Modul în care se joacă un copil, ritmul în care asimilează noi cunoștințe și felul în care vorbește sau se comportă reprezintă indicii clare asupra dezvoltării sale. Copilul de 18 luni este foarte comunicativ și, fie că are, fie că n-are interlocutor, poate fi surprins aproape tot timpul vorbind. În această etapă, poate înțelege peste 50 de cuvinte și este mereu activ și energic, supunând zilnic părinții la teste de rezistență fizică. De asemenea, bea lichide din căniță și folosește lingura pentru a mânca.
Din punct de vedere fizic, lungimea corpului la copilul de 18 luni este, în medie, între 80,7 și 82,2 cm, iar greutatea variază între 10,6 și 11,2 kg, cu circumferința capului de aproximativ 46,2-47,4 cm. Fetițele înregistrează valori mai mici decât băieții, ceea ce este o variație normală între sexe. Până la 18 luni, copilul înregistrează o evoluție impresionantă din punct de vedere psihic, folosind jucăriile în mod specific: cu o mașinuță pe o suprafață plană, cu un avion în aer, imitând zborul. Comportamentul său, ritmul și constanța cu care răspunde stimulilor mediului oferă indicii referitoare la progresul său în plan socio-emoțional, lingvistic, fizic și cognitiv.
Stimularea cognitivă prin limbaj, joc și interacțiune socială
Oferirea oportunităților de comunicare este cel mai important instrument pentru stimularea vorbirii. Un exercițiu util pentru crearea de asocieri între ceea ce copilul vede și limbaj este rostirea denumirii obiectelor pe care copiii le explorează și descrierea celor întâmplate în jur. În paralel cu apariția limbajului, dezvoltarea fizică este activă începând cu implinirea vârstei de un an: copilul se deplasează, atinge obiecte din jur și explorează mediul, fiind indicat să se ofere obiecte pe rafturi pentru descoperire.
Este recomandat să introducem obstacole pe traseu, cum ar fi obstacole sau panglici prinse de obiecte stabile, pentru a stimula mersul și echilibrul. Exemple practice includ utilizarea cutiilor sau recipientelor de apă pe care copilul trebuie să le ocolească, sau panglici plasate peste obiecte pentru a îl provoca să pășească. Adultul joacă un rol esențial ca model: intră în joc, face ceea ce își dorește ca micuțul să facă, oferind un exemplu bun de urmat. Un alt joc distractiv pentru dezvoltarea fizică poate fi realizat cu panglici colorate prinse de masă, stimulând mișcarea și coordonarea.
Motricitatea fină apare în această perioadă, copilul învățând să folosească mâinile pentru prinderea obiectelor mici. Primii pași în dezvoltarea limbajului includ indicarea părților corpului la cererea părintelui și recunoașterea propriului eu în oglindă, manifestând curiozitatea față de obiectele din jur. Este indicat să folosim o cutie de plastic umplută cu diverse materiale pentru a crea jocuri senzoriale, permitând copilului să exploreze în siguranță.
Dezvoltare socială, independență și semi-independentă
Pe măsură ce se apropie vârsta de 1 an, copilul devine mai puțin dependent de mamă sau tată și începe să socializeze și să își facă prieteni. Specialiștii atrag atenția asupra situațiilor frecvente în care părinții pot interpreta greșit comportamentul impulsiu al copilului, cum ar fi împingerea sau atingerea altor copii. Este crucial să înțelegem că aceste acțiuni nu provin din răutate, ci reprezintă o modalitate de explorare. Este recomandabil să abordăm fiecare situație cu răbdare și blândețe, explicând efectul asupra celor din jur. De asemenea, este important ca copilul să învețe să socializeze și cu adulții, nu doar cu copiii de vârste apropiate.
În experiența personală prezentată în material, Miriam, la 1,6 ani, începe să-și dezvolte independența, dorind să facă cât mai multe lucruri singură și să primească doar îndrumare. În această perioadă, activitățile pot include desen, jocuri de rol, și interacțiuni sociale cu ceilalți. Dezvoltarea socială implică interacțiuni cu adulții și cu semenii, iar copilul învață să comunice și să coopereze, chiar dacă la această vârstă jocul este adesea independent sau orientat către obiecte.
Dezvoltarea cognitivă la 18 luni și obiecte
În această etapă, copilul poate indica părți ale corpului la îndemnul părintelui, își recunoaște apariția în oglindă și devine din ce în ce mai curios față de obiectele din jur. Colecțiile senzoriale, cum ar fi coșurile create cu minim de efort, stimulează explorarea și înțelegerea relațiilor dintre obiecte și scopuri practice. De asemenea, copilul poate recunoaște obiecte în funcție de denumirile pe care le întâlnește în timpul activităților zilnice (telefon, periuță de dinți, lingură etc.).
În această etapă, jocurile care implică sortarea, potrivirea și construcția devin instrumente eficiente pentru sprijinirea dezvoltării cognitive. Activități adecvate includ jocuri de construcție cu cuburi, povești și cântece simple, jocuri de rol precum „mami și tati” sau „magazinul” și utilizarea gentutei mamicii pentru a stimula memoria, vocabularul și înțelegerea obiectelor.
