Fiecare copil este unic în felul lui, iar ritmul său și stilul de a învăța sunt diferite. Cu mult înainte de a rosti primul cuvânt, micuțul învață regulile limbajului și modul în care adulții îl folosesc pentru a comunica, observând și urmărind comportamentul părinților. Limbajul este una dintre cele mai semnificative abilități pe care bebelușii le dezvoltă în primii ani de viață. Aportul părinților în dezvoltarea copiilor este deosebit de important. Stimularea limbajului la copii se face încă din primele zile de la naștere, sub forma de joc și cu multă veselie. Copiii învață prin imitare și de aceea este important să aibă un model bun de urmat, precum și să fie încurajați să vocalizeze cât mai des.
Anumite studii arată faptul că fătul, în viața intrauterină, aude sunetele produse de glasul mamei și are diverse reacții la diferiți stimuli sonori. Există autori care consideră că încă din primele ore de la naștere, nou-născutul este capabil să distingă vocea mamei. Într-adevăr, încă din primele luni de viață este esențial să-i vorbești, să-i citești și să-i cânți copilului tău, încurajând imitarea sunetelor și a gesturilor.
Etapele Dezvoltării Limbajului la Copii
De regulă, abilitățile lingvistice ale unui copil se dezvoltă treptat și ordonat, limbajul trecând printr-o serie de etape și praguri de dezvoltare. Nu uita că fiecare copil se dezvoltă în propriul ritm, ceea ce înseamnă că cel mic poate atinge unele praguri fie mai devreme, fie puțin mai târziu.
Primul An de Viață
- Până la 2 luni: Gangurește când este fericit.
- 2-3 luni: Copilul plânge diferit pentru a-și exprima stări și sentimente diferite. Treptat, vei învăța să faci diferența între diferitele tipuri de plâns: de foame, de oboseală, etc.
- 3-4 luni: Poate începe să pronunțe unele vocale, iar ganguritul devine ceva mai sofisticat, cu sunete mai variate.
- 5-6 luni: Începe să înțeleagă și să practice intonația, coborând și ridicând vocea, adesea ca răspuns la modul în care-i vorbește mama sau tata.
- 7-12 luni: Gângurește din ce în ce mai divers, făcând noi combinații de sunete și intonații. Încearcă să te imite și se comportă ca și cum ar purta adevărate conversații cu tine.
ATENȚIE: Discută cu medicul dacă micuțul nu vocalizează până la vârsta de 7 luni!
Copilul Mic (până la 2 ani)
- 12 luni: Spune primul cuvânt. Cunoaște suficient de bine unul sau mai multe cuvinte pentru a le putea folosi.
- 14 luni: Folosește inflexiuni ale vocii (de ex. ridică vocea la sfârșitul unei întrebări) și apelează la limbajul non-verbal pentru a-și completa discursul.
- 16 luni: Te cheamă să-ți atragi atenția, spunând "mama", te aprobă sau te dezaprobă dând din cap și rostește multe sunete formate din consoane, cum ar fi t, d, n.
- 18 luni: Are un vocabular de 10 până la 20 de cuvinte, inclusiv nume ("Mama"), verbe ("mănâncă") și adjective ("rece"). Utilizează fraze simple ("vreau păpușă") pentru a-ți arăta ce dorește.
- 18-24 luni: Începe să folosească două cuvinte împreună pentru a exprima ceea ce observă (de ex. “tata merge” sau “buni pa”).
- 24 luni: Are deja un vocabular de 50 până la 100 de cuvinte. Folosește propoziții scurte, cu două sau trei cuvinte și pronume personale.
ATENȚIE: Discută cu medicul dacă micuțul nu spune niciun cuvânt până la vârsta de 15 luni!
Vârsta Preșcolară (2-4 ani)
- 2-3 ani: Poate purta o conversație simplă despre ceva ce se petrece în jur, având un vocabular de 200 până la 300 de cuvinte. Pune frecvent întrebări simple și folosește propoziții formate din 3-6 cuvinte.
