România avea, în anul 2021, cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică. Dintre acestea, 745 aveau între 10 și 14 ani, cu 11 mai multe au devenit mame decât în anul precedent, arată datele INS. În 2021, România avea cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană: 8024, arată datele INS. Numărul este ușor în scădere față de anul precedent analizat, 2020, când erau 8.276 de mame minore, însă chiar și așa țara noastră rămâne prima țară cu cele mai multe mame minore, sub 18 ani.
La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore e în scădere față de 2020. Tot noua lege a Educației prevede și posibilitatea acordării unui stimulent financiar mamelor minore care se întorc la școală. Recent, Edupedu.ro a scris că directoarea CJRAE Dolj a povestit că o fată de clasa a XII-a i-a spus că i se pare că bursele acestea încurajează fenomenul. Bogdan Cristescu, secretar de stat în ministerul Educației însă spune că e un succes că 60 de mame minore din județ au revenit la școală. Caravana medicală se desfășoară în cadrul proiectului „Sănătate pentru fiecare comunitate.”
„Accesul la servicii medicale și la educație pentru sănătate este vital pentru sănătatea mamei și a nou-născutului.” Din păcate, România rămâne o țară a disparităților sociale, iar populația vulnerabilă, în special copiii și femeile gravide, se confruntă cu situații de marginalizare. O fată de clasa a XII-a mi-a zis: Se dau bani pentru fetele care rămân însărcinate și că i se pare că bursele acestea încurajează fenomenul.”
România este pe locul al doilea în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai multe mame adolescente, iar una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. Studiul UNICEF arată că în România procentul mamelor adolescente a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017).
În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Conform datelor INS, în 2018 în România au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani. Studiul Sănătăţii Reproducerii 2016 relevă faptul că din totalul eşantionului de adolescente (517 adolescente), 186 sunt active sexual, ceea ce reprezintă 35,97%.
„Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.”
Constatările UNICEF indică necesitatea unor măsuri complexe: educație sexuală în școli, servicii prietenoase pentru adolescenți, reconfigurarea rețelei de cabinete de planificare familială, și furnizarea de contraceptive gratuite adolescentelor, cu prioritate celor defavorizate. România poate învăța din experiențele altor țări UE în ceea ce privește politici intersectoriale și intervenții comunitare.
Repere regionale și județene ale sarcinilor în rândul adolescentelor
Potrivit situațiilor din 2018-2019, cele mai mari cifre privind natalitatea la adolescente sub 15 ani s-au înregistrat în județe precum Mureș, Brașov, Dolj, Argeș, Timiș, Bihor, Bacău, Olt, Constanța, Galați și Sibiu. Pentru 15-19 ani, cele mai mari numărături de sarcini au fost în Mureș, Dolj, Iași, Brașov, Bacău, Bihor, Constanța, Suceava, Prahova și București. Această distribuție evidențiază distribuția inegală a riscului în diverse zone ale țării.
- Ratele ridicate de sarcini la adolescente sunt strâns legate de nivelul de educație, cu un procent semnificativ de mame minore care nu finalizează ciclul primar.
- Există o diferențiere de gen între regiunile țării, unde ruralitatea și sărăcia contribuie la o prevalență mai mare a sarcinilor în rândul fetelor.
- Intervențiile recomandate includ educația sexuală în programa obligatorie, facilitarea accesului la planificarea familială și sprijin pentru revenirea la școală.
În 2020-2021, scăderea modestă a nașterilor la adolescente a înregistrat o diminuare, dar fenomenul rămâne persistent, iar România ocupă un loc fragil în topul UE în ceea ce privește mamele minore. Studiile UNICEF subliniază că prevenția depinde de o abordare multidisciplinară, în care serviciile de sănătate, educația și comunitatea locală colaborează pentru a oferi alternative pentru tinere.
Ce recomandă UNICEF pentru România
- Inițierea unei reforme legal-administrative pentru a facilita accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii.
- Introducerea educației despre sănătatea reproducerii în programa școlară ca materie obligatorie.
- Reorganizarea serviciilor de planificare familială cu servicii prietenoase pentru adolescenți și refacerea rețelei de cabinete.
- Asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în special pentru grupurile defavorizate.
Studiile subliniază că intervențiile în educație pot reduce semnificativ rata sarcinilor în rândul adolescentei, iar exemplele din Kenya arată impactul organizării școlare gratuite asupra menținerii copiilor în școală și asupra reducerii sarcinilor în rândul adolescentelor.
Sarcina la adolescență - Risc și prevenire
Este necesară o reformă structurală în planificarea familială și educație sexuală, precum și consolidarea intervențiilor comunitare pentru a diminua inegalitățile care afectează fetele vulnerabile. În România, colaborarea dintre instituții, comunități locale și organizații non-guvernamentale poate crea cadrul necesar pentru reducerea numărului mamelor minore și pentru susținerea tinerelor în continuarea studiilor și creșterea oportunităților lor viitoare.
Tabel informativ: exemple de date despre mamele minore în România și în UE
| An | România (mame minore) | UE (pentru comparație) | Observații |
|---|---|---|---|
| 2018 | 727 sub 15 ani; 18.753 între 15-19 ani | Date UE variate | Niveluri înalte în România față de media UE |
| 2019 | 16.639 sarcini în rândul adolescențelor | Scădere față de 2018 | Una dintre cele mai accentuatevari în estul Europei |
| 2020 | 8.276 mame minore | Trend de scădere în UE | România rămâne lider în UE |
| 2021 | 8.024 mame minore | Trend de scădere în UE | România, în continuare cu cele mai multe mame minore sub 18 ani |
Relația dintre educație, sărăcie și tradiții culturale menține ciclul nașterilor la adolescente, iar politicile trebuie să vizeze nu doar aspectele medicale, ci și sprijinul socio-economic pentru familii vulnerabile. Prin politici coerente, investiții în educație și servicii de sănătate reproductivă, România poate reduce treptat numărul mamelor minore și poate sprijini tinerele să-și continue studiile și să-și îmbunătățească perspectivele viitoare.
tags: #tara #cu #cele #mai #multe #adolescente
Postări populare:
- Rațiile furajere pentru vacile de lapte: cerințe energetice și management pe faze
- Ouă pentru calmarea colicilor: demontarea miturilor
- Efectele negative ale înțărcării premature la copii: riscuri, provocări și cum să o gestionăm blând (link anchor 2)
- Publicații esențiale ale Societății Române de Pediatrie și impactul lor
- Cum să alegi încălțăminte pentru bebeluși: tabel de mărimi și pași de măsurare