Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 60% dintre locuitorii planetei duc o viata sedentara. Majoritatea persoanelor petrec zilnic 9-10 ore fara sa se miste si cel putin 6 ore pe zi in pozitia sezut; pentru majoritate angajatilor, 60 % din timpul de lucru este petrecut stand pe scaun; in mod surprinzator, chiar si in weekend, oamenii stau in pozitia sezut cel putin 8 ore pe zi. Lipsa activitatii fizice este una din top 4 cauze de mortalitate care pot fi prevenite.

Care sunt consecințele în timp ale statului prelungit pe scaun? În timp ce stam pe scaun, mușchii noștri se atrofiază, sângele stagnează, creierul primește mai puțin oxigen, imunitatea scade. Lipsa de miscare produce modificari biologice importante ce conduc la diverse boli, unele foarte grave: afectarea circulației periferice, insuficiența venoasă, varice și hemoroizi; afectarea circulației cerebrale, tulburări de memorie, depresie, anxietate; creșterea în greutate, rezistența la insulină, creșterea glicemiei și a riscului de diabet; creșterea colesterolului rău și a trigliceridelor, creșterea riscului bolilor de inima; creșterea riscului de tromboză (infarct miocardic și accident vascular cerebral); digestie dificilă, constipație, afectarea florei intestinale; durerile musculare și articulare, atrofii musculare, osteoporoza; oboseală accentuată, scăderea performanțelor intelectuale și fizice. Statul prelungit pe scaun este mai periculos decât fumatul.

Infografic: Efectele sedentarismului asupra sănătății

Un indemn care ne poate salva: "Ridica-te și mergi!" Studiul arată că statul prelungit pe scaun este daunator indiferent de activitatea fizică suplimentară. Cercetările indică faptul că nu poți compensa 8 ore de stat pe scaun cu 30 de minute de exerciții, iar acest lucru este valabil și în sarcină. Mulți oameni cred că mersul la sală poate compensa, dar efectele nocive ale sedentarismului persista chiar și la persoanele cu activitate fizică moderată sau intensă.

În timpul sarcinii, hemoroizii pot apărea din cauza modificărilor fiziologice, presiunii uterului și creșterii fluxului sanguin pelvin. Hemoroizii pot fi interni sau externi, pot provoca disconfort, prurit și sângerare. În timpul sarcinii, constipatia este frecventă, contribuind la apariția hemoroizilor. Remediile includ o alimentație echilibrată, hidratare adecvată, exerciții fizice moderate, utilizarea de produse topicalo-rectale recomandate de medic și, în unele cazuri, terapii noninvazive sau medicamente disponibile pe bază de prescripție medicală. Este esențial consultul medical înainte de orice tratament în sarcină.

Diagramă: Hemoroizii în sarcină și factorii de risc

Stilul de viață activ în timpul sarcinii este crucial. Înainte de a începe orice program de exerciții, femeile însărcinate ar trebui să discute cu medicul obstetrician, mai ales dacă sarcina este cu risc sau există afecțiuni preexistente. Exercițiile Kegel pot întări mușchii pelvieni și îmbunătăți circulația în zona rectală, iar mișcările de întindere și mersul regulat pot reduce senzația de oboseală, sensibilitatea la stres și simptomele digestive. De asemenea, pauzele regulate de la birou, ridicările și schimbările frecvente de poziție ajută la prevenirea senzației de amețeală și la îmbunătățirea circulației sangvine.

Este important să se acorde atenție posturii pe scaun: stați drept, evitați să stați picior peste picior, utilizați un scaun ergonomic cu suport lombar, iar dacă este posibil, folosiți o pernă de sprijin pentru zona lombară. În timpul zilei, alternați perioadele de stat pe scaun cu momente scurte de ridicare și plimbare, pentru a stimula circulația sângelui în membrele inferioare și pentru a reduce riscul de tromboze.

