Absolventă a Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Teologie-Litere și a masteratelor: „Istorie și tradiție culturală” și Politici și management în educație” subliniază un prim obiectiv: acela de a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească limba literară actuală pentru a o folosi ca mijloc de comunicare şi formare intelectuală şi morală. Predarea literaturii române în liceu ar trebui să dezvolte cercul de cunoştinţe însuşite în şcoala generală, să continue cultivarea gustului pentru lectură şi să formeze la elevi capacitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori cu care să se opereze în procesul lecturii. Scopul predării literaturii române în liceu este acela de a dezvolta simţul estetic şi de a forma un cititor de literatură receptiv la valorile artistice.
De aceea, accentul nu ar trebui să cadă pe studierea datelor aparţinând istoriei literaturii române, cât pe metodele de investigare a textului literar, pentru a-i da posibilitatea elevului să înveţe permanent, pe tot parcursul vieţii, şi să integreze cunoştinţele însuşite în formarea sa continuă ca personalitate. Lectura operei literare înseamnă analiza şi interpretarea specificităţii literaturii de a comunica prin limbaj un mesaj estetic. Cititorul este chemat să trăiască în spaţiul lecturii experienţa sa de viaţă, să devină re-creator al textului pe care l-a citit.
La nivelul manualelor şcolare, literatura este reprezentată prin diverse opere (epice, lirice sau dramatice), scrise de autori clasici sau contemporani, ce trebuie să se adapteze particularităţilor de vârstă şi chiar individuale ale elevilor, să fie accesibile gradului de receptivitate la care se află elevul, în ciclul gimnazial sau liceal. Dacă la ciclul gimnazial operele literare sunt însoţite de numeroase exerciţii de limbă, în ciclul liceal accentul cade asupra literaturii. Un exemplu ar fi nuvela La Vulturi!, studiată de elevi în clasa a VIII-a şi care scotea în evidenţă curajul poporului român în faţa năvălitorilor turci.
Deseori, Galaction a fost asemănat cu Tolstoi datorită faptului că prezenta cazuri limită de conştiinţă, iar personajele sunt surprinse în momente dramatice, când li se pune la încercare tăria morală. Poate şi datorită profesiei sale de preot, scriitorul adoptă o atitudine moralizatoare. Agripina, unul dintre personajele principale ale nuvelei, va rămâne un model de personaj feminin, ce întruchipează calităţile alese ale neamului nostru, un personaj simbol pentru eroismul neamului românesc de-a lungul zbuciumatei sale istorii. În ciuda valorii estetice şi moralizatoare a textului, acesta nu se mai regăseşte în manualele alternative.
În manualele alternative destinate ciclului liceal putem regăsi opere ale lui Gala Galaction utilizate pentru a ilustra diferite teme sau specii literare. Astfel, în manualul de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, apare nuvela De la noi, la Cladova, pentru a ilustra tema iubirii. Textul este potrivit vârstei copiilor şi poate fi uşor receptat. Manualul redă textul nuvelei, însoţit de explicarea unor cuvinte necunoscute dar şi de foarte multe exerciţii pe text, acestea dând posibilitatea elevilor de a identifica tema şi motivele literare specifice textului dar şi legătura cu texte din literatura universală.
În manualul de Limba şi literatura română pentru clasa a X-a editat de Editura Teora, accentul se deplasează către recunoaşterea trăsăturilor unor specii literare pe anumite texte literare. Textul povestirii este redat integral, dând astfel posibilitatea elevilor de a-l lectura fie individual, fie sub îndrumarea atentă a unui cadru didactic care să accentueze acele trăsături care pun în valoare caracterul miraculos, fantastic al textului. Manualul de Limba şi literatura română apărut la editura Corint, Bucureşti, 2004, avizat de MEC, este un manual modern care corespunde cerinţelor programei şcolare din 2004, prevăzut pentru clasa a IX-a, are un conţinut bogat, organizat în 5 mari capitole, fiecare având mai multe subcapitole, cu ilustraţii reuşite şi relevante.
În urma unei analize comparativ-critice a manualelor amintite se desprind o serie de observaţii. Aceste observaţii conduc la concluzia că manualul propus de E.D.P. valorifică cel mai bine textul ales, evidenţiindu-i calităţile stilistice şi structurale, însă nu determină o implicare activ-participativă în procesul educaţional.
În ceea ce priveşte impactul predării literaturii române în liceu asupra dezvoltării elevate a competenţelor de citire, de interpretare şi de exprimare, se poate afirma că lectura critică, dialogul despre texte şi conectarea lor la realităţile contemporane contribuie la formarea unui cetăţean informat, capabil să aprecieze valorile culturale şi morale ale comunităţii din care face parte.
Relația dintre seminarul literar, educația civic-morală și gustul pentru lectură
Lectura operei literare înseamnă nu doar memorarea unor date, ci dobândirea unui mod de gândire critică, capacitatea de analiză a mesajelor estetice, iar cititorul se transformă în re-creatorul textului, aducând experienţa sa de viaţă în spaţiul lecturii. Astfel, literatura devine un mijloc prin care elevii învaţă să îşi argumenteze ideile, să distingă valorile estetice şi să aprecieze textul în planuri multiple: artistic, moral, istoric şi cultural.
Prezentarea operelor în manuale ar trebui să includă nu doar textul propriu-zis, ci şi interpretări ghidate, exerciţii de analiză şi conectări intertextuale. În acest fel, se poate stimula interesul elevilor pentru lectură, se poate menţine viu gustul pentru literatură şi se poate sprijini formarea unei culturi a lecturii în rândul noilor generaţii.
Concluzii parțiale despre abordările didactice
- Manualele moderne pot evidenţia calităţile stilistice ale textelor alese, contribuind la înţelegerea complicată a mesajelor poetice şi narative.
- Este necesară promovarea unor metode de investigare a textului literar, nu doar memorarea detaliilor istorice.
- Integrarea exerciţiilor de limbă în gimnaziu poate facilita migrarea către predarea riguroasă a literaturii în liceu.
- Textul literar poate fi conectat cu valori morale şi cu experienţe de viaţă reale pentru a facilita empatia şi înţelegerea interculturală.
În manualele alternative destinate ciclului liceal pot fi întâlnite opere diverse, adaptate vârstelor elevilor şi scopurilor didactice, însă este important ca acestea să ofere accesibilitate, relevanţă estetică şi posibilitatea unei analize aprofundate a structurilor literare, a simbolurilor şi a temelor universale.
Astfel, o formă optimă de predare propune un echilibru între prezentarea textului literar, analiza sa critică, exerciţiile de limbă şi activităţi de reflecţie etică, pentru a susţine dezvoltarea simţului estetic şi a capacităţii de critică artistică la elevi.
Posibile utilizări în practică
- Identificarea tematismelor principale ale textelor studiate; conectarea acestora cu teme universale;
- Compararea unor opere din canonul românesc cu texte din literatura universală;
- Utilizarea de proiecte de lectură, prezentări orale şi lucrări scrise care să stimuleze gândirea critică;
- Integrarea de suporturi vizuale precum imagini, hărți literare sau diagrame ale structurii narative;
- Crearea unui portofoliu de lectură care să urmărească evoluţia competenţelor de citire, interpretare şi exprimare.
Este esenţial ca învăţământul preuniversitar să implementeze practici didactice care să stimuleze autonomia intelectuală a elevilor, să-i pregătească pentru viaţa întreagă şi să consolideze identitatea naţională prin dialogul cu patrimoniul literar românesc.
tags: #studiul #limbii #materne #preuniversitar