Divorţul este o realitate din ce în ce mai prezentă în zilele noastre. Datele statistice arată că în anul 2012 aproximativ 40-50% dintre căsnicii s-au finalizat printr-un divorţ. Divorțul/despărțirea părinților nu sunt niciodată ușoare sau indiferente pentru copil. Copilul înțelege divorțul altfel decât adulții. Adesea, părinții aleg să păstreze o relație civilizată pentru binele copilului, însă acest lucru cere calm, planificare și comunicare eficientă.
Divorțul văzut prin prisma copilului: impactul asupra bebelușilor și al copiilor mici
Divorțul din perspectiva copilului poate afecta atașamentul, în special în cazul bebelușilor, unde mama trebuie să fie prezentă emoțional mereu. În cazul unui bebeluș, despărțirea părinților îi afectează direct calitatea relației cu mama și atașamentul pe termen lung. În copilăria mică (18 luni - 5 ani), despărțirea poate accentua anxietatea de separare, iar la vârsta preșcolară (5-7 ani) se poate amplifica tristețea. Pentru copiii cu vârste între 8 și 11 ani, divorțul poate aduce multă furie, iar între 11 și 14 ani se intensifică conflictele dintre viața de acasă și anturaj. La 14 ani, despărțirea poate afecta concepția tânărului despre propria familie.
Relația de cuplu vs. relația părintească
Penelope Leach insistă pe distincția dintre relația de cuplu și cea de părinți. La divorț, soții încetează să formeze un cuplu, dar nu încetează să fie părinți: „Puteți divorța părăsindu-vă unul pe celălalt, dar nu puteți divorța părăsindu-vă copiii”. Este crucial să se păstreze o relație civilizată pentru a susține copilul, iar pentru aceasta este necesară o comunicare deschisă și onestă despre organizarea zilelor, așezarea copiilor și a finanțelor.
Tipuri de parenting după despărțire
Penelope Leach descrie trei tipuri principale de parenting în contextul divorțului cu copii: parentingul comun, parentingul binevoitor și parentingul la distanță. În parentingul comun, ambii părinți cooperează pentru binele copilului, comunică despre decizii majore, chiar dacă nu mai formează un cuplu. Parentingul binevoitor presupune un nivel mai scăzut de comunicare între părinți, dar menține importanța interesului pentru copil. Parentingul la distanță apare în situații festive, de relocare sau de nouă căsătorie, iar părintele rămas cu copilul are responsabilitatea de a menține relația copilului cu fostul partener prin mijloace electronice sau telefonice, punând calitatea timpului petrecut cu copilul înainte de cantitatea lui.
Este esențial ca discuțiile despre viitorul copilului să fie planificate cu grijă, iar deciziile să fie luate cu sprijinul unui psiholog sau al unui mediator, în caz de neînțelegere majoră. De asemenea, Leach subliniază că legătura emoțională cu copilul trebuie să rămână solidă, iar părinții să nu își projecteze frustrările asupra copiilor prin confidențe despre fostul partener.
Divorțul cu un copil minor: notariat, drepturi și obligații
Un aspect practic esențial este posibilitatea divorțului la notar, în cazul în care ambii soți sunt de acord cu divorțul, cu custodia comună și cu programul de vizite. Procedura se desfășoară în 30 de zile, cu o anchetă psiho-socială în fața autorității tutelare, audierea minorului dacă are peste 10 ani sau dacă notarul consideră necesar. Costul total la biroul notarial pentru divorț cu un copil minor poate fi în jur de 1.783,54 lei, cu mențiuni la eventuale taxe adiționale pentru copii suplimentari. Convenția notarială privind exercitarea autorității părintești, locuința copilului, legăturile personale și contribuția la cheltuielile de creștere are aceeași forță probantă ca o hotărâre judecătorească.
Actele necesare includ identitatea soților, certificatele de naștere ale copiilor, certificatul de căsătorie; pentru divorțul prin mandatar cu procură notarială, prezența ambilor soți la eliberarea certificatului este obligatorie. Convenția încheiată în cadrul divorțului poate specifica schimbări în viitor cu condiția respectării procedurilor legale, iar modificările ulterioare ale acordurilor despre exercițiul autorității părintești sau despre locuința copiilor pot fi realizate printr-o nouă convenție notarială, cu condițiile aferente. Între timp, divorțul notarial nu este disponibil în cazuri de opoziție din partea unuia dintre soți sau dacă se solicită custodia exclusivă, caz în care se apelează la instanță.
Contradicții legale și practică în România
În practică, există diferențe între lege și implementare. Potrivit unor surse, deși legea prevede drepturi egale între părinți, adesea copiii din familii ajung să locuiască cu mama după divorț. Experții juridici recunosc această discrepanță și subliniază importanța instrumentalizării legii pentru a susține tatăl în procesul de crystallizare a drepturilor sale asupra copilului. Uniunea Europeană a promovat Rezoluții care încurajează o împărțire egală a timpului petrecut cu copiii pentru a păstra legături apropiate între copii și ambii părinți.
Atunci când există violență sau abuz, situația poate deveni complexă, iar instanța poate decide cu privire la exercitarea autorității părintești, la stabilirea locuinței copilului și la programul de vizitare, ținând cont de interesul superior al minorului. În astfel de cazuri, este crucial să se apeleze la servicii de protecție a copiilor sau la consiliere juridică specializată pentru a stabili cele mai sigure condiții pentru creșterea copiilor.
Custodia copilului după divorţ sau plecarea peste hotare. Cum se stabileşte, cu cine rămâne minorul
Răspunsuri la întrebările frecvente despre la cine rămâne copilul
- La cine rămâne copilul - situația părinților necăsătoriți (concubinilor): dacă se înțeleg, nu este necesar un proces complicat; dacă nu, se poate înființa o acțiune pentru stabilirea locuinței minorului, exercitarea autorității părintești și programul de vizitare.
- La cine rămâne copilul - situația părinților căsătoriți/divorțați: instanța poate decide locuința copiilor și explica drepturile părintești, iar separația poate implica program de vizită, în suma respectelor legale. Copilul nu decide singur cu cine să locuiască; opinia sa este luată în considerare în funcție de vârsta și maturitatea sa, dar decizia finală aparține instanței.
- Se poate schimba locuința decisă de judecător? Da, dacă circumstanțele s-au schimbat; însă schimbarea necesită acordul celuilalt părinte sau soluționarea în instanță, cu evaluarea interesului superior al copilului.
- Poate locuința copilului să fie stabilită la alte persoane decât părinții? Da, în cazuri excepționale, cum ar fi bunicii sau alte rude sau instituții de ocrotire, dar numai dacă este în interesul superior al copilului.
- Unde se judecă procesul pentru a stabili la cine rămâne copilul? La Judecătoria de care aparține localitatea în care copilul locuiește efectiv în momentul depunerii cererii.
- Este necesar să ai avocat? Este recomandat în special dacă nu sunteți familiarizat cu proceduri judiciare, deși este posibil să navighezi procesul și singur, cu informare temeinică.
În aproape toate cazurile de divorț în România cu copii, părinții încearcă să mențină relații ample cu ambii părinți după despărțire. Însă practica arată că, de cele mai multe ori, copiii ajung să locuiască cu mama, iar tatăl primește timp de vizită în weekenduri sau perioade mai scurte. Această realitate este în discutie în cadrul Tribunalelor Familiei, unde se caută soluții echilibrate pentru a menține legături afective solide între copil și ambii părinți, în concordanță cu interesele copiilor și cu capacitatea părinților de a răspunde nevoilor lor emoționale și materiale.
tags: #tata #divort #cu #bebe #5 #luni