Tensiunea arterială este forța sângelui care împinge pereții arterelor în timp ce inima pompează sânge. Hipertensiune arterială, sau hipertensiunea arterială, este atunci când această forță împotriva pereților arterelor este prea mare. Hipertensiune arterială în sarcină poate debuta după 20 de săptămâni de sarcină și poate dispărea în majoritatea cazurilor după naștere, dar poate crește riscul de hipertensiune în viitor. Hipertensiune arterială în sarcină sau hipertensiunea gestatională debutează de obicei după săptămâna 20 de sarcină și se remite în general după naștere, deși poate persista postpartum.
Hipertensiune gestațională este hipertensiunea indusă de sarcină, cu sau fără proteinurie, iar hipertensiunea cronică este cea care a început înainte de a 20-a săptămână de sarcină. Preeclampsia este o creștere bruscă a tensiunii arteriale după a 20-a săptămână, însoțită de semne de afectare a organelor. Sindromul HELLP apare ca o complicație severă asociată cu preeclampsia/eclampsia și poate include leziuni ale ficatului și trombocitopenie. Eclampsia poate provoca convulsii, greață și/sau vărsături și debit scăzut de urină.
Furnizorul de asistență medicală vă va verifica tensiunea arterială și urina la fiecare vizită prenatală. Dacă valoarea tensiunii arteriale este ridicată (140/90 sau mai mare), mai ales după a 20-a săptămână de sarcină, medicul poate recomanda teste suplimentare. Nașterea copilului poate vindeca adesea preeclampsia. Medicul poate lua în considerare mai mulți factori când se decide tratamentul. Monitorizarea include teste de sânge, urină, ecografii și monitorizarea ritmului cardiac fetal.
Un nou protocol de screening combinat în trimestrul I pentru preeclampsie are potențialul de a identifica mai precis femeile cu risc crescut pentru preeclampsie prematură (< 37 săptămâni) față de metodele tradiționale bazate doar pe istoricul maternal. Acest algoritm combine istoricul matern, tensiunea arterială medie, morfologia fetală din trimestrul I și doi biomarkeri în sânge: PlGF (Placental Growth Factor) și PAPP-A. Screeningul combinat se recomandă între 11-13 săptămâni de sarcină și poate fi integrat cu screening-ul screening-ului pentru anomalii cromozomiale (dublu test FMF).
PlGF are potențialul de a prezice preeclampsia, iar PlGF și PAPP‑A sunt reduși semnificativ la femeile cu risc de preeclampsie prematură. Studiile arată că PlGF poate identifica până la 75% dintre cazurile de preeclampsie prematură (< 37 săptămâni) și 90% dintre cele cu debut precoce (< 34 de săptămâni). Screeningul combinat poate oferi o predicție mai bună în primul trimestru, iar dozele mici de aspirină (<150 mg/zi) pot reduce semnificativ apariția preeclampsiei, în special dacă tratamentul este început în săptămânile 11-14.
Ce reprezintă DUBLU TEST ? - short clip | Analize genetice asociate morfologiei de trimestrul 1
Preeclampsia este una dintre cele mai grave complicații ale sarcinii și poate afecta ficatul, rinichii, plămânii sau creierul, precum și placenta. Semnele includ proteine în urină, hipertensiune, dureri de cap severe, modificări ale văii, edeme, greață și vărsături, dureri în partea superioară a abdomenului și creșterea bruscă în greutate. Monitorizarea se efectuează prin teste de sânge, urină, ecografii, profil biofizic și monitorizare nonstress a copilului. Dacă există semne de alarmă, poate fi necesară internarea și declanșarea nașterii.
