Sarcina este un moment important în viața viitorilor părinți și, de multe ori, un moment de reevaluare a alimentației. Alimentația dinaintea sarcinii poate influența în primul rând fertilitatea cuplului, dar și sănătatea fătului. În mod ideal, viitorii părinți ar trebui să elimine obiceiurile alimentare nesănătoase încă dinainte de concepere. Greutatea corporală în exces, dar și scăderea excesivă în greutate într-un interval foarte scurt de timp, niveluri ridicate ale colesterolului seric, nivelurile scăzute de zinc/ iod/vitamina D/calciu pot influența fertilitatea ambilor parteneri. Revizuirea comportamentului alimentar ar trebui să vizeze o perioada de cel puțin 3 luni anterior conceperii. O vizită la nutriționist poate fi făcută în orice moment, indiferent dacă se intenționează sau nu o sarcină.
Unul din miturile care circulă în perioada sarcinii este „mâncatul pentru doi”. Adevărul este că în primul trimestru de sarcină nu sunt necesare calorii suplimentare. Aportul energetic este cel de menținere a greutății anterioare sarcinii, în cazul unei femei cu greutate normală. Alimentația din timpul sarcinii necesită o atenție deosebită. La naștere, greutatea copilului depinde atât de greutatea mamei înainte de sarcină, dar și de câștigul ponderal de pe parcursul sarcinii.
Femeile care încep sarcina cu suprapondere sau obezitate ar trebui să urmărească o creștere redusă a aportului caloric zilnic, în timp ce adolescentele, femeile subponderale sau foarte active fizic vor urmări o creștere suplimentară a aportului caloric. Fiecare femeie ar trebui să discute despre nevoile nutriționale cu echipa de urmărire a sarcinii.
Ce alimente trebuie să consume în mod regulat? În timpul sarcinii, se aplică principiile de bază ale alimentației sănătoase și echilibrate - multe legume și fructe proaspete, cereale integrale, carne slabă, ouă, lactate, leguminoase și grăsimi sănătoase. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare o serie de aspecte particulare precum: necesarul fetal proteic crescut, cu diferențe în funcție de trimestrul de sarcină, modificarea metabolismului glucidic cu apariția insulinorezistenței în trimestrul al treilea, minimul glucidic recomandat de 175g glucide pe zi sau faptul că aportul matern de acid alfa-linolenic este asociat pozitiv cu creșterea fetală.
Este important să acordați atenție deosebită siguranței și igienei alimentelor - legume și fructe nespălate, dar și alimentelor precum: pește și fructe de mare crude și/sau afumate, lactate nepasteurizate, carne insuficient preparată termic, ouă crude din anumite preparate (maioneză, aluat crud), deoarece vă supuneți riscului de salmoneloză sau listerioză. Se mai recomandă evitarea peștelui care conține o cantitate crescuta de mercur (spadă, rechin, macrou), atenție la consumul de sushi, evitarea consumului de mezeluri (mai ales cele cu grad crescut de perisabilitate), evitarea germenilor și lăstarilor cruzi, evitarea ananasului și papaya, maxim 200 mg cofeină/zi, consum de sare cu moderație deoarece există risc de suprasolicitare a rinichilor și de retenție de lichide cu apariția edemelor și a hipertensiunii arteriale. În timpul sarcinii sunt interzise și unele plante ca: ardeiul iute, pelinul, cimbrul, feniculul, anasonul, coada șoricelului, lemnul dulce, scortișoara, levanțica, salvia, rostopască, păducel. Este interzis alcoolul.
Care sunt avantajele consultului de nutriție în timpul sarcinii? Teoretic, costul energetic al unei sarcini este de aproximativ 80.000 de calorii, necesare creșterii și dezvoltării fătului, dar și susținerii creșterii propriilor țesuturi ale mamei și necesarului energetic metabolic suplimentar. În cadrul consultației de nutriție, dieteticianul poate recomanda un plan alimentar personalizat pe baza nevoilor nutriționale din sarcină, a vârstei, greutății și istoricului medical.
