In cadrul controalelor ginecologice, medicul iti va recomanda o serie de analize de laborator: unele sunt analize screening, efectuate atunci cand nu ai simptome, cu scopul de a diagnostica si trata din timp o anumita boala, iar altele sunt efectuate atunci cand ai anumite simptome genitale, cu scopul de a identifica cauza acestora (teste de diagnostic).
Teste screening pentru cancerul de col uterin
Teste screening pentru cancerul cervical
- Testul Babeș-Papanicolau (examen citologic cervico-vaginal). Celulele de la nivelul colului uterin sunt examinate sub microscop pentru a determina daca exista deja celule canceroase sau celule anormale, denumite celule precanceroase, care ar putea progresa catre celule canceroase. Aceste modificari apar ca urmare a persistentei infectiei cu HPV (Human papilloma virus). Cancerul de col uterin poate fi prezent fara sa ai niciun simptom sau semn. Testul Papanicolau verifica modificarile celulelor cervicale cauzate de HPV, ceea ce permite identificarea si tratarea celulelor anormale cu mult inainte ca orice simptom sa apara, motiv pentru care screening-ul este atat de important.
- Testul HPV (genotipare). HPV reprezinta prescurtarea din engleza a Human Papilloma Virus (in romana este cunoscut sub denumirea de virusul Papiloma uman). Infectia cu HPV este identificata in 99% dintre cazurile de cancer cervical diagnosticate. Testul HPV identifica tipurile de virus HPV cu risc oncogen inalt. Cele 13 tipuri HPV cu risc inalt si probabil inalt sunt: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68. Cele mai frecvente opt tulpini de HPV (16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58) sunt responsabil de aproximativ 90% dintre cancerele de col uterin. Tipurile HPV 16 si 18 determina 66% dintre toate cazurile de cancer cervical. In majoritatea cazurilor de infectie cu HPV, sistemul imunitar este capabil si reuseste sa elimine virusul din organism. Totusi, in 10% dintre cazuri, persistenta > 1-2 ani a infectiei cu acelasi tip de HPV cu risc inalt va determina aparitia leziunilor precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin. Proba este recoltata de la nivelul colului uterin, fiind nevoie de o singura recoltare, atat pentru testul Papanicolau, cat si pentru testul HPV. Testul HPV este pozitiv daca in proba pacientei se identifica unul sau mai multe dintre tipurile evaluate. Semnificatia acestui rezultat tine cont de rezultatele testelor Papanicolau actuale si precedente, de istoricul cervical anterior, de rezultatul altor investigatii (ca de exemplu, colposcopia), precum si de varsta pacientei. Un rezultat HPV pozitiv nu inseamna ca exista o leziune de col uterin, ci semnifica riscul de a face cancer de col uterin. De la caz la caz, acest rezultat pozitiv va impune efectuarea unor investigatii suplimentare la recomandarea medicului ginecolog (test Papanicolau, colposcopie, biopsie cu examen histopatologic si markeri moleculari) si o anumita supraveghere ginecologica in timp. Testul HPV este negativ daca in proba pacientei nu se identifica niciunul dintre tipurile evaluate (HPV nedetectabil).Rezultatul negativ semnifica un risc scazut de a face cancer de col uterin in viitorii ani, ceea ce permite distantarea testarii de screening la 5 ani.
Cand se recomanda screeningul pentru cancerul de col uterin
Screeningul pentru cancerul cervical trebuie inceput la varsta de 21 de ani. Dupa primul test Papanicolau, in functie de varsta, se recomanda urmatoarele teste de screening:
- 21-29 ani - test Papanicolau la fiecare 3 ani. Testul HPV (genotipare) nu este recomandat la aceasta categorie de varsta.
- 30 - 65 ani - test Papanicolau la fiecare 3 ani, test HPV (genotipare) la fiecare 5 ani sau cotestare: test HPV (genotipare) + test Papanicolau la fiecare 5 ani daca ambele rezultate sunt normale.
Periodicitatea trebuie reluata daca femeia are un nou partener sexual si testarea trebuie continuata daca are mai multi parteneri sexuali. Femeile care au un risc crescut de cancer cervical (femeile cu infectie HIV sau istoric de cancer de col uterin) trebuie testate mult mai frecvent. Femeile care au fost tratate pentru leziuni precanceroase ar trebui sa continue testarea Papanicolau timp de 20 de ani dupa tratament sau pana la varsta de 65 de ani, oricare dintre acestea se aplica. Daca ai fost tratata cu histerectomie totala si nu ai fost diagnosticata cu cancer de col uterin, nu va mai fi nevoie sa faci testul. Daca s-a efectuat histerectomie subtotala, screeningul continua ca in cazul femeilor fara histerectomie. Dupa varsta de 65 ani - majoritatea femeilor pot inceta sa mai faca testul Papanicolau daca nu au fost diagnosticate cu cancer de col uterin sau leziuni precanceroase si daca ultimele 3 rezultate au fost negative in ultimii 10 ani.
