Alaptarea este un subiect la care tin foarte mult. As vrea ca toate mamele sa fie bine informate pe aceasta tema. Am scris pe blog cat de multe articole am putut si am simtit despre experienta alaptarii lui Aris, care a decurs atat de firesc si bine pentru noi. Asta dupa ce m-am lovit de o situatie mai putin fericita in cazul primului copil.
Adevarat, nu e o bucurie pentru copil sa-i fie retras sanul brusc, iar metodele extreme la care apeleaza uneori mamele pot reprezenta un stres pentru amandoi, dar mai ales pentru copil. In mod natural, ne spune Dr. Ilinca Tranulis, exista intarcare ghidata de copil. La un moment dat, puiului nu ii mai trebuie sa suga. Ajunge la varste de 3-4 ani sa isi rareasca treptat supturile: la 2-3 zile, apoi la o saptamana, la o luna. Mama este acolo oricand pentru el si ii ofera tot ce are nevoie. Lucrurile pot incepe cu amanat cate o masa, cu explicat copilului ca in momentul acela nu poate sa ii ofere sanul, cu eventual scos supturile de peste noapte.
Adevărat, nu e o bucurie pentru copil, dar sunt metode de rarit mesele si de scurtat mesele, care, in decurs de cateva saptamani sau luni, in functie de cat timp are mama la dispozitie, duc la rezultatul dorit. Deci nu creme de ghete, mustar, ardei iute, plasturi pe sani si alte metode extreme la care apeleaza mamele si care reprezinta un stres pentru amandoi, dar in special pentru copil. Azi am dat peste un video pe Youtune care te invata cum iti poti intarca bebelusul intr-o zi: sugerau un amestec de seminte cu care sa te dai pe sani si gata, in 24 de ore garantat copilul nu se mai atinge de lapte. O intarcare brusca are repercusiuni si asupra mamei: i se angorjeaza sanii, se blocheaza canale, pot aparea mastite sau alte complicatii. Plus, de multe ori mamele apeleaza la pastile de oprit lactatia, adesea si la o sugestie venita din exterior, iar apoi se razgandesc, vor sa reia alaptarea.
Este important sa retinem ca decizia intarcarii nu trebuie luata de pe o zi pe alta, ne avertizeaza Dr. Ilinca Tranulis. Situatiile medicale care impun intarcare brusca sunt extrem de rare si acelea trebuie discutate cu un consultant in lactatie. In rest, procesul trebuie facut pe indelete si gandindu-ne bine daca e decizia noastra sau este alegerea celor din jur. Mama isi doreste cu adevarat sa intrerupa alaptarea sau cedeaza pur si simplu unor presiuni sociale?
Pentru ca laptele matern este, asa cum frumos o spune Dr. Haideti sa va spun cum au decurs lucrurile in cazul nostru. Asa cum am mai povestit de multe ori, experienta alaptarii lui Bebe 2 fost una minunata. Pana in preajma varstei de 1 an am fost nedespartitit, asa am simtit amandoi, asa am procedat. Dupa ce Aris a implinit 1 an, am observat ca isi doreste sa petreaca tot mai mult timp cu tatal lui si ca are reprize lungi si frumoase de joaca cu fratele lui mai mare.
Usor, usor, am inceput sa pot lipsi de langa Aris mai multe ore, timp in care ma ocupam de proiectele pe care le aveam in paralel cu mamicia sau pur si simplu mergeam la Cate o manichiura, o pedichiura, faceam un lucru pentru mine. Apoi a inceput sa mai doarma si cu tatal lui: cate o noapte pe saptamana, dupa care doua nopti. Treptat, am ajuns la performanta sa il adoarma unul sau celalalt dintre noi, dupa care sa il lasam sa doarma singur. Fara supturi in timpul noptii, fara plans, fara chin.
Punctul de cotitura in toata desprinderea aceasta a lui Aris de san a fost cand am lipsit de acasa, pentru prima data de cand puiul a venit pe lume, timp de doua nopti. Trei zile fara mamica lui si doar cu cate un lapte bio de capra pe post de consolare. Avea un an si aproximativ opt luni, iar eu am plecat din tara cu un proiect. Ma asteptam sa sufere, sa ne fie greu amandurora, sa mi se umfle sanii. Nici gand. Dupa ce m-am intors, am observat ca suge si mai rar decat inainte. Aveam impresia ca decizia de a renunta la san a fost in totalitate a puiului meu. Acum, dupa discutia cu Ilinca, am realizat ca eu am fost de fapt cea care l-a desprins usor, usor si care i-a ghidat pasii. Lucrul acesta cu siguranta nu mi-ar fi iesit la fel de bine daca M.