Grepferuitul se numără printre cele mai sănătoase alimente pe care le puteți manca. Fructul citric ușor amarui este o gustare excelentă pentru că oferă o porție generoasă de vitamina C, de fibre, dar și de apă - fiind util și pentru hidratare. Nutrientii conținuți de grapefruit susțin sănătatea pielii și protejează împotriva a diverse afecțiuni. Totodată, poate fi benefic și pentru managementul greutății, având un număr scăzut de calorii. Grapefruitul a apărut în secolul al XVIII-lea ca rezultat al încrucișării naturale dintre pomelo și portocală.
Kiwi cultivat în scop comercial reprezintă o selecție de fructe, predominant din specia Actinidia deliciosa (kiwi verde). Exista si varietăți comerciale de kiwi galben din diverse specii de Actinidia, cum ar fi Actinidia chinensis spp.. Acesta are o pulpă galbenă și coaja netedă, fără păr, de culoarea maronie. Kiwi este foarte bogat în nutrienți, iar cercetările au corelat consumul acestor fructe cu îmbunătățiri ale stării nutritionale și cu beneficii pentru sănătatea digestivă, imunitară și metabolică. Kiwi este foarte bogat în vitamina C și conține o gamă largă de nutrienți, în special niveluri relevante din punct de vedere nutritional de fibre alimentare, potasiu, vitamina E și folat, precum și diverse componente bioactive, inclusiv o gamă largă de antioxidants, fitonutrienți și enzime, care oferă beneficii funcționale și metabolice.
Fibrele ajută la menținerea sănătății digestive. Kiwi este o sursă excelentă de fibre, oferind 3 grame de fibre la 100 g de fruct crud. Vitamina C susține sistemul imunitar, combate oboseala, ajută organismul să absoarbă fierul necesar pentru sinteza de globule roșii, astfel încât oxigenul să poată ajunge la toate organele și țesuturile corpului. Vitamina E este un nutrient important pentru sistemul imunitar și pentru sănătatea inimii. Vitamina E ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge, reducând riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Kiwi-ul poate ajuta la reducerea incidenței anumitor boli ale ochilor prin luteină, iar studiile au arătat că luteina poate proteja ochiul prin filtrarea luminii UV cu lungime de undă scurtă daunatoare vederii. De asemenea, kiwi poate ajuta la reducerea sindromului de intestin iritabil și a bolilor inflamatorii ale intestinelor. Potasiul din kiwi ajută la scăderea tensiunii arteriale, la contracararea nivelului crescut de sodiu din organism și are efect vasodilatator. Un studiu a arătat că persoanele care consuma kiwi în mod regulat prezintă un nivel de trigliceride cu 15% mai mic în comparație cu cele care nu o fac.
Studiile au sugerat că dietele bogate în vitamina K pot îmbunătăți sănătatea oaselor și pot reduce riscul de leziuni și boli osoase. Kiwi-ul verde, dar și cel galben, au demonstrat capacități antifungice și antibacteriene în mai multe studii. Cea mai mare activitate antibacteriană este manifestată de semințe, care sunt consumate în mod natural odata cu fructul datorită dimensiunilor lor mici. Kiwi-ul galben conține o proteină numită actinchinina, care a demonstrat, de asemenea, activitate antifungică.
Extractele din kiwi au demonstrat și activitate antibacteriană împotriva unor tulpini bacteriene. Alergia la kiwi este foarte frecventă și este responsabilă pentru un procent ridicat de reacții alergice alimentare la copii. Nivelurile crescute de potasiu pot fi dăunătoare rinichilor, în special pentru persoanele cu boli renale. Kiwi are, de asemenea, capacitatea de a încetini procesul de coagulare al sângelui la unele persoane și ar putea afecta negativ persoanele cu tulburări de sângerare. Kiwi este o sursă bună de vitamina K.
Kiwi-ul poate fi consumat crud, folosit în produse de patiserie, transformat în suc sau chiar folosit pentru a fragezi carnea. Proteina actinidaina, prezentă în kiwi, creează o reacție enzimatică capabilă să fragezească alimentele. Pentru fragezirea cărnii, se poate folosi pulpa de kiwi frecând carnea timp de aproximativ 10 minute și gătind-o imediat după aceea. Prezența acestei proteine face din kiwi un ingredient ce trebuie adăugat ultimul în preparatele care includ produse lactate precum frișca sau în deserturi pe bază de gelatină, deoarece le lichefiaza.