Teste screening si de diagnostic pentru boli genitale infectioase
Teste screening pentru infectiile cu transmitere sexuala (ITS)
Infectiile cu transmitere sexuala (ITS) sunt cauzate de diverse bacterii, paraziti si virusuri. Testarea pentru ITS este importanta intrucat o persoana poate avea o infectie fara sa cunoasca acest lucru. La femeie, infectiile netratate se pot complica cu infertilitate, boala inflamatorie pelvina (BIP) si complicatii legate de sarcina. Fii implicata in ingrijirea sanatatii tale: Discuta deschis cu medicul tau ginecolog despre istoricul sexual si despre simptomele pe care le ai. Mergi la controalele ginecologice in mod regulat sau imediat ce a aparut o problema medicala. Exista peste 20 de tipuri de ITS, cele mai frecvente fiind: Chlamydia, Gonoree, Herpes genital, HIV/SIDA, HPV, Mycoplasma, Sifilis, Tricomonaza. Femeile cu risc ar trebui examinate anual pentru aceste boli, chiar daca nu au simptome.
Examen microscopic si cultura din secretia vaginala si de la nivelul colului uterin. Pentru majoritatea ITS, medicul va recolta pe un tampon o cantitate mica din secretia de la nivelul colului uterin. Proba este trimisa la laborator pentru analiza - se vor efectua un examen microscopic si cultura din secretia vaginala si de la nivelul colului uterin, cu antibiograma daca este cazul. Din aceeasi recoltare se pot efectua atat testul Papanicolau, testul HPV, cat si testarea pentru ITS. Testarea pentru gonoree si infectia cu Chlamydia se poate face folosind un specimen de urina sau o proba din interiorul vaginului.
Monitorizarea sarcinii si rolul controalelor ginecologice
URMĂRIRE SARCINĂ: O monitorizare corectă a sarcinii presupune efectuarea unui set de analize de sânge, urină și secreții vaginale, conform unui calendar stabilit de medicul obstetrician, dar și o serie de ecografii. Din momentul aflării sarcinii, ai siguranța unei monitorizări atente, incluzând îngrijire medicală și servicii complete de investigații necesare pe tot parcursul celor 9 luni.
ECOGRAFII: Încă de la începutul sarcinii, o monitorizare atentă, atât a sănătății mamei, cât și a fătului reprezintă prioritatea medicului. Morfologia fetală reprezintă cea mai detaliată evaluare ecografică a fătului, iar o schemă personalizată de investigații este esențială în funcție de nevoile fiecărei paciente.
Ginecologie și educație medicală
Conform studiilor, una din 10 românce nu a fost în ultimul deceniu la medicul ginecolog. Controlul anual este deosebit de important și poate fi considerat salvator dacă se ia în calcul faptul că peste 95% dintre toate problemele ce pot fi depistate astfel sunt tratabile. Dr. Mihaela Ana Chioveanu, Medic Specialist Obstetrică-Ginecologie, subliniază importanța educației și formării continue pentru sănătatea femeii.

Screening cervical (frotiu) | HPV | Ghid OSCE | UKMLA | CPSA | PLAB 2
Implicarea pacientei în îngrijirea sănătății
Femeile pot beneficia de un calendar de controale și teste adaptat vârstei și istoricului personal: de la screening-ul HPV și Papanicolau până la evaluări pentru ITS și monitorizarea sarcinii. Trecerea prin aceste etape contribuie la identificarea precoce a problemelor și la tratamentul eficient.
| Test | Scop | Populație țintă | Frecvență recomandată |
|---|---|---|---|
| Papanicolau | Detectarea celulelor anormale cauzate de HPV | Femei active, peste 21 ani | La 21-29 ani: la fiecare 3 ani; 30-65 ani: la fiecare 3 ani |
| HPV genotipare | Identificarea tulpinilor cu risc inalt | Femei 30-65 ani | La fiecare 5 ani sau cotestare cu Papanicolau |
| Examen ITS | Screening pentru ITS comune | Femei active sexual | anual sau conform recomandării medicului |
Femeile cu risc crescut sau istoric de leziuni precanceroase urmează un plan de supraveghere mai strict, iar cele care au avut histerectomie totale pot elimina testul Papanicolau în funcție de tipul histerectomiei. Importanța comunicării deschise cu medicul și prezența regulată la controale nu poate fi subestimată.
tags: #subiecte #rezolvate #ginecologie