Perioada de dezvoltare cuprinsă în intervalul 1-3 ani, numită și perioada anteprescolară sau mică copilărie, se caracterizează prin progrese semnificative în domeniile psihice, cu o dinamică instabilă din punct de vedere psihomotor, cognitiv, afectiv și intențional. Conduita copilului în această etapă este o examinare continuă a mediului înconjurător, cu tendința de cautare-miscare și crescândă nervozitate. Prin repetare, cuvintele se integrează în situații specifice și devin evocatoare, iar stadiul diferențierii formelor gramaticale apare în cursul celui de-al treilea an, în prezența conștiinței de sine.
Înainte de a intra în detalii, este important să înțelegem că sugarul trece prin două subetape clare: sugarul mic (0-6 luni) și sugarul mare (6-12 luni), în timp ce perioadele ulterior-orientate includ etapa anteprescolară (1-3 ani). Activitatea motrică evoluează de la controlul capului la mersul sprijinit, apoi la deplasarea independentă în toate direcțiile. La 1 an copilul se poate ridica în picioare și se deplasează dacă este susținut; la 15-18 luni își însușește bine mersul; iar la 20 de luni poate să se deplaseze singur, fiind stăpân pe sine în direcții multiple.
Dezvoltarea psihomotorie în primul an și începuturi ale limbajului
În jurul vârstei de 1 an sugarul poate să se ridice în picioare, să se deplaseze dacă este susținut, să analizeze perceptiv comportamentele simple și să răspundă la comenzi; ajungerea la motorul grosier se corelează cu dezvoltarea percepției timpului și spațiului, pe măsură ce vocabularul se extinde prin répétări. În primele luni, sugarul învață să își gestioneze mimica, să imite gesturi simple și să răspundă pe baza atașamentului securizant față de îngrijitori. Între 14-15 luni apare trecerea de holofraze la propoziții scurte formate din cuvinte primare conservate prin tradiție în familie, iar la 2 ani și jumătate apare capacitatea de a crea prin cuvinte situații și imagini (povești).
Gândirea anteprescolară este descrisă ca primitivă și egocentrică, cu preconceptul însoțit de realismul optic, astfel încât copilul poate interpreta lumea în funcție de datele aparente ale perceptiei. Întreaga perioadă este marcată de operații simbolice în jurul vârstelor 2-4 ani, cu imitația actelor, jocul simbolic folosind simboluri (de exemplu, batul ca înlocuitor de cal). Identitatea de sine apare treptat, când copilul se recunoaște în oglindă, iar pronumele „eu” devine instrument de auto-referință în discuțiile despre sine.
Dezvoltarea senzorială și percepția
Copilul diferentiază dimensiunile prin simțul tactil, vizual și kinestezic; percepția durărilor și gustativă este în mijlocul procesului de învățare senzorială, cu accent pe gusturi și mirosuri nou descoperite. Percepțiile de timp și spațiu sunt încă necoapte, iar sensibilitatea auditivă, muzicalitatea și ritmul apar în mod progresiv, îmbunătățind ascultarea fonematică, care susține ulterior limbajul. Privirea se dezvoltă lent: la 12 luni copilul poate identifica obiecte pe bază de denumire și poate răspunde la comenzi simple, iar dexteritatea la atingere se extinde prin jocuri de manipulare și aprofundare a relațiilor obiectelor.
Dezvoltarea limbajului și a funcțiilor cognitive
La 14-15 luni apare trecerea de la holofraze la propoziții scurte cu cuvinte primare; copilul entuziastează corespondentii limbajului în limbajul curent. Până la vârsta de 2 ani și jumătate, copilul creează situații și imagini prin cuvinte, dezvoltând povești simple. Memoria anteprescolarului este afectogenă, mecanică și involuntară, iar gândirea se dezvolta în cadrul acțiunilor cu obiectele și a activității verbale. În această perioadă apare capacitatea de a deține reprezentări mentale, de a-și denumi obiectele și de a identifica obiectele pierdute prin cautare după denumire.
Stadii Piagetianului în această etapă
Stadiul schemelor tertiare (12-18 luni), stadiul inventiei și reprezentării (1-2 ani) și stadiul operatiilor simbolice (2-4 ani) marchează evoluția copilului de la imitarea simplă la jocul simbolic complex și la dezvoltarea limbajului. Se vorbește despre preconceptul ce rămâne încă legat de imaginea concretă, iar identitatea de sine capătă contur în momentele de autocunoaștere și autoexpresie verbală.
Dezvoltarea senzorial-motorie în sugar și copilăria timpurie
Perioada sugarului mare este marcată de o progresie în percepția gustativă, olfactivă, tactilă, vizuală și auditivă, cu intensificarea motricității grosiere și a celei fine. La 2 luni sugarul reacționează la sunete, la 4 luni ridică capul și trunchiul când este așezat pe burtă, iar la 6 luni poate rostogoli, se sprijină pe antebrațe, iar la 9 luni poate sta fără sprijin în șezut și se deplasează târându-se. La 12 luni, majoritatea sugarilor merg cu sprijin sau chiar singuri. Din punct de vedere al dezvoltării motorii, sugarul mare trece prin etapele de rostogolire, șezut, stat în picioare, mers și inițierea primilor pași, iar de la 15-18 luni mulți încep să alerge și să urce scările cu ajutor.
Erupția dentară apare în mod obișnuit între 6 și 10 luni, cu primii dinți incisivii inferiori și apoi superiori. Perioada sugarului este fundamentul pentru dezvoltarea inteligenței, a relațiilor sociale și a atașamentului; alăptarea este recomandată în primele 6 luni, cu continuarea acesteia împreună cu diversificarea până la cel puțin 2 ani, în timp ce diversificarea începe la 6 luni cu introducerea treptată a alimentelor solide.
Monitorizarea dezvoltării și semne de alarmă
Controalele de rutină au loc la 1 lună, 2 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni și 12 luni, evaluând greutatea, lungimea, circumferința craniană, achizițiile motorii și cognitive, comportamentul social și statusul nutrițional. Semne de alarmă în primele 6 luni includ lipsa zâmbetului social până la 8 săptămâni sau lipsa răspunsului la sunete până la 4 luni. Între 6-12 luni, lipsa rostogolirii sau a curiosității pentru obiecte, sau absența vocalizărilor variate, pot indica întârzieri. Orice abatere de la dezvoltarea tipică necesită evaluare medicală promptă.

Rolul mediului și al părinților
Medii sigure, iubitoare, rutine consistente și interacțiune zilnică cu părinții stimulează dezvoltarea psihomotorie armonioasă. Recomandările includ răspuns prompt la plâns, interacțiune față în față, povestire, cântec, lectură și încurajarea explorării într-un spațiu sigur, fără ecrane în primul an. Sprijinul emoțional al părinților este la fel de important ca hrana și îngrijirea fizică, iar încrederea în sine se dezvoltă pe măsură ce abilitățile motorii se consolidează.
Este esențial să înțelegem că fiecare copil se dezvoltă în ritm său. Semnele de alarmă, monitorizarea creșterii pe cursulele de creștere și evaluările medicale periodice permit intervenția timpurie, care poate schimba traiectoria dezvoltării copilului. În cadrul spitalelor și în practică pediatrică, echipele medicale oferă consiliere și orientări personalizate pentru părinți și educatori.
Repere de dezvoltare de H. Hodges, B. Shagrin | OPENPediatrics
Aspecte nutriționale și dezvoltare cognitivă
Gustul și mirosul se dezvoltă împreună cu diversificarea alimentară; alăptarea oferă nutrienți și anticorpi, iar suplimentarea cu vitamina D este recomandată de la naștere. Diversificarea începe la aproximativ 6 luni, cu introducerea treptată a legumelor, cerealelor fără gluten, apoi carne slabă și ouă în etape, cu adaptări la nevoile individuale. Alimentația bine construită susține creșterea fizică, dezvoltarea cerebrală și funcționarea sistemului imunitar, iar controalele de rutină monitorizează acest proces în contextul dezvoltării globale a copilului.
Tabla de repere și repere teritoriale
| Ariă | Repere tipice | Vârstă aproximativă |
|---|---|---|
| Motricitate grosieră | Ridicat capul, rostogolire, șezut, stat în picioare, primii pași | 0-12 luni |
| Motricitate fină | Atingere obiecte, transfer între mâini, desen, construcții | 6-24 luni |
| Limbaj | Gângurit, silabe, holofraze, propoziții scurte | 0-3 ani |
| Percepție | Identificare obiecte, durata atenției, relația obiect-ținte | 0-3 ani |
Concluzii pragmatice pentru părinți și îngrijitori
Fiecare copil este unic; sprijinul activ, varietatea activităților fizice, încurajarea explorării, însoțite de exprimarea afecțiunii, contribuie la dezvoltarea psihomotorie. Participarea directă a părinților, inclusiv activitățile artistice (dans, teatru, muzică) stimulează creativitatea, în timp ce jocurile didactice facilitează învățarea numerelor, literelor, formelor și culorilor. În identitatea și încrederea de sine, abilitățile motorii joacă un rol esențial, fiind legate de dezvoltarea cognitivă și socială a copilului.
tags: #stadiul #de #sugar #rezumat #verza #scribd
Postări populare:
- Pregătirea acasă pentru venirea nou-născutului: ghid util pentru familii
- Descoperă oferta Cabinetului de Pediatrie Dr. Hodut
- Informații despre Dr Constantinescu în Vâlcea
- Despre Liliana Popa, medic pediatru și activitatea în anotimpul de iarnă
- Răspunsuri la îngrijorările despre sterilet: posibilele riscuri