Tabloul clinic al copiilor cu bronsiolita este compus din simptome respiratorii reprezentate de tuse, stranut, wheezing (respiratie suieratoare) si uneori dispnee (senzatia de lipsa a aerului), care pot evolua pe durata mai multor zile sau saptamani.
Majoritatea copiilor se recupereaza complet dupa instituirea tratamentului la domiciliu, insa exista si cazuri cu evolutie nefavorabila a bronsiolitei care necesita spitalizare si acordare de ingrijiri medicale specializate.
Cauze bronsiolita
Majoritatea bronsiolitelor la copii cu varste mai mici de 2 ani sunt determinate de virusul respirator sincitial RSV in proportie de 50-90%.
Perioada de raspandire a bolii fiind predominant iarna si primavara.
Infectia cu virusul sincitial respirator nu ofera imunitate durabila, patogenul nefiind capabil de stimularea sistemului imunitar in vederea sintezei de anticorpi specifici durabili, astfel ca pot exista cazuri de reimbolnavire frecventa pe parcursul aceluiasi sezon.
Bronsiolita mai poate fi determinata si de virusurile Influenzae A si B (14-33%), adenovirus (3-10%), rhinovirusuri (3-8%) sau enterovirus si Mycoplasma pneumoniae (5%).
Incidenta bronsiolitelor la sugari cauzate de virusul respirator sincitial este de 20% pe durata primului an de viata, iar pana la varsta de 2 ani impliniti, aproximativ 80% dintre copii prezinta o infectie cu RSV in antecedent.
Transmiterea agentului patogen se face prin intermediul picaturilor de saliva sau mucus eliminate in aer in timpul stranutului, tusitului ori vorbitului, raspandirea fiind rapida in cadrul familiilor sau al centrelor de ingrijire pentru copii, crese, gradinite.
Folosirea in comun a prosoapelor sau a jucariilor si atingerea ochilor, nasului, gurii cu maini contaminate de pe suprafete incorect igienizate, reprezinta alte modalitati de raspandire ale virusului respirator sincitial care determina bronsiolita.
Factorii de risc care contribuie la aparitia bronsiolitelor la copii sunt reprezentati de: varsta mica, nastere prematura, deficite ale sistemului imun, expunerea la fum de tigara, deprivarea de lapte matern, expunerea la aglomeratii si crese supraaglomerate.
Simptome bronsiolita
Bronsiolita acuta este o boala care debuteaza frecvent cu simptomatologie similara unei simple raceli ce include rinoree, tuse moderata, febra si stare generala alterata a copilului.
In decurs de 1-2 zile, simptomele se pot agrava cu aparitia dispneei sau a wheezing-ului, fapt care semnifica prezenta inflamatiei si obstructiei cu mucus a cailor aeriene de mici dimensiuni de la nivelul plamanilor-bronsiole.
Urmeaza simptome sugestive pentru decompensarea acuta respiratorie si necesita adresare la medic cat mai rapida: tiraj intercostal, tahipnee, wheezing, dificultate la inghitirea de lichide, cianoza periorala sau la nivelul extremitatilor, incapacitatea sugarului de a se alimenta sau de a bea lichide, letargie, varsaturi dupa ingestie de lichide, deshidratare evidenta (fontanela deprimata, gurita uscata, plans fara lacrimi, pliu cutanat persistent, urinare redusa).
Complicatiile tardive pot fi wheezing recurent sau astm bronsic si bronsiolita obliteranta.
Diagnosticul bronsiolitei
Diagnosticul bronsiolitei este stabilit de catre medicul de familie sau medicul pediatru in urma efectuarii unui examen clinic amanuntit al copilului, care include inspectie si auscultatie pulmonara.
Pot fi recomandate radiografie toracice, teste rapide imunocromatografice din secretii nazale pentru agentii patogeni (RSV, gripă), hemoleucograma si markeri de inflamatie (proteina C reactivă, VSH) in unele cazuri.
Tratamentul bronsiolitei la copii
Tratamentul nespecific al bronsiolitei poate fi administrat la domiciliu in cazul in care sugarul/copilul se hraneste corespunzator, evolueaza favorabil si nu exista dificultate respiratorie sau dezechilibre hidro-electrolitice.
Pot fi utilizate picaturi cu solutie salina pentru fluidizarea secretiilor nazale, aspirarea secretiilor cu pompite sterile, antitermice si asigurarea unui aport optim de lichide.
Simptomatologia reprezentata de tuse si congestia cailor respiratorii poate fi ameliorata prin mentinerea unei umiditati in camera copilului cu ajutorul umidificatorului; pozitia sezanda poate ajuta respiratia nocturna.
In caz de decompensare respiratorie acuta, este necesara spitalizarea pentru suplinirea oxigenului si reechilibrarea hidro-electrolitica. Suplimentarea cu oxigen este indicata la saturatii sub 92-93% pe pulsioximetru.
Tratamentul medicamentos trebuie adaptat de medicul specialist: bronhodilatatoare inhalatorii, corticosteroizi inhalatori, si perfuzii pot fi necesare in forme severe.
In cazul copiilor sub 5 ani nu se administreaza aspirina; tratamentul excesiv sau nepotrivit poate genera complicatii.\n
Prevenția bronșiolitei
Masuri de preventie includ spalarea frecventa a mainilor, izolarea copilului de persoanele simptomatice, dezinfectarea suprafetelor si jucariilor, igiena veselei si tacamurilor utilizate de copil, precum si alaptarea la san.
In prezent nu exista vaccinuri care sa ofere imunitate impotriva RSV, dar copiii nascuti prematur sau cu deficite imunologice pot primi anticorpi monoclonali (mAb) pentru protectie in fata patogenului.
Vaccinarea antigripală anuală a copiilor peste 6 luni este recomandată ca masura de preventie pentru complicatiile gripei.
Bronșiolita (îngrijirea copilului cu bronșiolită)
tags: #simptome #bronsita #bebe