Studiu fezabilitate și fertilitate teren agricol în județul Olt: caracteristici, degradare și potențial de dezvoltare

Prezentul studiu se concentrează pe analiza caracteristicilor solurilor și terenurilor din județul Olt, cu accent pe factorii care influențează fertilitatea acestora. Informațiile colectate provin din diverse surse, inclusiv cercetări arheologice, studii pedologice și date administrative, oferind o imagine complexă asupra potențialului agricol și a problemelor de mediu din regiune.

Caracterizarea generală a solurilor din județul Olt

Județul Olt prezintă o diversitate de tipuri de sol, influențată de factori geografici și climatici. Un aspect important al fertilității solului este conținutul de humus, care determină gradul acestuia. Se constată existența unor soluri sărace și foarte sărace în humus (sub 2%), prezente în 11 comune, dar și soluri bine aprovizionate (peste 3%) într-o singură comună.

Scăderile conținutului de humus sunt explicate prin reducerea fertilizărilor organice (gunoi de grajd) și extinderea practicii arderii miriștilor, care privează solul de materia organică esențială pentru formarea humusului. O altă cauză colaterală este reducerea dozelor de îngrășăminte chimice aplicate culturilor, datorită scăderii puterii economico-financiare a agricultorilor și utilizării unilaterale a anumitor îngrășăminte, în special cele pe bază de azot.

Solurile cu textură grosieră (ușoare) ocupă o suprafață de 15.320 ha (4% din total) în zona sud-vestului județului Olt, în zona localității Ianca, precum și pe suprafețe mai restrânse în luncile principalelor cursuri de apă.

Clasificarea terenurilor agricole după clasa de bonitate

Bonitarea se realizează pe baza unui studiu pedologic realizat de Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și Agrotehnice. Terenurile aparținând clasei I, a II-a și a III-a pentru categoria arabil se întâlnesc în zona centrală a județului, delimitate la sud de aliniamentul Voineasa - Brâncoveni - Schitu - Tufeni și în partea de nord de șoseaua națională DN Pitești - Drăgănești. Terenurile aparținând clasei a IV-a pentru arabil se găsesc în partea de nord a județului, iar cele din clasa a V-a se întâlnesc pe suprafețe dispersate, cu precădere în zona nordică.

Suprafața medie totală a terenurilor agricole la nivel de localitate nefolosite în ultimul an este de aproximativ 80 ha.

Probleme de degradare a solului și soluții de remediere

La nivelul județului Olt, aproximativ 102.441,38 ha de teren agricol sunt afectate, într-o măsură mai mică sau mai mare, de degradarea solului, incluzând eroziunea, sărătuarea, alunecările de teren și excesul de umiditate.

Eroziunea solului

Suprafața afectată de eroziunea de suprafață ocupă aproape 6.881 ha, iar cea afectată de eroziunea de adâncime ocupă o suprafață de 6.000 ha. Terenurile se află în zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, Ștefan cel Mare. Eroziunea de apă se regăsește răspândită în nordul județului, în special pe versanții ce mărginesc văile principalelor cursuri de apă.

Alunecări de teren

Suprafețele afectate de alunecări, în cea mai mare parte stabilizate, se întâlnesc în nord și în vestul județului, în zonele Dobrun și Voineasa. Măsuri de combatere includ amenajări ale versanților, împăduriri de protecție și captarea izvoarelor de coastă.

Excesul de umiditate

Suprafețele afectate de excesul de umiditate sunt răspândite sporadic pe aproximativ întreg județul, însumând cca. 3.323 ha. Combaterea se poate realiza prin amenajarea de șanțuri, rigole de scurgere, drenaj, modelarea terenului în benzi cu coame și afânare adâncă. În județ funcționează și S.N.I.F. S.A. Sucursala Olt, care administrează 75.296 ha amenajate cu lucrări de desecare, dintre care pe 14.445 ha eliminarea excesului de umiditate se asigură prin pompare, în incinta îndiguită Dăbuleni-Potelu-Corabia.

Soluri acide

O suprafață însemnată este ocupată de soluri podzolice și alte soluri acide. Remedierea constă în aplicarea amendamentelor calcaroase, afânări adânci, fertilizări organice și asolamente specifice.

Studiu de caz: Zona Potcoava

Orașul Potcoava se află de o parte și de alta a văii pârâului Plapcea, în nordul Câmpiei Boianului, aproape de DN65 Craiova-Pitești. Condițiile climatice sunt temperatu-continental, cu veri foarte calde, ierni reci și precipitații moderate. Zăcămintele de țiței și gaze au fost descoperite în anii 1940-1950.

Flora este dominată de cultură și pajiști, iar fauna include cerbi, mistreți, vulpi, veverițe etc. Apele potențiale includ o acumulare de apă la granița cu comuna Perieți, cu o suprafață ~30 ha, unde se găsesc pești ca crap, caras, somn etc. Atracțiile turistice includ vânătoarea și pescuitul, potențial turistic solid.

