Criza a inceput in 1970, desi multi nu au crezut la inceput ca broastele incep sa dispara, asa ca nu au fost luate masuri in timp util pentru a opri una dintre cele mai mari epidemii din istorie.
Epidemia a fost cauzata de comercializarea la nivel international a unei broaste de pe continentul african, Xenopus laevis, ce purta ciuperca.
Chytrid nu era periculoasa pentru Xenopus laevis pentru ca facea parte din mediul ei natural, asa ca ambele organisme se adaptasera convietuirii.
Niciun exemplar al speciei broastei aurii de Costa Rica nu a mai fost vazut din anul 1989 si populatia de broaste Rheobatrachus, din Australia, a disparut si ea.
Specia de broasca Corroboree, una dintre cele mai indragite din Australia, a fost decimata de ciuperca.
Broastele sunt foarte sensibile la schimbarile chimice din mediul lor natural din cauza pielii lor permeabile.
Testul Hogben si evolutia lui
Potrivit unei estimari oficiale din anul 2004, 43% din speciile de amfibieni din lume au fost afectate si 30% sunt in pericol de disparitie.
Experiment „inedit”. Momentul când o broască este asaltată de doi melci.
Dacă o să întâlneşti vreodată întrebarea „ce amfibian era folosit ca test de sarcină în 1950?” la un concurs de trivia într-un bar, o să-mi mulţumeşti pentru articolul ăsta.
Răspunsul e broasca sud-africană cu gheare. Femela broaştei, mai exact.
În 1930, un om de ştiinţă britanic pe nume Lancelot Hogben a făcut o descoperire care a schimbat cursul istoriei reproductive.
Zoologul experimental a descoperit că injectarea de urină umană în piciorul din spate al broaşei funcţiona ca un test de sarcină eficient.
Dacă urina provenea de la o femeie însărcinată , broasca ovula şi producea ouă.
Testul de sarcină cu broasca, numit testul Hogben, a devenit popular foarte rapid.
În Marea Britanie, prin 1940, existau trei centre specializate în care doctorii primeau mostre de urină pentru teste.
Femeile nu puteau trimite mostrele direct.
Aceste centre erau rezervate pentru urgenţe medicale, de exemplu pentru a face diferenţa între o sarcină şi o tumoare.
Nu erau nişte teste de sarcină accesibile.
Transformarea laboratorică a testelor și trecerea la metode moderne
O astfel de broască e expusă în prezent în Londra, în cadrul colecţiei intitulată Making Nature, care explorează felul în care oamenii au ajuns să înţeleagă lumea naturală şi să interacţioneze cu ea.
Această broască îi aparţine lui Richard Rich Pell, un curator al Centrului de Istorie PostNaturală din Pittsburgh, Pennsylvania.
Se pare că Pell are trei broaşte sud-africane cu gheare: cea pe care am văzut-o la expoziţie, cea din muzeul lui şi cea pe care o păstrează acasă în congelator, alături de placenta soţiei lui (nu mă întreba de ce).
Cea din colecţia Making Nature e, de fapt, cea mai puțin interesantă: a găsit-o în timp ce scormonea printre vechituri în subsolul unui muzeu din apropiere.
A doua a fost un cadou din partea unui entuziast care a donat mai multe reptile şi amfibieni Muzeului de Istorie PostNaturală.
„La muzeu, printre altele, studiez originile organismelor care sunt folosite în laborator, cum sunt cobaii, peştii-zebră sau musculiţa beţivă”, a zis Pell.
„Şi broasca asta sud-africană, Xenopus laevis, care e folosită în toată lumea pentru cercetări de biologie şi genetică.
Aşadar, când am analizat de ce folosesc oamenii această broască, am descoperit că are o istorie deosebită.
„Pe vremea aceea, în 1937, se numeau Liga Americană de Contracepţie”, a continuat el.
„Era mare chestie, pentru că vorbim de 1930 - în Statele Unite, contracepţia era ilegală, la fel şi informaţiile de bază despre reproducerea umană.
Asta a dus la creşterea aproape instantanee a industriei testelor de sarcină cu broaşte în Statele Unite.