În plus, femeile gravide ar trebui să adopte o dietă echilibrată și să asigure o hidratare adecvată, injections de vitamine prenatale recomandate de medic, pentru a preveni deficiențele nutriționale care pot influența negativ dezvoltarea fătului. Constipația, frecvent întâlnită în timpul sarcinii, poate fi ameliorată prin creșterea aportului de fibre, consumul de lichide suficiente și exerciții ușoare zilnice, cum ar fi plimbările.

Grafic: principii nutriționale pentru sarcină sănătoasă

Sfaturi practice pentru a reduce efectele negative ale șederii

  1. Fii atent la postura ta pe scaun: stai drept, evită picior peste picior și asigură sprijin lombar.
  2. Ai pauze scurte și dese: ridică-te la fiecare oră pentru 5-10 minute, mergi la baie sau la o cafea.
  3. Relaxează-ți musculatura: exerciții de circulație, rotiri ale capului și umerilor, genuflexiuni minime pentru energizare.
  4. Gestionează-ți telefonul: folosește căști sau difuzor pentru a evita tensionarea gâtului.
  5. Fii activ: jogging, plimbări sau antrenamente moderate în afara serviciului, cu acordul medicului.

Există și o serie de măsuri de siguranță la locul de muncă pentru sarcină: limitarea expunerii la substanțe toxice, ajustări ale programului de lucru pentru a evita perioade lungi de ședere pe scaun, evitarea ridicării greutăților mari, reducerea zgomotului excesiv și a vibrațiilor, menținerea unui mediu cald sau rece adecvat, precum și respectarea recomandărilor medicale în legătură cu activitățile profesionale. Dacă ai îngrijorări, discută cu medicul obstetrician pentru a decide dacă este necesar să-ți modifici sarcinile în perioada sarcinii.

Harta recomandărilor de activitate fizică în timpul sarcinii

Rolul nutritionistului în perioada de sarcină

Importanța nutritionistului în perioada de sarcină constă în monitorizarea atentă a alimentației și consilierea personalizată pe tot parcursul gravidității. Meniurile echilibrate, greu de stabilit pe cont propriu, vor fi furnizate de medic. Vitaminele prenatale pot completa eventualele deficiențe nutritive și oferă acid folic, fier, calciu și alți nutrienți esențiali esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a fătului. Este recomandat ca femeile însărcinate să aibă consultații timpuri pentru a beneficia de un plan nutrițional adecvat.

Schema modulului nutritiv în sarcină

Detalii despre constipație în sarcină

Constipatia reprezintă o afectiune a tubului digestiv, frecvent întâlnită în sarcină ca urmare a modificărilor hormonale, presiunii uterului asupra intestinelor și aportului de fier. Daunele provocate de constipație pot include disconfort, sângerări minore sau agravarea hemoroizilor. Abordarea include hidratare corespunzătoare, ajustări ale dietei cu fibre, activitate fizică moderată și, dacă este necesar, tratamente recomandate de medic. Este importantă evaluarea profesională pentru a alege tratamentul potrivit în timpul sarcinii.

SITTING posture in PREGNANCY I Best Tips for OFFICE work MAMAS

Concluzii practice pentru viitoarele mame

Este esențial să realizezi că statul prelungit pe scaun nu este o boală, dar reprezintă un factor de risc semnificativ pentru o serie de afecțiuni. Ridică-te și mișcă-te regulat, menține o postură corectă, variează pozițiile de ședere, hidratarea și alimentația vitaminizată. Pentru femeile gravide, un stil de viață activ, exercițiile potrivite și o alimentație echilibrată contribuie la reducerea riscului de complicații și la menținerea sănătății în timpul sarcinii și a copilului său.

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. Tratamentele medicamentoase pot fi urmate doar la recomandarea unui medic specialist. Manifestările unor probleme medicale diferă de la pacient la pacient.

tags: #statul #mult #pe #scaun #in #sarcina

Postări populare: