Starea de nervozitate la gravide: cauze și remedii naturiste

Emotional, femeile gravide parcurg o etapă unică în viața lor. Aceasta unicitate este dată de starea psihică specială pe care o are gravida. Starea psihică specială a acestor femei, o stare psihică ,,contaminată", se caracterizează prin: labilitate emoțională (schimbări ale tonusului afectiv, cum ar fi trecerile bruşte de la bucurie la tristeţe, de la exaltare la pesimism etc.), anxietate, accentuarea sensibilității (hipersensibilitate), scăderea toleranței la frustrare.

Sarcina este o perioadă în care au loc schimbări extraordinare. Unele dintre ele se vor dovedi a fi de-a dreptul minunate pe când altele sunt incomode și înfricoșătoare. De cele mai multe ori, explicațiile pentru stările mai puțin plăcute din timpul sarcinii sunt atribuite schimbărilor hormonale. În urma cercetărilor, s-a concluzionat că, în timpul sarcinii, se creează un "rezervor de hormoni" care produc schimbări permanente în creierul gravidei.

Cauzele nervozității și anxietății în sarcină

Schimbările hormonale masive pot afecta neurotransmițătorii din creier responsabili cu reglarea dispoziției. Stresul în sarcină, mai ales cel cronic, poate avea consecințe medicale reale, crescând riscul de naștere prematură și greutate mică la naștere, deoarece hormonii de stres (precum cortizolul) pot traversa placenta și influența dezvoltarea fătului. Dacă ai avut un istoric de anxietate înainte, riscul de a o experimenta și acum crește.

Motivele pentru care o femeie se confruntă cu stări de neliniște în timp ce este însărcinată sunt diferite. Ele variază de la o persoană la alta. Poate că la unele dintre ele se declanșează din cauza disconfortului fizic, în vreme ce la altele se declanșează ca urmare a modificărilor hormonale. Unul dintre cei mai întâlniți factori de stres în perioada sarcinii este sănătatea copilului și ce poți face pentru a te asigura că nu vor fi probleme în timpul nașterii și în primii ani de viață ai acestuia.

În cazul unui istoric de sarcini pierdute, această perioadă poate readuce în minte sentimentele de tristețe legate de acea pierdere, precum și anxietate mare că același lucru s-ar putea întâmpla din nou. Acolo unde există un istoric de viață cu experiențe traumatizante pot apărea conflicte interne puternice legate de copil. Toate acestea, la rândul lor, pot determina sau accentua stările depresive. De asemenea, existența unei susțineri emoționale reduse poate intensifica trăirile negative.

Simptome care indică că starea de nervozitate devine problemă

Simptomele diferă de la o femeie la alta. Totuși, câteva dintre principalele semne care îți arată că te stresezi prea mult sunt următoarele:

• stare de nervozitate extremă și schimbări frecvente de dispoziție;
• dificultăți de concentrare și tulburări de somn (insomnii sau somn excesiv);
• simptome fizice: senzație de epuizare, dureri de cap, tensiune musculară sau probleme digestive;
• modificări ale apetitului și pierderea interesului pentru activități plăcute;
• gânduri de autovătămare sau suicid (urgență medicală).

De ce anxietatea și depresia prenatală sunt importante

Anxietatea în sarcină este o tulburare emoțională persistentă, caracterizată de îngrijorări excesive și tensiune fizică, care depășește cu mult grijile normale ale unei viitoare mame. Depresia prenatală este o tulburare de dispoziție complexă care apare în timpul sarcinii, manifestată printr-o tristețe profundă, pierderea interesului și sentimente de vinovăție sau inutilitate care persistă mai mult de două săptămâni.

Stresul prelungit poate fi transmis la nivel hormonal fătului, iar creierul uman este foarte vulnerabil în perioada rapidă de creștere și dezvoltare a țesutului nervos din timpul sarcinii. Copiii mamelor care suferă de depresie în timpul sarcinii și nu se tratează adecvat sunt mult mai expuși riscului de a manifesta, la rândul lor, depresie sau alte probleme emoționale.

Atacurile de panică și tokofobia

Ocazional crizele de anxietate pot duce la atacuri de panică. Un atac de panică în sarcină este un episod brusc și intens de frică copleșitoare, însoțit de simptome fizice severe precum palpitații, senzația de sufocare și amețeală, chiar și în absența unui pericol real. Tokofobia este frica de naștere. În cazul în care anxietatea ta este legată de naștere, atunci este cazul să iei în considerare înscrierea la niște cursuri de naștere.

Când să ceri ajutor medical

Dacă anxietatea îți afectează viața de zi cu zi și dacă suferi de atacuri de panică în mod frecvent, atunci trebuie să apelezi la un medic. Cu cât vei primi mai repede ajutor cu atât mai bine. Deși în foarte multe cazuri de anxietate nu este necesar un anumit tratament, nu ar strica să îi comunici unui doctor simptomele tale. În cazul în care afecțiunea este destul de severă, doctorul tău îți poate recomanda anumite medicamente după ce a cântărit toate beneficiile și toate riscurile.

