Ziua Mondială a Prematurității — 17 noiembrie: neonatologie și experiențe din Iași

Pe 17 noiembrie este sărbătorită Ziua Mondială a Prematurității, o zi dedicată recunoașterii curajului prematurilor, a familiilor lor și a echipelor medicale care le oferă o șansă la viață. La nivel mondial, în fiecare an 15 milioane de bebeluși se grăbesc să vină pe lume înainte de termen, ceea ce înseamnă mai mult de 1 din 10 nou-născuți. Ziua de 17 noiembrie le este dedicată, fiind o zi în care organizațiile și asociațiile internaționale își propun să crească gradul de conștientizare a populației asupra numărului în creștere al nașterilor premature și al complicațiilor asociate.

Ce înseamnă „prematur” și categorii de prematuritate

Prematur înseamnă, potrivit definiției-standard a OMS, născut înainte de a 37-a săptămână gestațională, însă există subcategorii, în funcție de vârsta gestațională:

• prematuritate extremă (sub 28 de săptămâni) - nou-născuții care au nevoie de îngrijire neonatală intensivă; în țările dezvoltate au 90% șanse de supraviețuire, deși pot suferi dizabilități pe viață;
• prematuritate ridicată/majoră (28-32 de săptămâni) - acești nou-născuți au nevoie de îngrijire suplimentară - majoritatea supraviețuiesc;
• prematuritate moderată spre întârziată (32-37 de săptămâni) - înseamnă 84% din totalul de prematuri; majoritatea supraviețuiesc datorită îngrijirii optime.

Cauze frecvente ale nașterilor premature

Nașterile înainte de termen se produc din numeroase motive. Majoritatea au loc spontan, însă unele sunt cauzate de inducerea precoce a travaliului sau de nașterea prin operație cezariană, din motive medicale sau non-medicale. Cauzele frecvente ale nașterilor premature sunt sarcinile multiple, infecțiile și afecțiunile cronice ca diabetul și hipertensiunea arterială; frecvent, însă, nu este identificată o anumită cauză. Sunt cazuri când este implicat factorul genetic.

Factorii de risc și investigații recomandate

De ce prematuri? Pentru că există numeroși factori de risc: vârste extreme ale mamelor (7.400 de mame adolescente care au născut și 5.800 de mame care au născut peste 40 de ani), 4 din 10 mame nu își monitorizează sarcina și aici intervine factorul de risc care duce la nașterea prematură. În momentul în care pacienta nu se investighează pe parcursul sarcinii are riscul de a naşte mai devreme de 37 de săptămâni şi în acest fel apar riscuri atât pentru ea cât şi pentru copil.

În ceea ce privește investigațiile pe care trebuie să le facă o tânără mămică: pe de o parte sunt investigațiile uzuale efectuate prin medicul de familie, pe de altă parte investigații complexe în rândul femeilor care au mai multe avorturi sau mai multe nașteri premature. La Spitalul Universitar de Urgență București, femeile beneficiază de investigații complexe legate de germenii și factorii infecțioși care duc la nașteri premature, din complexul toxoplasmă, citomegalovirus, rubeolă, herpes. Toate aceste investigații se pot face prin internări clasice.

De asemenea, se pot face investigații suplimentare legate de statusul de coagulare, modificările trombofilice și de sindrom antifosfolipidic, care prin tulburări de coagulare duc la oprirea în evoluție a sarcinilor sau la o naștere prematură. Nu trebuie să uităm investigațiile legate de germenii situați la nivelul tractului vaginal și cervical, care duc la ruperea prematură de membrane, urmată de nașterea unui produs de concepție mai mic și infectat. Pe de o parte apare riscul de prematuritate, pe de altă parte riscul de infecții.

Îngrijirea prematurilor în secțiile de terapie intensivă neonatală

Născuți înainte de 7 luni și având greutăți sub 1.000 de grame, copiii născuți prematur sunt total dependenți de îngrijirile medicale din secțiile de Terapie Intensivă Neonatală, unde suferă intervenții complexe și complicate. Prematurii care sunt transferați în secția de terapie intensiva sunt urmăriți atent, fiindu-le verificate modificările respiratorii sau frecvența cardiacă.

Până când prematurul își va putea menține temperatura corporală va fi ținut într-un incubator (un pătuț complet închis, ce ajută la menținerea optimă a condițiilor de temperatură și umiditate). Hranirea se va face fie prin gavaj (introducerea unui instrument tubular în stomac), fie intravenos, în funcție de starea prematurului. Alimentația prin sondaj se va face până când prematurul va fi capabil să suge, să înghită, să respire normal; acest lucru se întâmplă în jurul a 35-37 de săptămâni.

Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor, o parte dintre pacienți nu reușesc să supraviețuiască sau supraviețuiesc cu sechele care le vor umbri copilăria. Însă majoritatea acestor copii reușesc să se adapteze, răspund la tratament, cresc și se dezvoltă, astfel că, după săptămâni sau luni de luptă cu boala, se externează la domiciliu.

Secția de Neonatologie din Iași și experiențe locale

Emisiunea „Dimineți perfecte” de la TVR Iași și TVR3 a adus în prim-plan subiecte relevante, iar luni, 17 noiembrie, a marcat Ziua mondială a prematurității. Invitată în emisiune a fost dr. Anca Bivoleanu, șefa secției de Neonatologie II de la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, care a împărtășit din experiența sa valoroasă în îngrijirea copiilor născuți prematur.