Un alt plan util este dansul și mișcarea ritmică în timp ce se ascultă muzică, ceea ce contribuie la coordonare și la auz. Practicarea desenului cu degete pe ziar sau carton cu acuarele stimulează tactilitatea, coordonarea mișcărilor fine și senzorialitatea. Este important ca jucăriile să fie potrivite vârstei, oferind provocări adecvate, dar nu copleșitoare.
Rutina zilnică, alimentația și impactul asupra dezvoltării cognitive
Rutina zilnică ajută la stabilirea predictibilității și a securității pentru copil: ora mesei, baia, plimbările și timpul de joacă structurat. Somnul este esențial pentru consolidarea informațiilor învățate, iar părinții sunt sfătuiți să mențină un program regulat de somn. Alimentația joacă un rol important în dezvoltarea cognitivă: o dietă echilibrată contribuie la sănătatea creierului, iar alăptarea oferă nutrienți esențiali pentru dezvoltarea cerebrală; la diversificare, includem alimente bogate în fier, zinc și vitamine.
Provocările în sprijinirea dezvoltării cognitive includ lipsa timpului, expunerea excesivă la tehnologie și supra-stimularea. Pentru copiii de 18 luni, se recomandă evitarea expunerii la ecrane până la vârsta de 2 ani, iar timpul de joacă să includă activități variate, potrivite vârstei, cu o încărcătură moderată și calitative.
Semnele unei dezvoltări cognitive sănătoase și când să ceri ajutor
Un bebeluș care se dezvoltă în mod normal reacționează la sunete și fețe familiare, explorează mediul înconjurător și începe să folosească gesturi sau sunete pentru a comunica. Dacă apar întârzieri semnificative în comunicare sau interacțiune socială, sau regresii ale unor abilități dobândite anterior, este indicat să consulți un medic sau un specialist în dezvoltarea copilului. În cazul observațiilor de alarmă, evaluările pot ajuta la ghidarea intervențiilor necesare.
Este recomandat să folosiți observațiile de joc, interacțiunile zilnice și teste adecvate vârstei pentru a evalua dacă bebelușul se dezvoltă în ritmul optim. Scala de Dezvoltare SEED poate fi menționată ca instrument de evaluare standardizată pentru sugarii și copiii mici, oferind profiluri de dezvoltare responsabile, în special în situații de dezvoltare atipică.
Evaluarea și interpretarea rezultatelor: SEED și rolul evaluatorului
Evaluarea nivelului de dezvoltare la bebeluși și copii nu reprezintă un diagnostic, ci un profil ce poate sprijini monitorizarea, stimularea și, dacă este necesar, trimiterea către evaluări suplimentare. Evaluarea SEED presupune observarea activității spontane a copiilor, aproximativ 80 de minute în prezența părinților, în care inițial se evaluează jocul independent, apoi sarcinile specifice de examinare. În funcție de rezultate, se pot face recomandări de intervenție sau monitorizare și se poate programa o nouă evaluare.
În cadrul practicii medicale, monitorizarea dezvoltării copilului se face periodic, folosind grafice de creștere, observații în timpul jocului și intervenții educaționale sau terapeutice, dacă este cazul. Este important ca fiecare copil să fie evaluat în ritmul său propriu, având în vedere interdependența dintre dezvoltarea motorie, cognitivă, lingvistică și socio-emoțională.
Exemple practice de activități potrivite pentru 18 luni
- Jocuri de construcție cu cuburi pentru dezvoltarea motricității fine și a recunoașterii spațiului.
- Povești scurte și cântece simple pentru îmbunătățirea limbajului și a memoriei.
- Jocuri de rol, incorporând situații din viața de zi cu zi (mami și tati, magazinul) pentru socializare și învățare prin imitare.
- Gentuta mamicii cu obiecte obișnuite (jucărie, pieptene, telefon, cubulețe, servetele) pentru vocabular și înțelegerea obiectelor.
- Dans în familie pentru coordonare și activitate socială plăcută.
- Desen cu mâna pe covoare sau ziar pentru dezvoltarea simțului tactil și motricității fine.
- Jocuri de identificare a părților corpului, recunoașterea obiectelor obișnuite și a acțiunilor uzuale (spălat pe dinți, mâncare, îmbrăcare).
Este important să adaptați activitățile la ritmul copilului, să evitați suprastimularea și să monitorizați semnele de oboseală sau stres, ajustând intensitatea jocurilor. Dacă aveți îngrijorări privind dezvoltarea cognitivă a copilului, consultați medicul pediatru pentru o evaluare detaliată și ghidaj personalizat.
Află cum să stimulezi creierul bebelușului tău de la un profesor de la Harvard | UNICEF
tags: #testarea #activitatii #cerebrale #la #bebe #1
Postări populare:
- Consecințele îmbătrânirii ovocitelor la 41+ ani: factori și soluții
- Cum se măsoară riscul divermutabil al unui activ: exemple practice
- TSH și impactul său asupra sarcinii: ce să știi
- Activitatea ASFI: sprijin pentru femeia însărcinată și familia, obiective și rezultate
- Povestea lui Dobre Tita: cum relatarea despre secția de pediatrie a Spitalului Județean Alexandria a schimbat perceptia