Înainte de inițierea oricărei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă trebuie să elaboreze o documentație în care va include toate informațiile privind regulile care vor guverna competiția ce urmează a avea loc.
Legislația națională (în consens cu prevederile Directivelor UE) nu obligă autoritățile contractante ca acestea să impună operatorilor economici îndeplinirea unor cerințe minime de calificare, cu excepția situației de la art. 180 din OUG 34/2006.
Logica introducerii cerinţelor minime de calificare este de a diminua, pe cât posibil, riscul de neîndeplinire a contractului de către un operator economic care nu are de fapt capacitatea de duce la bun sfârşit o astfel de sarcină.
Criteriile de calificare funcționează pe sistemul unor filtre de tip trece/nu trece.
Dacă operatorul economic a îndeplinit condiția impusă înseamnă că el este, în principiu, capabil să execute contractul.
În acest caz funcționează un sistem de tip clasament.
În funcție de potențialul tehnic și financiar care reiese din documentele prezentate, operatorilor economici li se acordă un punctaj care reflectă posibilitatea concretă a fiecăruia dintre ei de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia.
Punctajele se acordă pe baza unor reguli clar stabilite încă de la început în documentația de atribuire.
Procesul de selecție/preselecție nu este posibil în cazul procedurilor de licitație deschisă sau cerere de oferte.
Procesul de selecție/preselecție nu trebuie confundat cu procesul de stabilire a ofertei câștigătoare, iar criteriile de selecție nu trebuie confundate cu factorii de evaluare pe baza cărora se stabilește cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic.
a) Primul tip de eroare are un aspect mai degrabă formal, dar induce probleme de fond pe parcursul evaluării ofertelor.
Se face adesea o confuzie majoră între cerința de calificare solicitată (”Operatorii economici trebuie să își fi îndeplinit obligațiile de plată a taxelor, impozitelor și contribuţiilor de asigurări sociale către buget”) și modalitatea concretă prin care se poate proba acest fapt (”Operatorii economici trebuie să prezinte certificate fiscale și de atestare fiscală emise de …”).
Pe fond, scopul impunerii unui astfel de criteriu este acela de a diminua riscul intrării în competiție a unui operator economic cu datorii la stat și nu acela de a elimina un operator economic care nu deține un anumit certificat.
O situație similară se constată adesea în cazul solicitării de îndeplinire a unor standarde de asigurare a calității, cerința fiind formulată sub forma obligației de a prezenta un certificat ISO 9001.
Certificatul ISO este doar o formă de a demonstra că standardul de calitate trebuie îndeplinit, dar trebuie reținut că la art. b) Al doilea tip de eroare este în legătură directă cu principiul proporționalității.
Articolul 8 din HG 925/2006 impune autorităţii contractante obligația de a nu restricţiona participarea la procedura de atribuire prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care (i) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit sau (ii) care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.
Problematica criteriilor de calificare utilizate reprezintă adesea un element de distorsionare a competiţiei.
Litera a) fixează o limită maximă a nivelului la care se poate formula o cerință minimă referitoare la experiența similară.
Pentru exemplul nostru limita maximă este de 1.000.000 euro, care poate fi atinsă, în funcţie de modul în care autoritatea contractantă îşi formulează cerințele, fie printr-un singur contract care această valoare, fie prin mai multe contracte de valori mai mici a căror valoare însumată este cel puțin egală cu 1.000.000 euro.
Cu privire la valoare cifrului de afaceri, lucrurile sunt limpezi şi nu sunt necesare explicaţii suplimentare.
Referitor la indicatorii „lichiditate” şi „solvabilitate”, fără a nega importanţa lor, trebuie să conştientizăm ideea că autoritățile contractante îi folosesc uneori fără să le înţeleagă sensul real.
La ce folosește, de fapt, verificarea unor astfel de indicatori atunci când contractantul primește avans iar decontările se fac lunar?
De ce ar fi relevant un astfel de indicator dacă operatorul economic are relaţii comerciale bine structurate care îi permit să lucreze cu credite furnizor?
Prevederile ultimelor trei litere de la art. 9 din actul normativ analizat reduc drastic posibilitatea de a impune indicatori precum „lichiditatea” sau „solvabilitatea”.
Dacă pentru lichiditate un nivel maxim admis este de 100% - şi numai în condițiile în care contractul are o durată mai mare de 3 luni iar plăţile se vor efectua la intervale mai mari de 60 de zile - verificarea solvabilităţii va mai putea fi extrem de rar utilizată în condiţiile în care operatorul economic demonstrează că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 181 lit.
Litera a) vizează aşa-numita experienţă similară, care indică practic în ce măsură ofertantul a gestionat situaţii asemănătoare cu cele pe care se anticipează că ar urma să le gestioneze dacă va câştiga contractul de achiziţie publică.