- 3-4 ani: Printre cuvintele preferate ale copilului la această vârstă, după cum vei observa, se numără "de ce", "ce" și "cine". De cele mai multe ori poți înțelege foarte bine ceea ce spune și chiar îți poate povesti ce s-a întâmplat cât timp ai fost plecată din încăpere.
ATENȚIE: Este posibil să vorbească balbait sau stâlcit deoarece dorește să comunice multe de-odată. Acest lucru este perfect normal. Dacă, totuși, continuă să vorbească în acest fel timp îndelungat (peste 6 luni) discută cu medicul pediatru pentru a-ți recomanda un logoped.
Vârsta Școlară (4-8 ani)
- 4-5 ani: Comunică cu ușurință și îți poate spune o poveste simplă cu început, mijloc și sfârșit în timp ce privește imaginile. Poate folosi 4-5 propoziții pentru a descrie o imagine și folosește mai mult de un verb într-o propoziție. Pronunță în mod corect majoritatea sunetelor, dar poate întâmpina în continuare probleme cu unele consoane: t, r, s, l, v și z. Utilizează o mulțime de cuvinte descriptive, inclusiv cuvinte legate de timp, cum ar fi "ieri".
- 6-7 ani: Poate descrie modul în care două elemente se aseamănă sau se diferențiază, spune singur o poveste fără ajutorul imaginilor și îți poate detalia conversații sau evenimente din trecut.
- 8 ani: Copilul stăpânește foarte bine toate abilitățile lingvistice, folosește propoziții complexe în mod corect și este capabil să poarte o conversație cu un adult.
Stimularea Dezvoltării Limbajului
Stimularea vorbirii copilului este bine să înceapă cu exerciții amuzante de antrenare și pregătire pentru buze, obraji și limbă, exerciții de inspir-expir, exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic. Poți capta atenția copilului în numeroase moduri, după care îi poți descrie activitățile pe care le realizezi. De asemenea, te poți folosi de situațiile zilnice pentru stimularea limbajului la copii și pentru consolidarea limbajului deja acumulat.
Recomandări generale pentru părinți:
- Așezați-vă la nivelul copilului și atrăgeți-i atenția atingându-l ușor și spunându-i pe nume.
- Vorbiți-i copilului despre ceea ce se întâmplă în jurul lui.
- Arătați-i de fiecare dată obiectul despre care vorbiți.
- Încurajați copilul să emită sunete, cântând și jucând jocuri care îi fac plăcere.
- Folosiți cuvinte ușoare și propoziții simple atunci când verbalizați toate activitățile pe parcursul zilei.
- Însoțiți vorbirea de gesturi pentru că în cazul unui copil cu întârziere în dezvoltarea limbajului, îl ajută să înțeleagă mai ușor mesajul verbal.
- Atunci când cel mic vorbește, ascultați-l cu atenție și nu încercați să interveniți sau să-i corectați limbajul.
- În dezvoltarea limbajului la copii este esențial să aveți răbdare și să acordați copilului suficient timp pentru a vă spune ce dorește.
- Puteți, de asemenea, să-i puneți întrebări și să-i acceptați răspunsurile, chiar dacă uneori acestea vin mai greu sau nu sunt simplu de înțeles.
- Când vorbiți cu cel mic, este nevoie să o faceți la un nivel doar puțin superior felului său de exprimare. De exemplu, dacă acesta tocmai ți-a spus o propoziție ce conține 3 cuvinte, îi poți răspunde cu o frază de 5-6 cuvinte.
- Este important să nu-l copleșiți pe micuț cu informații complexe, însă nici să-i răspundeți printr-un simplu da sau nu.
Importanța Lecturii și a Jocurilor
Cartea cu imagini reprezintă o unealtă importantă în activitățile de joc și stimulare. Cu ajutorul imaginilor captați atenția copilului, îi dezvoltați dorința de cunoaștere, îl stimulați să verbalizeze și să învețe noi abilități. Pentru copilul mic se recomandă cărțile cu o singură imagine pe pagină, țineti cont să îi prezentați clar ce se află în imagine, să și indicați cu degetul și să îl ajutați și pe copil să arate la rândul său.