Astfel de laboratoare s-au răspândit peste tot, la fel ca şi broaştele.
Mii de broaşte au fost importate din Africa de Sud.
„A fost ca o revoluţie”, a zis Pell. „A fost primul val al revoluţiei reproductive înainte de legalizarea contracepţiei.
A fost primul pas prin care femeile au preluat controlul.
În 1965, în timpul revoluţiei sexuale şi după câteva acţiuni legale, Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că e neconstituţional ca guvernul să le interzică metodele de contracepţie cuplurilor căsătorite.
În 1968, kiturile de teste imunologice au înlocuit testul Hogben şi mii de broaşte sud-africane au fost eliberate în sălbăticie.
La începutul anilor 1970, testele de sarcină se vindeau în farmacii, dar erau complicate.
Testul-beţişor pe care îl cunoaştem azi a fost inventat în 1988 şi aşa s-a încheiat de tot epoca laboratoarelor cu broaşte.
Ce este un test de sarcină și cum funcționează
Un test de sarcină este o metodă de diagnostic care detectează prezența hormonului gonadotropină corionică umană (hCG) în organismul femeii.
Acest hormon este produs de organismul gravidei după implantarea ovulului fecundat în mucoasa uterină și este prezent atât în sânge, cât și în urină.
Implantarea ovulului poate produce sângerare de nidație.
La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați.
Mecanismul de funcționare al testului de sarcină se bazează pe detectarea hormonului hCG în fluidele biologice.
La nivel biochimic, hCG este produs de trofoblastul placentar în curs de dezvoltare imediat după implantare.
Testele de sarcină funcționează prin reacții imunoenzimatice, folosind anticorpi specifici pentru hCG.
În cazul testelor din urină, aceste reacții au loc pe o bandă de testare, care, în prezența hormonului, generează o linie colorată (sau două, în funcție de tipul testului).
Un alt tip de test este denumit test de sarcină ultrasensibil, care pot detecta cantități very mici de hCG, oferind un rezultat pozitiv chiar și cu câteva zile înainte de data estimată a menstruației.
Tipuri de teste și recomandări de utilizare
Există două tipuri principale de teste de sarcină: testele de urină și testele de sânge.
Testele de urină sunt cel mai des folosite acasă, fiind disponibile în farmacii și magazine, fără prescripție medicală.
Testele de sânge pot fi necesare în situații precum tratamente pentru infertilitate sau suspiciuni de sarcină.
Teste de sarcină pentru acasă: bandă, casetă, stilou, cu afișaj digital.
Testul de sarcină cu bandă presupune colectarea urinei într-un recipient curat și uscat și introducerea testului în urină, ținând vârful în jos pe linia marcată timp de 3 secunde.
Testul de sarcină tip casetă poate fi utilizat din prima zi de întârziere a ciclului menstrual, având o precizie de 99%.
Testul de sarcină tip stilou implică pipetarea unor picături de urină în caseta absorbantă și așteptarea a 3 minute.
Testul de sarcină cu afișaj digital se introduce într-un recipient cu urină timp de 20 de secunde, apoi se așteaptă 3 minute; rezultatul rămâne afișat 24 de ore.
Este important să citești instrucțiunile pentru fiecare produs și să respecți timpul indicat pentru rezultat.
Se recomandă folosirea primei urine de dimineață pentru o detectare mai precisă a hCG-ului.
Un test de sarcină din sânge poate determina atât prezența, cât și cantitatea exactă de hCG, fiind mai sensibil decât testele de urină.
Interpretarea rezultatelor și monitorizarea sarcinii
Rezultatul apare de regulă în câteva minute și poate fi pozitiv, negativ sau invalid în funcție de tipul testului.
La testele de urină, apariția a două linii colorate indică un rezultat pozitiv, în timp ce o singură linie poate indica negativ sau invalid dacă nu este linia de control.
La testele de sânge, interpretarea se bazează pe nivelul hCG: o valoare >5 mIU/mL este sugestivă pentru existența unei sarcini, iar intervalul 5-25 mIU/mL necesită o nouă testare pentru confirmare.
Un test de sarcină pozitiv reprezintă un indiciu semnificativ al unei posibile sarcini, însă nu oferă o certitudine absolută.