Nu de puține ori autoritățile contractante au avut tendința ca, pentru o valoare estimată a contractului de, cu titlu de exemplu: 1.000.000 euro, să impună o cerință minimă de calificare ce presupunea demonstrarea executării unui contract similar de 5.000.000 euro.
Astfel de cerinţe sunt greu de justificat din punct de vedere al respectării principiului proporționalității dar, paradoxal, este uneori dificil de argumentat de ce o cerinţă de acest gen este, totuşi, disproporţionată.
Acesta este motivul pentru care litera a) fixează o limită maximă a nivelului la care se poate formula o cerinţă minimă referitoare la experienţa similară.
Pentru exemplul nostru limita maximă este de 1.000.000 euro, care poate fi atinsă, în funcţie de modul în care autoritatea contractantă îşi formulează cerințele, fie printr-un singur contract care această valoare, fie prin mai multe contracte de valori mai mici a căror valoare însumată este cel puțin egală cu 1.000.000 euro.
Cu privire la valoare cifrei de afaceri, lucrurile sunt limpezi şi nu sunt necesare explicații suplimentare.
Referitor la indicatorii „lichiditate” şi „solvabilitate”, fără a nega importanţa lor, trebuie să conştientizăm ideea că autoritățile contractante îi folosesc uneori fără să le înțeleagă sensul real.
La ce folosește, de fapt, verificarea unor astfel de indicatori atunci când contractantul primește avans iar decontările se fac lunar?
De ce ar fi relevant un astfel de indicator dacă operatorul economic are relaţii comerciale bine structurate care îi permit să lucreze cu credite furnizor?
Prevederile ultimelor trei litere de la art. 9 din actul normativ analizat reduc drastic posibilitatea de a impune indicatori precum „lichiditatea” sau „solvabilitatea”.
Se solicită demonstrarea existenţei unui număr minim de echipamente şi utilaje, deşi contractul are ca obiect furnizarea de produse “de raft”.
Caietul de sarcini este acea parte a documentației de atribuire în care se descrie ce anume dorește autoritatea contractantă să cumpere.
Caietul de sarcini este acea parte din Documentația de atribuire pe baza căreia operatorii economici își elaborează propunerea tehnică.
Descrierea a ce urmează să fie achiziționat trebuie să fie clară, coerentă și cât mai obiectivă.
Principalul risc care apare în procesul de elaborare a caietului de sarcini este reprezentat de „direcționarea” (voluntară sau involuntară) a cerințelor tehnice către un anumit tip de produs sau în favoarea unui/unor operator economic/operatori economici.
a) Impunerea unor dimensiuni sau caracteristici, care nu au o relevanță reală pentru achizitor și care reprezintă de fapt un element de unicitate a unui anumit produs.
b) Accent pus pe descrierea excesivă a modului în care operatorul tehnic trebuie să își desfășoare activitatea, deși autoritatea contractantă este interesată de obținerea unui anumit rezultat și nu de modalitatea prin care operatorul economic atinge obiectivele specifice ale contractului.
De exemplu, în cazul unui contract de servicii de mentenanță, scopul real al autorității contractante ar putea fi acela ca viitorul contractant să intervină pentru rezolvarea oricărui defect în maxim 1 oră de la solicitare.
Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice.
Caietul de sarcini trebuie să precizeze şi instituţiile competente de la care prestatorii pot obţine informaţii privind reglementările obligatorii referitoare la protecţia muncii, la prevenirea şi stingerea incendiilor şi la protecţia mediului, care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului respectiv şi care sunt în vigoare la nivel naţional sau, în mod special, în regiunea ori în localitatea în care se execută lucrările sau se prestează serviciile.
Se interzice indicarea unei mărci de fabrică sau de comerţ, a unui brevet de invenţie, a unei licenţe de fabricaţie sau a unei anume origini ori producţii.
În cazul în care criteriul de evaluare a ofertelor este "prețul cel mai scăzut", Caietul de sarcini trebuie să precizeze, în mod expres, faptul că cerințele impuse vor fi considerate ca fiind minimale.
În cazul atribuirii contractelor de proiectare a lucrărilor de construcţii Caietul de sarcini va avea la bază, de regulă, studiul de fezabilitate aprobat conform prevederilor legale.
Caietul de sarcini se va concretiza într-o temă de proiectare care cuprinde elementele caracteristice ale lucrării care urmează să fie executată.
Studiu de fezabilitate; Date tehnice ale lucrării; Planşele, breviarele de calcul şi caietele de sarcini sunt complementare.
Să prevadă măsurile şi acțiunile de demontare, de demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural al deşeurilor), după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
Elementele generale: Va cuprinde planşe principale privind arhitectura fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, dintre care: schemele tehnologice ale fluxului tehnologic; listele cu dotări, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.
tags: #solicitarea #prin #caietul #de #sarcini #a