Recent, mi-am zis gata, nu mai alaptez, o pot spune cu voce tare si ma pot impaca cu acest gand. Nu eram pe cat de trista m-as fi asteptat. Cand, surpriza, saptamana trecuta, Aris a inceput sa suga din senin si cu pofta, asa cum facea cand era mic. Si cum nu i-a mai trebuit de mult (am mai incercat in momentele in care am crezut ca l-ar fi ajutat). Nu stiu exact ce mai avea acolo de supt, dar stiu ca a adormit linistit. Totusi, imi retrag gandurile cu care deja ma impacasem, pentru ca intr-un fel inca mai alaptez, adica inca imi pot linisti puiul la san. Fiindca la piept stiu ca o voi face mereu.
Interviul meu cu Dr. Înțărcarea este procesul prin care mama întrerupe treptat alimentația la sân a bebelușului. Înțărcarea poate reprezenta un moment dificil, atât pentru mamă, cât și pentru copil, de aceea este important ca mama să aleagă momentul oportun. La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Academia Americană de Pediatrie (AAP) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni. Laptele de mamă este considerat optim pentru a acoperi necesarul bebelușului, nefiind nevoie de apă sau alte tipuri de alimente. Ulterior, după ce are loc diversificarea alimentară la 6 luni, AAP recomandă continuarea alimentației la sân până la 1 an, împreună cu alimentele solide, în timp ce OMS recomandă continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani. Indiferent de momentul ales, este important ca momentul de înțărcare să se facă după primele 6 luni de viață, ideal 1 an, atunci când atât mama, cât și copilul sunt pregătiți.
Sănătatea ta, prioritatea noastră! Prima etapă în oprirea alăptării este decizia momentului oportun. Sugarul poate fi considerat pregătit pentru înțărcare atunci când stă în fund, mănâncă alimente solide și se reduce numărul de mese la sân. Mama de asemenea trebuie să fie pregătită pentru acest moment. Diversificarea se va începe cu piureuri de legume (morcov) și fructe, precum și carne pasată. Ulterior se va reduce numărul de alăptări. Este mai ușor ca inițial să se păstreze masa de seară la sân, pentru liniștirea copilului înainte de culcare. De asemenea, se va renunța treptat la alăptarea pe timp de noapte. Aceste etape pot avea o durată diferită, în funcție de fiecare copil. Vino la SANADOR!
Există multiple metode de înțărcare a copilului la 2 ani sau mai devreme de această vârstă. Înțărcarea blândă (treptată) este cea mai frecvent recomandată metodă de către pediatrii. În cadrul acestei metode se urmărește renunțarea la câte o alăptare la câteva zile, în general cea de la prânz. Pentru a diminua disconfortul copilului i se pot oferi alternative, precum alte tipuri de gustări adaptate vârstei sau jocuri. Există multiple alte metode de înțărcare. Un alt tip este înțărcarea condusă de copil. Acesta decide atunci când va renunța la sân. Diversificarea se continuă în mod normal, însă copilul continuă să sugă la sân atâta timp cât consideră că are nevoie. Înțărcarea planificată de mamă are loc atunci când mama trebuie să revină la muncă, are o problemă de sănătate sau nu dorește să continue alăptarea. Înțărcarea bruscă are loc doar la recomandarea medicului, în cazul în care la mamă apare o problemă de sănătate incompatibilă cu alăptarea sau are nevoie de un tratament medicamentos ce poate produce efecte adverse la copilul alăptat. Această metodă nu este recomandată în alte cazuri, deoarece produce un stres emoțional puternic, atât la mamă, cât și la copil și crește riscul de angorjarea sânilor la înțărcare și dureri de sân după înțărcare. Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate.
Deși mama poate alege diferite tehnici de înțărcare, pot exista provocări privind acest proces. Acestea pot apărea atât la mamă (angorjarea sânilor, mastită, schimări de dispoziție, sentiment de vinovăție), cât și la copil. Copilul poate refuza alimentele solide deoarece îi este mai ușor și mai confortabil să mănânce la sân. Înțărcarea pe timp de noapte poate crea tulburări de somn, adormire dificilă și treziri frecvente pe timpul nopții. Provocările din timpul înțărcării sunt frecvente. Atât timp cât și mama și copilul sunt pregătiți pentru acest moment, aceste provocări vor fi depășite.
