În relația de muncă, sunt relevante în special Codul muncii, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați și OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea discriminării.
Actul normativ care reglementează aceste măsuri în România este OUG nr. 96/2003.
La momentul notificării în scris a sarcinii, salariata intră într-o zonă de protecție suplimentară, reglementată în principal de OUG nr. 96/2003.
De la data primirii înștiințării, medicul de medicina muncii împreună cu angajatorul efectuează evaluarea privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei de muncă, activitate care se finalizează prin întocmirea şi semnarea Raportului de evaluare privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei de muncă.
În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunțat în scris de către o salariată că se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. (din OUG nr. 96/2003), Angajatorul are obligația să informeze în scris salariata asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care poate fi supusă la locul ei de muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanță de urgență.
De la data primirii înştiințării medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de muncă vor verifica condițiile de muncă ale salariatei la termenele şi în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Angajatorul nu poate să oblige salariata gravidoasă să desfășoare activități pentru care evaluarea a evidențiat riscul de expunere la agenți sau condiții de muncă prevăzute în Anexa nr. 2, iar dacă este necesar din motive obiective, se poate modifica programul de lucru sau condițiile de muncă sau, dacă nu este posibil, se poate transfera la un alt loc de muncă fără riscuri.
Angajatorul are obligația să acorde dispensă pentru consultații prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, fără diminuarea drepturilor salariale, atunci când investigațiile se pot face doar în timpul programului.
Interdicția de concediere a salariatei gravide este o protecție semnificativă oferită de lege - există însă unele limitări, în sensul că legea nu permite abuzul în contextul beneficiului oferit.
Concediul de maternitate rămâne, în arhitectura lui, un reper stabil de-a lungul anilor: 126 de zile calendaristice, împărțite între sarcină și lăuzie, cu regula că lăuzia trebuie să includă minimum 42 de zile.
Salariatele care urmează proceduri de fertilizare in vitro (FIV) pentru a concepe un copil pot beneficia de trei zile suplimentare de concediu de odihnă, acordate pentru a se ocupa exclusiv de efectuarea și gestionarea etapelor medicale specifice acestui demers.
În cazul în care raportele de evaluare evidențiază un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor gravide sau o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru al salariatei, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile identificate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate repartiza salariata gravidă pe un alt post, ea are dreptul la concediu de risc maternal, înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzut de ordonanța.
Pe lângă dispozițiile generale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor, angajatorul trebuie să aibă în vedere că salariatele gravide nu pot fi obligate să realizeze activități pentru care evaluarea a evidențiat riscul de expunere la agenți sau condiții de muncă prevăzute în Anexa nr. 11.
Angajatorii au obligația de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultații prenatale, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
Salariatele gravide au dreptul la 42 de zile de concediu postnatal, după naștere, în cadrul concediului pentru lăuzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Angajatorii sunt obligați să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, iar pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă pentru alăptare se includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale.
În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unității încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condițiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
În reglementările interne ale unităților, pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a salariatelor gravide și/sau mame, lăuze sau care alăptează, trebuie să existe măsuri privind igiena, protecția sănătății și securitatea în muncă.
Angajatorii au obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu vor anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.
Drepturile gravidei la locul de muncă sunt cuprinse în anexa relevantă a ordonanței, iar raportările către inspectoratele teritoriale de muncă se realizează după notificarea în scris a salariatei.
În cazul în care o salariată se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c) - e) și desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alăptării, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate, iar dacă transferul nu este posibil din motive obiective, salariata va beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal, conform reglementărilor în vigoare.
Salariații gravide pot fi încadrați în muncă cu limitări sau reduceri de normă la recomandarea medicului, cu menținerea veniturilor, conform reglementărilor legale.
Pentru toate activitățile susceptibile de risc specific de expunere, angajatorul este obligat să evalueze anual, precum și la orice modificare a condițiilor de muncă natura, gradul și durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. a - f.
Agenții biologici, agenții chimici și alte condiții de muncă enumerate în anexele prudent conectate la ordonanță sunt definite ca risc specific pentru sarcina și alăptare, iar angajatorul trebuie să asigure măsuri pentru reducerea expunerii.
Angajatorii au obligația de a organiza informări periodice despre prevederile ordonanței către reprezentanții salariaților și sindicali, semestrial în unități.
Conform Directivelor europene, drepturile gravidelor includ protecția împotriva concedierii pentru sarcină și maternitate, facilități precum dédispense pentru consultații prenatale, și un concediu de maternitate minim corespunzător, cu drepturi finanțate.
Directiva 92/85/CEE stabilește că femeile însărcinate nu pot fi terminate din motive de sarcină și maternitate, iar indemnizațiile și drepturile să fie asigurate în timpul perioadei de concediu.
Termenele aplicabile, mecanismele de raportare și verificare în România se regăsesc în cuprinsul OUG nr. 96/2003, precum și în reglementările conexe, cu roluri clare pentru inspectoratele teritoriale de muncă și pentru medicii de medicina muncii.
- Notificarea în scris a sarcinii către angajator.
- Evaluarea riscurilor la locul de muncă realizată cu participarea medicului de medicina muncii.
- Modificarea condițiilor de lucru sau transfer la alt post dacă este necesar și fezabil.
- Dispense pentru consultațiile prenatale, fără diminuare a salariului.
- Interdicția concedierii în timpul sarcinii, cu limitări legale.
- Concediul de maternitate: 126 de zile, cu 42 zile recomandate pentru lăuzie.
- Pauze pentru alăptare și facilități adecvate la locul de muncă.
- Confidențialitatea stării de graviditate și informări către autorități doar cu consimțământ.
- Proceduri de sesizare în caz de derapaje (intern, apoi Inspecția Muncii, CNCD sau instanța).
tags: #toate #angajatele #gravide
Postări populare:
- Activități zilnice în clasa pregătitoare: proiect didactic ProDidact
- Detalii despre testul de paternitate Florentina Biju
- Obstetrică-ginecologie la Suceava: evoluția îngrijirilor și opțiuni actuale
- De ce se doare limba în sarcină? Cauze comune și soluții practice
- Geografie clasa a VII-a – recapitulare și teste Brio pentru trimestrul al doilea