Ecografia vaginală poate confirma sacul gestațional în uter începând cu aproximativ 5 săptămâni de gestație, iar monitorizarea hCG în timp poate arăta evoluția sarcinii.
O creștere nesemnificativă a nivelului hCG după 2-3 zile poate indica risc de oprire a evoluției sarcinii sau avort spontan.
Valorile hCG ar trebui să se dubleze aproximativ la fiecare 48-72 de ore până în săptămâna a 14-a, apoi se modifică până la naștere.
Conectarea lasantei moderne: SANADOR și importanța consultațiilor
La SANADOR, pacientele beneficiază de servicii medicale complete pentru confirmarea și monitorizarea sarcinii, inclusiv pentru o sarcină după chiuretaj, într-un mediu sigur, modern și prietenos.
Testele de sânge au determină nivelul hormonului hCG prelucrate rapid și cu acuratețe în Laboratoarele SANADOR.
De asemenea, pacientele au acces la consultații de obstetrică-ginecologie, ecografii de sarcină și monitorizare prenatală completă, realizate de medici cu experiență, folosind echipamente de ultimă generație.
Îngrijirea este personalizată, în funcție de nevoile fiecărei paciente, pentru ca evoluția sarcinii să fie urmărită în cele mai bune condiții, pentru sănătatea și siguranța mamei și a copilului.
Oamenii au fost dintotdeauna curioși sa afle cat mai devreme certitudinea unei posibile sarcini care-i priveau direct.
Confirmarea unei sarcini cat mai devreme alunga incertitudinea, intrebarile, dubiile si ofera din timp o perioada de pregatire viitorilor parinti.
Context istoric al testelor de sarcină moderne
In zilele noastre, testele de sarcină sunt la indemana oricui. Dar lucrurile n-au stat dintotdeauna asa.
Dimpotriva, testul de sarcina asa cum il stim in prezent are o vechime de doar 20-30 de ani.
De-a lungul vremii, insa, metodele folosite pentru depistarea sarcinii au fost cat se poate de empirice.
Primele referiri concrete la testele de sarcina dateaza inca din anul 1.350 i.Hr., intr-un papirus in care era descrisa o metoda de depistare a sarcinii bazata pe urina.
Daca orzul creste, inseamna ca este baiat; daca graul creste, inseamna ca va fi fata; daca nu cresc semintele, femeia nu este insarcinata.
In 1963 s-a constatat ca urina femeilor gravide favorizeaza cresterea semintelor de orz si grau in testul A-Z, iar urina nestiind de sarcina nu produce acel efect.
Ulterior, testele medievale foloseau analizarea vizuala a urinei de catre „profeti de urina”.
Doi oameni de stiinta au dezvoltat testul A-Z, unde soarecele era folosit pentru detectarea hCG in urina si pentru a observa ciclul ovarelor.
La jumatatea secolului trecut, testele cu iepure au permis observarea ovarelor dupa injectarea urinii.
In 1940, trei centre din Marea Britanie ofereau teste pe baza urinii, extinse ulterior in intreaga lume.'
Primele teste de sarcină moderne, cele eficiente pentru uz casnic, au aparut la inceputul anilor 1990, impartite in trei tipuri: banda, caseta si stilou.
Concluzii si recomandari practice
În concluzie, testul de sarcină este un instrument util, indiferent de rezultat.
Important este sa efectuezi testul dupa o intarziere a ciclului si sa urmezi pasii recomandati de producator pentru a obtine rezultate cat mai reale.
Daca testul este pozitiv, mergi la medic pentru confirmare si monitorizare, iar daca este negativ, repeta testul dupa cateva zile sau consulta un specialist in cazul intarzierii menstruale persistente.
Notas si referinte utile
- Testul Hogben si evolutia sa au marcat inceputul testarii biologice a sarcinii.
- Testele moderne detecteaza hCG in urina sau sange si pot fi acurate pana la 99% in functie de tip.
- Monitorizarea medicala include ecografie si teste de sânge pentru a urmari evolutia sarcinii si a detecta complicatii.
tags: #testul #de #sarcina #cu #broasca