Acelasi lucru este valabil și pentru salatele de fructe, deoarece kiwi își pierde fermitatea și devine moale. Kiwi poate fi consumat proaspăt, în salate de fructe sau în smoothie-uri. Kiwi-ul poate fi păstrat acasă la temperatura camerei sau la frigider.
În concluzie, grapefruitul este un fruct nutritiv, fiind o sursă excelentă de vitamine A și C, care sunt esențiale pentru funcția imunitară și dezvoltarea sănătoasă a pielii la făt. În plus, grapefruitul conține folat, o vitamină B esențială pentru dezvoltarea tubului neural fetal și pentru reducerea riscului anumitor malformații congenitale. Hidratarea în timpul sarcinii este vitală pentru menținerea sănătății optime. Grapefruitul are un conținut ridicat de apă, ajutând la satisfacerea cerințelor zilnice de lichide și la prevenirea deshidratării.
În plus, grapefruitul este o sursă excelentă de fibre alimentare, ajutând la digestie și prevenind constipația - o problemă comună cu care se confruntă multe femei însărcinate. Grapefruitul poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase în timpul sarcinii datorită conținutului său scăzut de calorii și a fibrelor. Grapefruitul poate contribui la stimularea imunității datorită vitaminei C și vitaminei A, un lucru deosebit de relevant în sezonul rece.
Grapefruitul are numeroase beneficii pentru piele datorate vitaminei C, iar vitamina C ajută corpul să producă mai mult colagen, care ajuta la menținerea unei pieli hidratate și lipsite de riduri. Un grapefruit mediu oferă în mod rezonabil necesarul de vitamina A pentru un adult pentru o zi. Grapefruitul Roz a fost descoperit în 1906. În 2019, producția mondială de grapefruit (inclusiv pomelo) a fost de 9,3 milioane de tone.
Există motive pentru care grapefruitul este numit adesea un superaliment: este dens nutritional, conține fibre, apă, vitamina C, vitamina A, calciu și fier. Totodată, poate preveni rezistența la insulină și poate susține sănătatea cardiovasculară prin reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului. S-a observat că persoanele care includ grapefruit în dietă pot avea beneficii pentru controlul glicemiei și a greutății.
GRAPEFRUIT-ul. Beneficii si contraindicatii
În ceea ce privește kiwi, frișca alimentelor, vitamina C și E, potasiul etc., oferă beneficii pentru imunitate, digestie, sănătatea cardiovasculară și sănătatea ochilor. Kiwi poate fi consumat crud sau în diverse preparate alimentare, având în vedere și posibile alergii la kiwi. Kiwi conține proteine speciale care pot afecta anumite alimente dacă sunt adăugate excesiv în preparate, de aceea este recomandat să fie introdus la final.
Spălarea fructelor este esențială pentru reduce riscul bacterian, iar sucurile nepasteurizate sunt recomandate să fie evitate în sarcină. Este important să respectați recomandările medicale individuale și să consultați medicul obstetrician sau dieteticianul înainte de a face schimbări majore în dietă sau înainte de a introduce alimente noi în alimentația dumneavoastră.
Ghiduri și recomandări ale organizațiilor de sănătate susțin că riscurile majore provin din contaminarea cu bacterii sau paraziți, nu din fructe în sine. Principalul este să asigurați siguranța alimentară: spălați fructele, gătiți bine alimentele din carne, pește sau ouă, evitați lactatele nepasteurizate și evitați sucurile nepasteurizate.
tags: #sucul #de #grapefruit #si #kiwi #in
Postări populare:
- Programări la Generis: consultații, investigații și vaccinări într-un singur ghid
- Temperatura bebelușului: praguri normale și semne de alarmă
- Utilizarea portului bebe pentru câini: beneficii esențiale
- Citate despre moartea prematură și sens în viață după Nietzsche
- Gestionarea fricii de controlul ginecologic: strategii eficiente