Secția de Neonatologie a SUUB este clasificată ca maternitate de grad III, având capacitatea de a acorda îngrijiri medicale înalt calificate pentru orice fel de patologie neonatală. În acești ani, în SUUB, numărul de prematuri a atins o medie de 13%, mult mai mare decât media națională, pentru că aici vin, prin transfer, toate cazurile grave. Datorită echipelor pluridisciplinare, mama și copilul primesc o nouă șansă la viață.

Povești de supraviețuire: exemple din spitale

Cel mai mic copil adus pe lume în clinica de Obstetrică-Ginecologie a S.U.U.B. este o fetiță născută înainte de 6 luni și care a cântărit sub 500 de grame - valori considerate sub limita viabilității în întreaga lume. Profesionalismul personalului medical, dotarea cu echipamente performante și dragostea familiei au fost răsplătite cu minunea de a putea externa acest copil după 3 luni, în brațele mamei sale.

„De când s-a născut, Ioana ne-a arătat tuturor dorința ei puternică de a trăi și îmi pare bine că am reușit, împreună cu echipa profesionistă de neonatologie și cu ajutorul aparaturii moderne, ca, după aproape 120 de zile de spitalizare, Ioana să ajungă acasă, lângă familia ei”, a punctat un medic implicat în îngrijire. „De-a lungul perioadei de spitalizare am trecut prin mai multe emoții, de la tristețe la fericire și de la fericire la frică. Ioana ne-a arătat, de fiecare dată, că este o fetiță luptătoare, un prematur puternic”, a spus Georgiana, mămica Ioanei.

Alte exemple din rețeaua privată arată situații similare: Alexandra a născut la Regina Maria Băneasa un copil prematur, la doar 28 de săptămâni, care ulterior a dezvoltat toate complicațiile asociate prematurității. David, născut prematur, a stat internat 101 zile în terapie intensivă neonatală; a plecat acasă alături de părinți după 101 zile. Oana, mamă de gemeni, povestește că ambii copii au avut nevoie de 3, respectiv 4 luni de îngrijire la Terapie Intensivă Neonatală; după 3 luni fetița a plecat acasă sănătoasă.

Monitorizare post-externare și intervenții timpurii

Monitorizările post externare, screeningurile, consultațiile de specialitate și evaluările periodice pe care echipele secțiilor de neonatologie le fac devin cruciale în lupta pentru viață a micuților. Intervenția timpurie și implicarea părinților pot schimba radical destinul unui copil; un părinte prezent și implicat de la momentul zero în terapie contribuie la reducerea riscului de deces, la dezvoltarea neurologică a copilului și la crearea unui atașament sănătos.

Dezvoltarea copilului și riscuri pe termen lung

Cei mai mulți prematuri născuți între 32 și 37 de săptămâni se dezvoltă foarte bine după naștere. Dacă nou-născutul nu are hipoxie neonatală, infecții severe sau afecțiuni ale creierului sau ale plămânilor, riscul de apariție a incapacităților este foarte mic. În primii 2 ani de viață prematurul se va dezvolta mai greu comparativ cu un copil de aceeași vârstă născut la termen, dar acest deficit poate dispărea în jurul vârstei de 2 ani. La vârsta preșcolară, o diferență de 2-4 luni nu mai este sesizabilă. Totuși, copiii născuți foarte prematur (înainte de 26 săptămâni) sau cu greutate foarte mică (sub 1500 g) pot prezenta riscuri crescute pe termen lung: retard mental, paralizii cerebrale, cecitate, pierderea auzului.

Rolul comunității și al proiectelor de sprijin

Mesajul sub care se desfășoară evenimente în întreaga lume îndeamnă să „Susținem startul în viață al prematurilor pentru un viitor mai bun!”. Masa rotundă va fi urmată de iluminarea Palatului Cotroceni în culoarea mov, simbol al prematurității, marcând solidaritatea și angajamentul instituțional față de copiii născuți prematur și familiile acestora. ARNIS organizează grupuri de sprijin moral și ateliere de terapie prin artă în 8 maternități de stat - prin implicarea a 140 de voluntari din proiectul „Centrul de sprijin ARNIS”. Peste 120 de voluntari au croșetat și tricotat 3000+ pătrate, din care mamele cu bebelușul în terapie vor crea păturele.

Statistici relevante pentru România

Ce pot face viitoarele mame

• Urmăriți regulat sarcina la medicul de familie și la medicul specialist;
• Realizați investigațiile uzuale și, dacă e cazul, investigații suplimentare pentru infecții sau tulburări de coagulare;
• Renunțați la fumat, alcool și droguri în sarcină;
• Participați la programe de educație prenatală și solicitați sprijinul echipei medicale în caz de complicații;
• Fiți informați despre semnele de risc (ruperea prematură de membrane, contracții înainte de termen etc.) și contactați imediat medicul.

Pentru aproximativ 14.000 de familii din România, viața începe în Terapie Intensivă Neonatală (TIN). Forța prematurilor, iubirea părinților și devotamentul medicilor și asistentelor medicale de neonatologie care îi îngrijesc sunt sărbătorite pe 17 noiembrie, de Ziua Mondială a Prematurității. Prea mulți copii cu dizabilități rămân invizibili în România; intervenția timpurie, implicarea părinților și accesul la servicii medicale de calitate pot schimba radical destinul acestor copii.

tags: #tort #neonatologie #17 #noiembrie2017 #iasi

Postări populare:

• Ghid complet despre fotoliile puf, balansoare și fotolii de alăptare pentru viitoarele mame
• Analiză: clauze abuzive în documentația de achiziții publice
• Jucarii bebelusi care plang: Dezvolta empatia si responsabilitatea
• Vizită Maternitate Brăila
• Opțiuni medicale pentru sarcină în perioada menopauzei: riscuri, beneficii și recomandări