Este important să-i citiți copilului tău încă din primele 6 luni de viață. Alegeți cărți cu poze sau jocuri ce încurajează copilul să privească imaginile pe măsură ce îi descrieți conținutul acestora. Puteți începe cu cărți clasice pentru copii, în care cel mic este încurajat să atingă imaginile. Mai târziu, puteți permite copilului să indice pozele și să le descrie. Dezvoltarea limbajului copiilor are la bază lectura, ce vine în completarea conversațiilor directe pe care le aveți cu cel mic.
Jocurile de tip „cauză-efect”, încastru, inele pe tijă sunt jocuri care stimulează partea cognitivă, motrică și de limbaj. Jocurile de etichetare a obiectelor din jur („Ia şi dă mai departe!”, „Adu-mi o carte/păpuşa…”, „Punem jucăriile în coş”) și jocurile cu întrebări și răspunsuri („Jocul întrebărilor”, „Cine este/cine sunt?”) sunt, de asemenea, benefice.
Joc cu propoziții pentru dezvoltarea limbajului la preșcolari.
Întârzieri în Dezvoltarea Limbajului și Semnale de Alarmă
O întârziere a limbajului poate fi cauzată de probleme anatomice ale corzilor vocale, sau a aparatului fonoarticulator, pierderea auzului, procesarea limbajului (retard mental și tulburări de dezvoltare ale limbajului). Principalele tipuri de întârziere a limbajului sunt: întârzierile expresive - adică imposibilitatea de a reproduce cuvintele; întârzierile receptive - imposibilitatea de a înțelege limbajul altora.
În cazul copiilor cu autism, apariția limbajului este întârziată și are la început un caracter reproductiv imitativ. În general este asociat cu ecolalie imediată sau întârziată.
Suneteți mereu aproape de copilul vostru în fiecare etapă de dezvoltare a acestuia. Unele tipuri de comportamente pot reprezenta semnale de alarmă cărora trebuie să le acordați atenția necesară:
- Copilul este moleșit și inactiv; nu îl interesează mediul său ambiant; nu se joacă.
- Micuțul se agită, deseori; țipă fără motiv; nu doarme.
- Regresează, adică nu mai face ceea ce putea să facă înainte.
- Nu progresează deloc sau progresează prea lent: nu își ține capul la 3 luni; nu surâde la 3 luni; nu gângurește la 6 luni; nu încearcă să se așeze la 6 luni; nu stă în funduleț la 9 luni; nu repetă nici o silabă la 1 an, nu vorbește la 2 ani; nu merge la 18 luni.
Pierderea auzului poate avea un impact semnificativ asupra capacității unui copil de a-și dezvolta vocabularul. Este vital ca aparatele auditive sau alte dispozitive care îmbunătățesc auzul să fie montate și utilizate corect. Copiii cu deficiențe de auz pot beneficia de sprijin și intervenție adecvată pentru a face progrese semnificative în dezvoltarea limbajului lor.
Neconcordanta dintre limite și libertate, stilurile parentale diferite sau comoditatea adulților pot menține copilul într-o zonă de întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, însoțită de probleme de comportament și opoziționism. Copilului i se oferă totul fără a avea ocazia de a învăța să ceară verbal ce își dorește. De asemenea, întârzierile aparitiei și dezvoltării limbajului provin și din timpul petrecut în fața ecranelor, lipsa de socializare în colectivitate, stimulare insuficientă din partea părinților și îngrijitorilor.
Este necesară parcurgerea etapelor firești de dezvoltare a vorbirii și se va începe de la stadiul de la care este copilul, și nu de la cum ar trebui să fie conform vârstei lui. Se pornește de la ceea ce poate copilul și se trece la următorul stadiu în funcție de ritmul și posibilitățile copilului.
tags: #stiumularea #auditive #intrauterina #germenii #dezvoltarii #limbajului