Remedii naturiste și strategii non-medicamente eficiente

Gestionarea sănătății mintale este un proces activ, nu un eveniment singular. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente terapii non-medicamente în sarcină. Terapia prenatală este și o formă de prevenție. Un terapeut specializat îți poate scurta drumul spre vindecare și te poate echipa cu resursele necesare.

Ai înțeles ce se întâmplă în corpul și mintea ta, iar acum este momentul să acționezi. Vorbește deschis: primul pas este să spui cuiva de încredere (partener, prietenă, mamă) prin ce treci. Doar prin comunicarea grijilor și sentimentelor tale poți ține anxietatea la distanță.

Tehnici practice și naturiste

• Respirație profundă: Institutul American de stres recomandă să respiri profund timp de 20-30 de minute pe zi. Tehnica 4-7-8: inspiră 4 secunde, ține 7 secunde, expiră 8 secunde.
• Metoda 5-4-3-2-1: identifică 5 lucruri pe care le vezi, 4 le poți atinge, 3 le auzi, 2 le poți mirosi și 1 le poți gusta.
• Mindfulness și meditație: reduc intensitatea anxietății și îmbunătățesc somnul și compasiunea față de sine.
• Activitate fizică ușoară: mersul pe jos, yoga prenatală, exerciții cu impact redus 20-30 minute pe zi (consultați medicul).
• Somn: creează o rutină de culcare relaxantă; este necesar să dormi 7-9 ore pe noapte.
• Dieta echilibrată: acizi grași Omega-3, magneziu, vitamine din complexul B, probiotice; o alimentație echilibrată susține funcția cerebrală și stabilizează dispoziția.
• Jurnalul: scrie-ți grijile pe hârtie pentru a le externaliza și organiza.
• Activități plăcute: hobby-uri, timp cu prietenii, grupuri de viitoare mame pentru sprijin social.

Rolul partenerului și al rețelei de suport

Partenerul poate juca un rol activ și esențial, trecând de la un observator pasiv la un coechipier de încredere prin informare, comunicare deschisă și acțiuni practice de sprijin. Primul și cel mai important pas este să-l încurajezi pe partenerul tău să se informeze. Când înțelege că depresia prenatală sau anxietatea în sarcină sunt condiții medicale, nu toane, atitudinea lui se va schimba fundamental.

Sprijinul familiei și al prietenilor este extrem de valoros pentru a reduce stresul în sarcină. Înscrierea în grupuri de parenting sau de viitoare mame poate fi o variantă excelentă pentru consolidarea rețelei sociale.

Ce să eviți și mituri care îți fac rău

De evitat: frazele care invalidează sentimentele, precum "Nu mai fi tristă", "Gândește-te la copil" sau "Alte femei trec prin lucruri mai grele". Plansul în sarcină ocazional, ca reacție la hormoni sau oboseală, nu afectează copilul. Nu există dovezi științifice clare care să lege direct anxietatea în sarcină de avortul spontan.

Când simptomele fizice însoțesc starea emoțională

Simptomele care ar trebui să alerteze gravida și pentru care se impune consultul de specialitate sunt: dureri de cap care nu se ameliorează sau se agravează, stări de leșin, tulburări de vedere, febră, umflarea exagerată a mâinilor și/sau a feței, dificultăți de respirație, durere în piept sau tahicardie, grețuri severe și vărsături, dureri abdominale severe care nu dispar, sângerări vaginale sau scurgeri neobișnuite, somnolență și oboseală extremă, edem sever sau durere la nivelul picioarelor ori brațelor, oprirea sau încetinirea mișcărilor bebelușului, prezența gândurilor de a-ți face rău sau de a-i face rău fătului.

Recomandări practice finale

Găsirea unei activități care să te ajute să te eliberezi de stres poate fi o opțiune perfectă pentru tine. Activitatea fizică îți va ajuta corpul să elibereze endorfine. Acestea activează centrele de plăcere din creier. Cele mai eficiente activități: mersul pe jos, yoga. Dacă nu îți place să alergi sau să te plimbi, fă ceea ce îți place! Orice îți pune corpul în mișcare ajută.

Consilierea psihologică pe timpul sarcinii este necesară atât pentru starea de bine a gravidei, cât și pentru stabilirea unei relații pozitive între mamă-copil, tată-copil. Sugestia noastră este ca la apariția disconfortului psihologic, a depresiei, a sentimentelor de vină, viitoarea mamă să apeleze la un psihoterapeut.

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat și discută deschis cu medicul tău. A investi în sănătatea mintală în timpul sarcinii nu este un lux, ci o necesitate pentru tine și copilul tău.

tags: #starea #de #nervozitate #la #gravide #si

Postări populare:

• Motivarea Alexandrei Truşcă pentru locuinţa din fondul de stat şi contextul său politic local
• Sfaturi pentru drumuri sigure cu bebelușul
• Recenzii Chicco pentru bebeluși bazate pe experiențe nutri...
• Ginecologie la Suceava: lista completa de preturi pentru consultatii si servicii medicale
• Ghid pentru mărimea corectă a dresurilor de maternitate