Infrastructură, educație și dezvoltare locală

Potcoava dispune de grădinițe, liceu cu 15 cadre didactice, teren de fotbal în modernizare, sală de sport cu 200 de locuri, administrativ organizat în compartimente. Asociația Grupul de Dezvoltare Locală “Dirjov-Plapcea-Vedea” (din 2012) gestionează proiecte europene, iar inițiativa “Pădurea - sursă de viață” susține accesul la resurse din fondul forestier.

Au fost implementate proiecte de infrastructură: sală de sport modernizată, bloc de locuințe, punți pietonale, sistem de colectare a deșeurilor, reabilitare rutieră etc. Orașul și comunele învecinate au atentat la creșterea atractivității prin atragerea fondurilor europene.

Fertilitatea solului: concepte și mecanisme

Fertilitatea solului reprezintă capacitatea terenului de a acumula, păstra și pune la dispoziția plantelor substanțele nutritive, apa și aerul necesare creșterii. Toate solurile posedă fertilitate naturală, determinată de condițiile climatice, hidrologice, relief, precum și de proprietățile biologice, chimice și fizice ale solului. Fertilitatea naturală este diferențiată în funcție de compoziția stratului superior al solului și a disponibilității nutritivilor.

Folosirea rațională a pământului în agricultură nu doar menține fertilitatea naturală, dar poate crea o fertilitate nouă, rezultatul muncii și investițiilor. Se disting trei categorii de fertilitate: fertilitatea naturală, fertilitatea potențată și fertilitatea de tranziție. Fertilitatea potențată evidențiază creșterea potențialului de producție prin ameliorări funciare, în timp ce fertilitatea de tranziție marchează etapele intermediare unde se aplică doar unele măsuri de potentare.

Gradul de fertilitate economică a solului este determinat atât de exploatarea rațională a fertilității naturale, cât și de nivelul investițiilor, reflectat în productivitatea muncii, randamentul la hectar și costuri. Fertilitatea economica poate fi exprimată în formă absolută sau relativă, fiind influențată de factorii de producție și de costuri.

Metodologia aplicată în studiul Olt

Studiul utilizează informații pedologice, arheologice și administrative pentru a identifica clasele de bonitate, gradul de humus, tipuri de soluri, și rolul practicilor agricole în menținerea sau scăderea fertilității locale. La nivel regional, degradarea solului este analizată în contextul eroziunii, sărăturării, alunecărilor și excesului de umiditate, cu bune practici de remediere cum ar fi desecarea, drenajul, fertilizarea organică și utilizarea amendamentelor calcaroase.

Informații pentru decizii și recomandări de management

• Insistarea pe îmbunătățiri ale humusului prin utilizarea gunoiului de grajd și reducerea incendiilor de miriște, pentru a inversa scăderea fertilității naturale.
• Promovarea agriculturii raționale cu o combinație între îngrășăminte chimice și fertilizări organice, adaptate la capacitatea economică a fermierilor.
• Monitorizarea terenurilor cu textură ușoară în zonele Ianca, Potelu și împrejurimi, pentru prevenirea eroziunilor), precum și pentru planuri de restaurare a fertilității.
• Continuarea lucrărilor de desecare în incinta Dăbuleni-Potelu-Corabia, cu întreținerea stațiilor de pompare pentru combaterea excesului de umiditate.
• Aplicarea amendamentelor calcaroase pentru soluri acide, împreună cu practici de afânare profundă și asolamente adecvate pentru creșterea capacității de producție.

Concluzii deschise pentru viitor

Fertilitatea solului din județul Olt este rezultatul interacțiunii dintre factorii naturali și modul în care oamenii gestionează terenurile. Fezabilitatea unui potențial agricol sustenabil depinde de capacitatea de a menține fertilitatea naturală, de a aplica creșteri ale fertilității economice prin investiții, tehnologii moderne și practici de conservare a solului. Pentru zonele Potcoava și împrejurimi, în special, potențialul turistic, cultural și de infrastructură poate fi însoțit de reforme în managementul terenurilor agricole și de un program coerent de investiții europene pentru îmbunătățiri pedologice și hidrologice.

Fertilizarea rațională, conservarea humusului și desecarea funcțională sunt componentele-cheie pentru menținerea și creșterea fertilității solului în județul Olt, însoțite de investiții în infrastructură, protecția mediului și dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

tags: #teren #judetul #olt #studiu #de #fezabilitate

Postări populare:

• Ginecologie și reproducere asistată la Bluemed Oradea: programul național FIV (Detalii)
• Infecția cu stafilococ la Maternitatea Oradea
• Realități despre concepție și ejaculare în timpul sexualității
• Specialiști pediatri Urziceni
• Tehnologia absorbantă a scutecelor de unică folosință explicată pas cu pas