După înțărcare apar schimbări fizice, hormonale și psihice la mamă. Nivelul de prolactină și oxitocină scad odată cu oprirea alăptării. Acest dezechilibru poate provoca schimbări de dispoziție, tulburări de somn, tristețe sau chiar depresie ușoară. Angorajarea sânilor apare mai frecvent dacă înțărcarea se face prea brusc. Sânii se simt plini și dureroși. Laptele blocat în canale se poate infecta, ducând la apariția mastitei. În timp, volumul sânilor se reduce și aspectul lor se poate modifica. Vino la SANADOR!
Înțărcarea poate fi gestionată de către mamă pentru a evita provocările acestui proces. În primul rând va evita înțărcarea copilului atunci când este bolnav, în proces de erupție dentară sau alte situații de stres. Înțărcarea unui copil de 2 ani poate fi mai ușoară decât cea a unui copil de 6 luni deoarece este deja obișnuit cu toate alimentele solide. Înțărcarea pe timp de zi este considerabil mai ușoară decât cea pe timp de noapte. Renunțarea la sân poate fi compensată prin alte metode de conectare între mamă și copil - joacă, masaj, îmbrățișări, povești citite la culcare etc. De asemenea, i se poate oferi copilului o suzetă pentru liniștire. La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. De asemenea, specialiștii SANADOR sunt pregătiți să răspundă la toate întrebările legate de înțărcare și de nutriție corectă a micuțului și să ofere sprijin emoțional, pentru ca tranziția să fie una cât mai blândă, atât pentru copil, cât și pentru mame. Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate.
Înțărcarea blândă
Înțărcarea începe odată cu diversificarea și se încheie undeva aproape de 18 luni, dar multe mame aleg să își alăpteze copilul și după această vârstă, ceea ce este în regulă. Nu există o abordare universală a înțărcării, dar câteva reguli de aur venite de la specialiști în alăptare vă pot fi de ajutor! Conceptul de „înțărcarea blândă” este folosit în parentingul modern, care înlocuiește vechile principii de creștere a copiilor, în care mamele întrerupeau brusc alăptarea, din diverse motive (începerea serviciului, respectarea vechiilor prejudecți de a „nu-l ține la piept până de însoară”). Să-l faci pe copil să renunțe treptat la sân este o metodă eficientă și prietenoasă, care presupune multă răbdare, dar și imaginație din partea mamei.
Dar, să vorbim mai întâi despre alăptare, cu cifrele oferite de OMS în față, căci, înainte de înțărcare, trebuie să tragem un alt semnal de alarmă: multe românce nu își țin pruncii la sân nici măcar cele 6 luni esențiale. În România, numărul mamelor care alăptează este în scădere! Trei din cinci copii nu sunt alăptați în prima oră a vieții, prezentând astfel un risc mai mare de deces și îmbolnăvire, transmit UNICEF și OMS într-un nou raport. Majoritatea acestor copii se nasc în țări cu venituri mici și medii. Raportul arată că nou-născuții care au fost alăptați în prima oră a vieții au mult mai multe șanse să supraviețuiască.
Contactul cu pielea, împreună cu alăptarea la sân stimulează producția de lapte matern, inclusiv colostrul, denumit și „primul vaccin” al copilului, care este extrem de bogat în substanțe nutritive și anticorpi. OMS recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, apoi continuarea la cerere alături de alimentele solide până la 2 ani sau mai mult. Fără a intra în detalii statistice, este clar că alăptarea are beneficii importante, iar momentul potrivit pentru înțărcare este decis de familie, în funcție de pregătirea mamei și a copilului.
În această lucrare, autorii subliniază că procesul poate implica provocări atât pentru mamă, cât și pentru copil, dar cu răbdare, sprijin și planificare, tranziția poate fi integrată firesc în viața de familie. Înălțarea unui copil înseamnă acomodarea cu noi obiceiuri, iar înțărcarea blândă poate oferi o punte către alimentația solidă, menținând în același timp o legătură emoțională puternică.
tags: #sfaturi #intarcare #bebe