Tratamentul hipertensiunii indusă de sarcină poate include repaus la culcare în decubit lateral stâng, regim alimentar echilibrat, suplimentare de calciu și, la risc, aspirină profilactică. Medicamentele antihipertensive sigure în sarcină pot fi prescrise, iar monitorizarea post-partum este esențială, deoarece tensiunea poate reveni în câteva săptămâni sau poate persista în cazuri severe. Corticosteroizii pot fi administrați înainte de naștere pentru a ajuta maturizarea pulmonară a fătului dacă nașterea este iminentă, iar sulfat de magneziu poate fi folosit pentru prevenirea convulsiilor în cazurile severe sau HELLP/Eclampsie.
În cazurile postnatale, monitorizarea continuă este crucială, deoarece riscul de recurență la o nouă sarcină este prezent, în special dacă hipertensiunea a fost severă sau a debutat devreme. Recomandările includ verificarea tensiunii arteriale de cel puțin două ori pe an, evaluarea factorilor de risc cardiovascular (profil lipidic, glicemie) la fiecare 5 ani și adoptarea unui stil de viață sănătos: exercițiu fizic regulat, renunțarea la fumat, gestionarea greutății corporale. O alimentație echilibrată nu ar trebui să excludă complet sarea, iar limitarea excesivă a sarii poate afecta dezvoltarea fătului.
Întrebare frecventă: Preeclampsia poate apărea fără simptome? Da, poate evolua asimptomatic, motiv pentru care monitorizarea tensiunii arteriale și a urinei este esențială în fiecare consultație prenatală. Fără tratament, hipertensiunea severă poate cauza complicații grave pentru mamă și copil. Decizia privind nașterea este individualizată în funcție de severitatea afecțiunii, vârsta gestațională și starea mamei și a fătului. Recurența tratamentului în sarcinile viitoare este mai probabilă dacă a avut loc preeclampsie precoce, de aceea monitorizarea atentă rămâne esențială.
Starea Clinicii Allia Dmour subliniază importanța monitorizării sarcinii pentru identificarea timpurie a riscurilor obstetricale, stabilirea conduitei terapeutice și aducerea pe lume a unui copil cu un prognostic postnatal favorabil. Monitorizarea include ecografii, monitorizarea ritmului cardiac fetal și evaluarea creșterii copilului, precum și teste de sânge și urină pentru evaluarea funcției renale și hepatice.
| Tip de hipertensiune | Moment de debut | Factori asociați principali | Control/Tratament |
|---|---|---|---|
| Hipertensiune gestațională | După 20 săptămâni | Fără proteine în urină, fără afectare de organ | Monitorizare, repaus, dietă echilibrată, aspirină profilactică dacă risc |
| Preeclampsie | După 20 săptămâni | Hipertensiune + proteinurie sau afectare de organ | Monitorizare intensivă, corticosteroizi dacă preeclampsie precoce, naștere |
| Eclampsie | Ultimele luni, travaliu sau postpartum | Convulsii/COMĂ | Tratament de urgență, sulfat de magneziu, naștere/suport intensiv |
| Hipertensiune cronică | Înainte de sarcină sau înainte de 20 săptămâni | Poate suprapune preeclampsie | Monitorizare continuă, eventual tratament antihipertensiv sigur în sarcină |
În concluzie, hipertensiunea în sarcină necesită o monitorizare atentă și o gestiune personalizată, cu implicarea unei echipe multidisciplinare. Hipertensiunea indusă de sarcină poate fi controlată cu măsuri non-farmacologice, tratamente sigure în sarcină și intervenții timpurii pentru a asigura cel mai bun prognostic mamei și fătului. Monitorizarea fetală prin ecografii, profile biofizice și Doppler este esențială pentru a decide între naștere vaginală sau cezariană, în funcție de situație.
tags: #test #postural #pentru #hta #indusa #de
Postări populare:
- Pași simpli pentru diversificarea alimentației bebelușului
- De ce nu este indicată mierea pentru sugarii sub 12 luni
- Este sigur să mănânci ciuperci în sarcină? Beneficii și riscuri
- Sănătate optimă în timpul sarcinii
- Produse lactate în regimul bebelușilor de 12 luni: cum să diversificăm alimentația pentru sănătate