresele în tehnică au redus semnificativ riscurile, iar discuțiile despre indicații, risc și opțiuni pot fi discutate în consiliere genetică pre- și post-procedurală.
Amniocenteza: o demonstrație live.
Comparații și decizii în diagnosticul prenatal
Amniocenteza nu este singura metodă de diagnostic prenatal, dar oferă cel mai înalt nivel de certitudine diagnostică pentru anomalii cromozomice și infecții.
Metodele alternative includ Dublu/Triplu test (screening), NIPT (cfDNA) și Biopsia vilozităților coriale (CVS) cu grade de certitudine diferite.
Alegerea metodei este individualizată, în funcție de indicație, vârsta gestațională, antecedente și preferința pacientei.
Amniocenteza la Clinica Doctor Allia Dmour - Iași
La Clinica Doctor Allia Dmour, amniocenteza este efectuată de medici cu competență înaltă în Medicină Materno-Fetală, în condiții de maximă siguranță.
Dr. Cezar Rotaru este medic primar obstetrică-ginecologie cu competență în Medicină Materno-Fetală și peste 25 de ani de experiență.
Dr. Oana Neumann este medic primar obstetrică-ginecologie cu competență în Medicină Materno-Fetală și peste 25 de ani de experiență.
tags: #se #poate #face #serclaj #si #amniocenteza